Page 80 - Drumul_socialismului_1982_10
        P. 80
     pag 4                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 761 » SÎMBĂTA, 23 OCTOMBRIE 1982
                                                                                                                                            DEPOZITUL - MAGAZIA
              Manifestări peste hotare cu prilejul                                          ¥A  ATENA,  -  Parlamen                             o formă de comerţ
                                                                                          tul grec a aprobat, cu 163
                     ZiSei Armatei Republicii                                             voturi pentru, 113 împotriva                        APRECIATĂ DE TOT
                        Socialiste România                                                şi  9  abţineri,  un  proiect  de
                                                                                          lege  care  suprimă  dreptul
                                                                    SI  JAKARTA.  -  Tovară                                                      MAI MULT!
                                       La   ambasada   română                             de vot preferenţial, relatea
            La  Casa  Armatei  din  o-                            şul  Ion  M.  Nicolae,  minis  ză  agenţia  France  Presse.
          raşul  Smolian  şi  în  oraşul   din  Beijing  a  fost  organi  tru  secretar  de  stat  la  Mi  Deputaţii  vor  fi  aleşi  con    CUMPĂRĂTORI \
                                     zată  o  întîlnlre  festivă  cu
          Peştera  din  R.P.  Bulgaria   reprezentanţi  ai  conducerii   nisterul Comerţului Exterior   form principiului proporţio-
          au  avut  loc  adunări  dedi  Armatei  Populare  Chineze   şi Cooperării Economice in  nalitâţii,  pe  baza  voturilor   Reţeaua  de  unităţi  DE-MA,  organizată  in
          cate  celei  dc-a  38-a  aniver  de  Eliberare,  Ministerului   ternaţionale,  aflat  in  vizita   obţinute  de  partidele  lor
          sări  a  Zilei  Armatei  Repu  Afacerilor  Externe,  ai  unor   la  Jakarta,  in  fruntea  unei   în circumscripţii.  cadrul  depozitelor  de  mărfuri  textile-încălţă-
          blicii Socialiste România.  secţii  ale  C.C.  al  P.C.  Chi  delegaţii economice, în pe                   minte   cîştlgă  un  număr  mereu  mai  mare  de
                                                                                                                             f
            L.  ambasada  ţării  noastre   nez,   instituţiilor   centrale   rioada   19-21   octombrie   B MOGADISCiO. - in
          1a  Budapesta  au  fost  orga  de  presă,  la  care  au  parti  a.c.,  a  fost  primit  de  vice  cuvîntul  rostit  cu  prilejul   cumpărători  şi,  totodată,  de  aprecieri.  Nimic
          nizate  o  gală  a  filmului   cipat,  de  asemenea,  ataşaţi   preşedintele  Republicii  In  celei  de-a  Xlll-a  aniversări   mai  firesc,  întrucît  aceste  depozite-wagazin
          românesc,  o  expoziţie  de   militari   străini   acreditaţi   donezia,  Adam  Malik.  In   a Zilei Revoluţiei, preşedin
          fotografii  şi  un  stand  de   în R.P. Chineză.        cadrul  întîlnirii  a  fost  ex  tele  Somaliei,  Mohamed   oferă multiple avantaje :
          carte românească.            La   şcoala   militară   de   primată  satisfacţia  pentru   Siad  Barre,  a  declarat  câ   •  toate  articolele  vestimentare  sînt  puse
            Ataşatul  militar  şi  aero   artilerie'a   Armatei   Popu  cursul  ascendent  al  relaţii  problemele  somalexo-etio»
          al  ţării  noastre  la  Praga   lare  Coreene  a  fost  orga  lor economice dintre Româ  piene pot fi discutate şi re  in  vînzare  cu  cea  mai  mare  promptitudine,
          s-a  întilnit  cu  cadre  şi   nizată  o  adunare  festivă  la   nia  şi  Indonezia  şi  au  fost   zolvate.  El  a  menţionat  că   imediat  ce  au  sosit  de  la  fabricile  producă-
          ostaşi  ai  unei  unităţi  mi  care  a  participat  un  număr   reliefate   noi   posibilităţi   partea  somalază  este  gata
          litare  a  aviaţiei  armatei   mare  de  cadre  didactice   pentru  creşterea  şi diversi  să  se  întîlnească  necondi  îoare;
          cehoslovace.               şi elevi.                    ficarea  în  continuare  a  a-   ţionat  cu  partea  etiopiana,   •   pe  suprafeţe  mari  de  desfacere  (de  la
                                                                  cestora.                oriunde  şi  orieînd.  „No!
              Un comunicat al  Direcţiei Centrale                                         credem  -  a  subliniat  Siad   300 la  1 000 mp.), se prezintă totalitatea mo
                                            «                        B   WASHINGTON.    -   Barre  -  că  problemele  o-
                  tfe Statistică a R.P. Polone                    Ambasadorul  ţârii  noastre   xistente  între  Somalia  şi  E*   delelor,  culorilor  şi  mărimilor  din  fiecare  gru
                                                                  în  S.U.A.,  Mircea  Maliţa,  a   tiopia  nu  pot  fi  soluţionate   pă de produse, inclusiv măsurile excepţionale;
            VARŞOVIA.   22   (Ager-   gust,  în  septembrie  produc  conferenţiat  la  Wayne Sta
          pres).  •—  Direcţia  Centrală   ţia  a  crescut  cu  aproxima  te  University  -  Detroit  —   prin  război  şi  câ  acesta  nu   &  etalarea  mărfurilor  este  făcută,  de  re
                                                                                          este  în  interesul  nici  uneia
          de  Statistică  a  R.P.  Polone   tiv 7 la sută.        despre  politica  externă  o                         gulă,  pe  principiul  expuneri!  deschise,  fapt
          —  anunţă  agenţia  PAP  —   Pentru   a   cincea   lună   României.  In  aceeaşi  zi,  e-   dintre cete două ţări".
          a  publicat  un  comunicat   consecutiv  a  crescut  pro  ditura  Universităţii  a  lansat                  care  permite  accesul  la  rafturile  şi  standuri
          care  informează  că,  pentru   ductivitatea  medie  a  mun  volumul  „Istoria  Transilva  B  HELSINKI.  -  in  Fin  le de depozitare.
                                                                                          landa,  la  27  octombrie  va
          a  doua  lună,  consecutiv,   cii  în  industrie,  calculată   niei",  de  acad.  Ştefan  Pas-  fi  organizat  un  „marş  al
          în  acest  an,  în  sectorul  so  la  valoarea  producţiei  rea  cu, tradus în limba engleză.                  NOTAŢI ÎN AGENDA DV. URMĂTOARELE
          cializat al industriei s-a rea  lizate  de  un  lucrător,  iar   La   Ambasada   română   păcii".  In  vederea  bunei
          lizat  o  producţie  mai  mare   în  ansamblu,  în  primele   din  Washington  a  avut  loc   desfăşurări a acestei mani        ADRESE ;
          decît  in  aceeaşi  perioadă   trei  trimestre  ale  acestui   o  întîlnire  cu  profesori  şi   festări,  au  fost  create  co  ®  în  DEVA  —  str.  Apuseni,  nr.  I  (con
          a  anului  trecut.  Paralel  cu   an,  productivitatea  în  in  cercetători  americani  inte  mitete   pregătitoare   în
          creşterea   producţiei   in  dustrie  a  depăşit  nivelul   resaţi  de istoria  ţării noas  peste  30  de  oraşe  şi  aşe  fecţii  pentru  adulţi,  ţesături  decorative).  Pro
          dustriei  extractive  şi  micii   productivităţii  în  perioada   tre.  Participanţii  au  subli  zări  rurale  din  întreaga  ţa  gram  de  funcţionare  :  zilnic,  orele  8—15  ;
          industrii,  anul  acesta  a   similară a anului trecut.  niat  interesul  deosebit  o-   ră.  La  marş  vor  lua  parte
          sporit,  pentru  prima  oară,   Comparativ  atît  cu  sep  xistent  in  S.U.A.  faţă  de   reprezentanţi  oi  partidelor   sîmbătă — 8—12 ; B-dul Decebal, bl. 22 (trico
          şi  producţia  industriei  pre  tembrie  anul  trecut,  cit  şl                politice,  ai  organizaţiilor   taje).  Program  de  funcţionare:  îllnfc,  orele
          lucrătoare  —  cu  aproxima  cu  luna  august  1982,  au   istoria  poporului  român,   de  femei,  de  tineret  şi  oi
                                                                  manifestat  in  organizarea
          tiv  3,5  la  sută.  S-a  men  crescut  exportul  şi  impor  de  cursuri,  elaborarea  de   altor organizaţii obşteşti, un   9—17.
          ţinut  tendinţa  de  creştere                                                   mare  număr  de  oameni  ai
          în  mica  industrie  unde,   tul  în  comerţul  cu  ţările   studii  şi  în  buna  colabora  muncii.             &  Astfel  de  unităţi  tencţionează  şl  în
          comparativ cu luna' au-    socialiste şl capitaliste.   re cu istoricii români.                              Arad,  Piteşti,  Bacău,  Oradea,  Botoşani,  Bra
                                                                                            B  TOKIO.  -  la  Tokio  şi
                  Statistici privind şomajul                        B  GENEVA.  -  La  Gene-   în  alte  mari  oraşe  japone  şov,  Cluj-Napoca,  Constanţa,  Craiova,  Galaţi,
                                                                  va  a  avut  loc  o  nouă  re  ze   «-au   desfăşurat   joi
            BRUXELLES    22   (Ager-   totalul  populaţiei  active  a   uniune  plenară  o  delega  ample  acţiuni  îndreptate   Iaşi,  Baia  Mare,  Tîrgu  Mureş,  Ploieşti,  Sibiu,
          pres).  —  Vineri  au  fost   statelor respective.      ţiilor  U.R.S.5.  şi  S.U.A.  la   spre oprirea cursei înarmă  Suceava, Timişoara şi Bucureşti.
          date  publicităţii  la  Bruxel  Referindu-se  la  deterio  negocierile privind limitarea   rilor,  pentru  destindere  şi
          les   statisticile   periodice   rarea  situaţiei  în  domeniul   şi  reducerea  armamentelor   pace  in  lume,  la  care  au   REŢINEŢI !
          privind  evoluţia  şomajului   utilizării'  forţei  de  muncă,   strategice  —  relatează  a-   luat parte, răspunzînd che
          în  ţările  membre  ale  C.E.E.   agenţia  France  Presse  scrie   genţia TASS.  mării  lansate  de  Consiliul    Direct  din  depozitele-magazin  ale  între
          Potrivit   statisticilor,   nu  că   „este   pentru   prima                    General  al  Sindicatelor  din
          mărul   şomerilor   înregis  oară  în  perioada  postbelică   _  fl  MOSCOVA.  -  S-au   Japonia,  peste  o  jumătate   prinderilor  comerciale  cu  ridicata  pentru  pro
          traţi  oficial  în  aceste  ţări,   cind  în  Europa  (occidenta  încheiat  23  de  săptămîn?   do milion de persoane.  duse textile-încălţăminte, pot fi cumpărate cele
          mai  puţin  Grecia,  era  la   lă),  ca  şi  în  Statele  Unite,   de cind cosmonauţii sovie                mai  noi  creaţii  vestimentare  pentru  sezonul
          sfîrşitui   lunii   septembrie                          tici  Anatoli  Berezovoi  şi   La  manifestaţia  desfăşu
          de  11,2  milioane,  ceea  ce   rata  şomajului  depăşeşte   Valentin  Lebedev  lucrează   rată  ir»  parcul  Yoyogi,  din   toamnă-iarnă  ;  jachete,  scurte,  pardesle,  îm
          reprezintă 10,1 la sută din  pragul de zece la sută“.   la  bordul  laboratorului  or  capitala  niponă,  s-au  adu  brăcăminte sport de oraş, paltoane etc.
                                                                                          nat  peste  20  000  de  mun
                      Noi zboruri ale aviaţiei                    bital  „Saliut-7",  relatează   citori  şi  studenţi,  vorbitorii
                                                                  agenţia TASS.
                                                                                          la  acest  miting  exprimînd
                      sud-africane deasupra                       dă,  starea  sănătăţii  mem  dorinţa  participanţilor  de  a
                                                                    in  toată  această  perioa
                        teritoriului angolez                      brilor  echipajului  cosmic  a  se  trece  neîntîrziat  la  lua  LICEUL „DECEBAL" DEVA
                                                                  fost  controlată  în  perma  rea unor măsuri de interzi            Î N C A D R E A Z Ă
            LUANDA  22  (Agerpres).   nicat  difuzat  de  agenţia   nenţă,  pentru  perfecţiona  cere  totală  a  armelor  nu  • maistru în specialitatea mecanizarea
          —  Ministerul  angolez  al   angoleză  de  presă  ANGOP,   rea  măsurilor  profilactice,  cleare  şi  pentru  realizarea
          Apărării  a  anunţat  că  for  avioane  şi  helicoptere  mi  contracararea  acţiunii  ne  dezarmării generale.   agriculturii.
          ţele  armate  ale  regimului   litare   sud-africane   şi-au   favorabile  a  stării  de  im
          rasist  sud-african  şi-au  in  intensificat,  în  ultima  să-p-   ponderabilitate,  precum  şi
          tensificat  acţiunile  de  vio  tămînă,  zborurile  deasupra   pentru crea rea unor condi
          lare  a  spaţiului  aerian  an                         ţii  de  mal  mare  confort  la
          golez  în  regiunea  de  sud  a   provinciilor  Cunene,  Huila   bordul aparatului cosmic.
         ’ţării. Potrivit unui comu  şi Namibe.
                                    I n   A m      e r i c a   f ă r ă   a c t e
               La  Rio  Bravo  del  Norte,   pe  aceşti  imigranţi  ilegali.   ani  de  zile  de  a  mină  de   ţă,  Administraţia  america
             riul-graniţă   care   desparte   De  ia  răsăritul  la  apusul   lucru  ieftină,  care  îi  costa   nă  a  deschis  frontierele  cu   ai   muncii   de   la   Unitatea   de
             S.U.A.  de  Mexic,  ia  apusul   soarelui   ei   işi   incovoaie   jumătate  din  cit  i-ar  fi  cos  Mexicul  atunci  cind  avea   cazare   şi   alimentaţie   Deva   ii
             soarelui,  practic,  se  întu  spinarea  pe  plantaţiile  din   tat  mina  ele  lucru  in  nevoie  şi  le-a  închis  în  mo  mica  doreşte  multă  sănătate  şi  via
                                                                                                                                                ţă lungă.
             necă.  Dar  abia  cind  noap  Virglnia   şi   Carolina   de   ternă.  T  re  pi  a  t  insă,  o>   mente  de  recesiune,  acor-   p u b l i c i t a t e  D  E  C  E  S  E
             tea  se  instalează  bine,  rîul   Nord, Florida şi Ohio.  dată   cu  instalarea  crizei   dind  statutul  de  „ilegali"             0   Zdrobiţi   de   durere,   Vasl-
             se   însufleţeşte.   Zeci   de   ,,Timp de peste un se-  economice şi cu creşterea  imigranţilor mexicani.                         le,  Eugenia  şi  Iulian  anunţăm
             bărci,  mari  şi  mici,  pără                                                „Cei  peste  opt  milioane         PIERDERI          încetarea  din  viaţă  a  celei  oe
             sesc  malul  mexican.  Oa-                                                  de  mexicani  „ilegali“  care   •   Pierdut  legitimaţie  de  ser  a  fost  o  bună  mamă,  soacră
                                                                                                                                                şi bunică
             meii’  cu  priviri  iscoditoare                                             muncesc  in  prezent  in  Sta  viciu,   pe   numele   Murarlu   RUDA MARIA
             şi  temătoare  pindesc  gră                                                tele  Unite  se  constituie  in  Gheorghe,   eliberată   de   T.C.H.   în vîrstâ de 62 ani.
                                                                                                                     Deva. O declar nulă. (4175)
             nicerii  americani,  incercind                     numărului  şomerilor,  admi  tr-o  armă  politică  a  guver  O  Pierdut  bon  comandă  nr.   Inmormîntarea   va   avea   loo
             să  evite  întitnirea  cu  ei.  in   col  şi  jumătate  -  scrie  re       nului  american"  -  susţine   4818  din  19  iulie  1902,  pe  nu  duminică   24   octombrie,   orele
                                                                                                                                                13, In satul Zdrapţi.
             căutarea  unei  vieţi  mai  bu  vista  mexicană  „Critica  po  nistraţia  americană  a  luat   ziarista  Pat  rid  a  Morales,   mele   Eremla   V.   Alexandru,
             ne,  mii  de  „chicanos"  —   litica''  -  patronii  nord-ame-   măsuri  de  limitare  a  aces  intr-o  carte  despre  emigra  eliberai  de  „Vidra 11   Orăştte.  II
            ■  cum  sint  numiţi  aceşti   ricani  au  atras  sau  expul  tei  forţe  de  muncă.  Ca  ur  ţia  mexicană,  apărută,  re  declar nul. (c. 7)  0   Soţia,   copiii,   nepoţii,
                                      zat  regulat  muncitorii  mexi                                                                             sora,  cumnaţii  şi  cumnate
             mexicani  in  Statele  Unite   cani  potrivii  intereselor  lor   mare,  a  început  valul  de   cent,  la  Ciudad  de  Mexico.   •   Pierdut  legitimaţie  de  ser  le  anunţă  eu  adîneă  dure
                                                                                                                            pe
             -  devin,  aşa  cum  scrie  zia  de  moment".  Această  emi  expulzări.  Astfel,  în  1973  -   Ei  au  constituit  dintotdea-   viciu,   eliberată   numele   Murarlu   re   dispariţia   prematură   a
                                                                                                                                          Deva.
                                                                                                                                    T.C.II.
                                                                                                                     Ion,
                                                                                                                                 de
             rul   „New   York   Times",   grare  de  muncitori  mexicani   scrie  revista  menţionată  mai   una  pentru  autorităţile  a-   O declar nulă. (4178)  dragului lor SAVA IUSTIN
                                                                                         mericane  de  la  Washington
             ..nişte  sclavi  vinduţi  şi  cum                 sus  -  au  fost  expulzaţi                            •   Pierdut  legitimaţie  de  ser  in virstă de 56 ani.
                                      are  la  bază  un  act  legal  -                   o  „supapă  de  siguranţă"
                                                                                                                                                          neînsufleţit
                                                                                                                           pe
                                                                                                                                                   Corpul
                                                                                                                              numele
                                                                                                                                                                    este
             păraţi  pe  piaţa  ilegală  a   „Programul  privind  munci  656  000  muncitori. Argumen-   pentru  presiunile  economi  viciu,   eliberată   de   Sara   Vasl-   depus  Ia  blocul  D  3,  stra
                                                                                                                     le,
                                                                                                                                       „Avicola 11
             forţei  de  muncă".  Proprie  torii  sezonieri"  din  1942,  -   tind   aceste   măsuri   prin   ce  şi  sociale  ale  muncito  Mintia. O dedar nulă.  da  Mărăşti,  Deva.  înhuma
             tarii  de  sclavi  din  zilele   in  virtutea  căruia  fermierii   intenţia   de   a   „controla"   rilor americani.  ANIVERSARE     rea  are  loc  astăzi,  23  oc
                                                                                                                                                                  la
                                                                                                                                                                     ci
                                                                                                                                                              15,
                                                                                                                                                  tombrie,
                                                                                                                                                         orele
             noastre ii exploatează crunt  nord-americani au dispus  mina de lucru de pe pia             F. G.        o  Cu  ocazia  ieşirii  la  pen  mitirul   din   strada   Emines-
                                                                                                                     sie   a   colegului   nostru   BUTAŞ   cu, Deva. (4195)
                                                                                                                     TEOFIL, colectivul de oameni
                      COLFG1UI DE REDACţTE : Sabin Cerbu, ton Cioclet, Tiberlu tstrate (reclactof şef), Lucia Eleno Licîu, Gheorghe Pase! (redactor şef adjunct). Va»i!e Pâţan, Nicolae îîicob.
                                                                                        Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei: trimestrial — 39 lei i pe 6 luni —
                REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr, 30    78 lei s anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domicilia — 6,50 lei lunar.
                          Telefoane i 11275, 11585, 12157. Telex î 72288.               Abonamentele 3Q fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorti voluntari
                         TIPARUL 8 Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257                                                                                        • V
                                                                                                            din întreprinderi şl Instituţii.
                                                                                                                                                                    -





