Page 77 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 77
T. \
Şedinţa Consiliului de Stai
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT1-VĂ!
La 22 octombrie 1982 a Regulamentului privind activităţii de soluţionare a
avut loc şedinţa Consiliu exploatarea portului liber propunerilor, sesizărilor,
lui de Stat, prezidată de to Sulina ; Decretul privind reclamaţiilor şi cererilor
varăşul Nicolae Ceauşescu, controlul pentru trecerea oamenilor muncii adresate
preşedintele Republicii So frontierei de stat române ; Consiliului de Stat, în se
cialiste România. Decretul privind obligaţii mestrul I 1982, precum şi
S O C I A L I S M U L •niştri ai guvernului, mi li se aprobă să se stabi Miniştri cu privire !a so
Raportul
le persoanelor care cer şi
do
Consiliului
La şedinţă au participat,
invitaţi,
ca
viceprkn-mi-
luţionarea
propunerilor,
lească definitiv în străină
tate de a plăti integral da
sesizărilor, reclamaţiilor şi
niştri, alţi conducători de
organe centrale, preşedinţi
de stat, organizaţii socia
adresate organelor centrale
ai unor comisii permanen toriile pe care le au faţă cererilor oamenilor muncii
ORGAM At COMITETULUI JUDETEAM HUWEDOARA AL P C. te ’ ale Marii Adunări Na liste şi persoane fizice, ale administraţiei dc stat,
ţionale. precum şi de a restitui li in semestrul T 1982
S i A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N în cadrul problemelor nele cheltuieli suportate Consiliul de Stat a in
înscrise pe ordinea de zi, de stat cu şcolarizarea lor ; dicat guvernului, ministe
Consiliul de Stat a dezbă Decretul pentru modifica relor, celorlalte organe
tut şi adoptat: Decretul rea şi completarea Decre centrale, consiliilor popu
Anul XXXIV, nr. 7 761 SIMBATA, 23 OCTOMBRIE 1982 € pogîn? - 50 bani tului nr. 328/1966 privind
privind înfiinţarea, orga lare şl unităţilor socialiste
nizarea şl funcţionarea circulaţia pe drumurile pu să acţioneze, în continua
Consiliului Naţional pen blice. re, cu toată răspunde
tru Gospodărirea Unitară în continuare. Consiliul rea pentru rezolvarea cu
a Fondului Funciar ; De de Stat a examinat şl ra promptitudine şi în confor
tificat o serie de tratate
cretul privind înfiinţarea, internaţionale. mitate cu legea a propune
organizarea şi funcţionarea rilor oamenilor muncii,
Toate decretele menţio
Consiliului Silviculturii ; nate şl tratatele interna pentru creşterea răspunde
rii în asigurarea respectă
Decretul pentru modifica-
Eforturi susjinute pentru valorificarea rea şl completarea Decre ţionale âu fost, în preala rii legalităţii socialiste,
bil, examinate şi avizate
pentru consultarea şi atra
nr.
pn.Jid
2^931
tului
înfiinţarea, organ’."?ea şi favorabil de comisiile per- gerea maselor la soluţio
narea problemelor pe ca
maC. te ale Marii Adu
superioară a minereurilor funcţionarea Departamen nări Naţionale, potrivit re le ridică construcţia so
tului pentru Construcţii în
competenţei acestora, pre
cietăţii socialiste.
în cadrul şedinţei, Con
Legislativ.
bilirea . unor măsuri pri
Preocuparea centrală a ne — rezultate pe care Concomitent cu prelucrar Străinătate, precum şi Sta cum şi de către Consiliul siliul de Stat a soluţionat,
colectivului de la Uzina sînt hotărîţi să Ie sporeas rea minereurilor de fier, vind activitate de con Consiliul de Stat a exa de asemenea, unele pro
de preparare Telluc, din. că în continuare. Cu toa o atenţie specială s-a a- strucţii în străinătate ; De minat şi aprobat Raportul bleme ale activităţii cu
cadrul întreprinderii mi te că instalaţiile şi utila eordat valorificării resur cretul pentru aprobarea Comisiei pentru analiza rente.
niere Hunedoara, o con jele din dotarea uzinei selor secundare, respectiv
stituie valorificarea cît mal sînt destul de vechi, ne a şlamurllor de furnal şi
completă a componenţilor- străduim să le menţinem a cenuşilor plrltice. 0 permanenţă pe agenda de lucru a consiliilor populare
utili, a fierului, din mine ki funcţiune, să le exploa — Prin valorificarea a-
reu rile prelucrate. Aici cestor resurse — spunea
e~a format In decursul a- inginerul Octavian Gheor-
nilor un colectiv harnic ghlţă, şef secţie schimb — Rezolvarea propunerilor făcute de cetăţeni
competent, In măsură ne-au sporit realizările de
nâ-şl îndeplinească onora la începutul anului la fier Ca o expresie elocventă stată cu multă satisfacţie
bil sarcinile încredinţate. extras din şlamuri cu cir a deplinei noastre demo
An de an, rezultatele ob ca 2 600 tone, şl cu alte craţii, la conducerea tre că cei care au făcut pro
ţinute de preparatori au 700 tone fier rezultat din burilor obşteşti participă, puneri, au pus şi umărul
fost tot mal bune, eviden- cenuşă. Sarcinile pe care practic, toţi cetăţenii. Fie )a înfăptuirea lor.
ţiindu-se astfel dorinţa lo-r le avem de îndeplinit sînt în organele colective din Acum, înaintea alegeri
fierbinte de a transpune mari în continuare. Ele care fac parte, fie prin lor de deputaţi în consilii
exemplar în viaţă indica vizează finalizarea la timp propunerile pc caro le su le populare comunale, o-
ţiile date de către secreta a lucrărilor de investiţii pun atenţiei reprezentanţi , ALEGERI răşeneşti şi municipale de
rul general al partidului, to în regie proprie, în scopul lor lor, cetăţenii majori, la 21. noiembrie, ne aflăm
varăşul Nicolae Ceauşescu, recuperării fierului din ia cu drept de vot, îşi aduc într-un asemenea moment
de
privind valorificarea supe zurile de decantare exis contribuţia la perfecţiona !l CONSILIU! bilanţ a ceea ce s-a
înfăptuit din ceea ce s-a
rioară a minereurilor, chiar tăm la capacitate. La noi, tente. Partea de construc rea activităţii economico- POPULARE
şl a celor sărace în metale. toţi sînt preparatori. Toţi ţii este terminată, urmea sociale în comuna, oraşul propus în campania elec
— Prin urmare, cu ce sînt policallficaţi. Fiecare ză montarea utilajelor. Ca-, sau municipiul în care torală pentru alegerile tre
rezultate întîmpină colec muncitor cunoaşte cu e- paritatea de prelucrare a trăiesc şi muncesc. Prilej cute. Uncie din propune
tivul de preparatori. Con xacti-tate că prin felul în instalaţiilor noastre va deosebit pentru consultări rile făcute atunci au ne
ferinţa Naţională a parti care îşi face datoria, con creşte cu circa 740 000 to şi dezbateri colective, cam un mare volum de propu cesitat intervenţia celor
dului şi cea de-a 35-a a- tribuie la îmbunătăţirea ne pe an. paniile electorale se sol neri ale cetăţenilor. Şi, la
niversare a proclamării Re sau scăderea randamentu Despre transformările dează de fiecare dată cu vreme dc bilanţ, se con
publicii ? — l-am întrebat lui de extracţie planificat. mari care vor avea loc în (Continuare în pag. a 2-aj
pe inginerul principal Ko- Deocamdată stăm bine şi viaţa acestui colectiv, de
vacs losif, şef secţie coor la acest indicator, pe ca- spre utilajele şi tehnolo în înUmpmorea Z i l e i r e c o l t e i
donator al uzinei. re-1 depăşim „la zi" cu giile noi, moderne, ce se
— în întîmpinavea celor 0,73 la sută, de aici rezul- vor introduce în uzină am
două importante eveni tlnd şi plusul amintit la discutat şi cu inginerul Activitate intensă ia sîrîngerea roadelor
mente din viaţa poporului fier. Meritul pentru aces principal Tibi Ghilea, şef
nostru, oamenii muncii din te realizări suplimentare secţie schimb la instalaţia
i ,‘drul Uzinei de prepara revine întregului nostru de separare magnetică. In toamnei şi ia livrarea produselor
re Telluc s-au mobilizat colectiv, din rîndurile că terlocutorul aprecia că ele
exemplar, reuşind, în pe ruia se evidenţiază Ioan vor conduce la desfăşura
rioada trecută din acest Hedeş, Nicolae Găgăuţă, Oamenii muncii de pe dînei pe toate suprafeţele tarea legumelor şi fructe
an, să obţină depăşiri dc Ioan Rotaru, Iile Sicoe, rea unei activităţi mai efi ogoarele hunedoreno în- planificate, la strîngerea lor, precum şi la livrarea
plan la principalii indica Constantin Bobîlcă, Con ciente, cu consumuri redu tîmpină „Ziua recoltei" şi depozitarea cocenilor şi produselor contractate ■ !a
tori de producţie : 6 350 stantin Angheluş, Cornel se, la valorificarea depli muncind cil hărnicie pen sfeclei furajere, la . recol fondul de stat.
tone la minereu de fier Drai, Costache Manea, Ef- nă a resurselor minerale. tru strîngcrea şi depozita
marfă, iar la total fier în tlmie Andrei, Axente Goia rea roadelor toamnei, la DIN GRĂDINI ŞI LIVEZI —■ CANTITĂŢI SPORITE
minereu marfă 2 320 to şi alţii. L. CRIŞAN executarea arăturilor a- DE LEGUME ŞI FRUCTE
« — ® — « — • — » — * — a » ~ » » — a Din grădinile şi livezile iau zi de zi drumul pieţe
unităţilor agricole socialis lor de desfacere şi ai de-
Toate obiectivele trebuie te de stat şi cooperatiste fC-v-Unun'** >r. -na b --a)
ale judeţului au luat şi
executate conform planului!
î ■ O lăudabilă iniţiativă. |
I în cadrul pregătirilor pen- 1
* tru sezonul rccu, formaţia * într-un articol publicat treia a priorităţilor: cele elocvente, cred eu. Din
, de lăcătuşi şi instalatori |
I de la E.G.C.L. Hunedoara, " în ziarul „Drumul socia de la Rîu Mare-Retezat, nefericire însă, deşi avem
* condusă de maistrul Şte- * lismului" la finele primu Coranda - Hondol, Valea forţa de muncă şi utilaje
* fan Mogoşan, a executat I lui semestru al anului s-a Morii-Brad, Roşia Poieni, le necesare, o seamă de
| ia staţia de epurare a a- *
, pelor uzate o serpentină J evidenţiat faptul că oame obiective economice de pri lucrări pentru alte minis
I pentru eliminarea îngheţă- I nii muncii din cadrul Gru mă importanţă pentru e- tere, sîntem obligaţi să le
| rli balonului de la gazo- J pului de şantiere pentru neglijăm din lipsa mijloa
« metru, care iarna produ- . conomia românească, cu celor auto. Mai rău este că
> cea greutăţi în formarea I construcţii forestiere şi in termene apropiate de pre
| biogazului. Această îmbu- * dustriale Deva acţionează dare, la care G.S.C.F.I. De nici în viitor nu se între
h nfttăţire va concura la e- » vede o îmbunătăţire a si
9 economisirea de combusti- I stăruitor, cu toate forţele va acţionează slab, ba tuaţiei. La Rîu Mare-Rcte-
5 bll special, cca 10 tone J zat, de pildă, dacă vom fi
* pe perioada da iarnă, asi- >
1 gurind totodată o bună | sprijiniţi cu două-lrei au
3 funcţionare a staţiei. (Ion , INVESTIŢIILE tobasculante şi trei cefa-
■< Vlad, corespondent). 53 Tra- 1,
1 diţle. Solicitările repetate ] romuri, Î11 trei săptămîni
! ale cetăţenilor din satul „ terminăm betonarea dru
» Obîrşa, comuna Tomeşti, 1 mului de urcare la baraj,
I privind valorificarea re- J şl cu în ţjţeaga.^ dotare teh chiar, la unele, bate pasul iar la Valea Morii şi Co
1 surselor locale şi revitali- « nică, în vederea predării pe loc. Şi aceasta, numai
' zarea unei vechi tradiţii jj la timp a obiectivelor cu pentru că Unitatea de me randa, pînă la venirea în
2 — olăritul — nu au rămas | gheţului, trebuie să ple-
1 fără răspuns. în replică, » termen de punere în func canizarea transportului şi truîm drumurile, altfel...
* zilele acestea, cooperativa | ţiune în acest an. Au tre construcţiilor forestiere De La aceste obiective tot ce
I meşteşugărească „Moţul" I cut de atunci mal bine de va nu asigură constructo
’ Brad va deschide o secţie * am făcut, se datorează
? de ceramică artizanală. | trei luni, dar lista priori rului mijloace de trans sprijinului concret al be
1 Produsele ce vor fl con- I tăţilor de execuţie a ră port pentru lucrări de la neficiarilor. în continuare,
J feoţionate dc meşteri prl- « mas aceeaşi: drumuri fo alte ministere, în afară de
î cepuţi din această zonă J restiere, oblecth e indus M.E.F.M.C. ne dăm tot interesul să
r
| vor fi destinate atît pon- 8 executăm lucrări de cali
2 tru satisfacerea cererilor * triale, alte lucrări. în func — în prezent dispunem tate, pentru a nu produce
, interne cît ş! pentru piaţa I ţie de aceste priorităţi sînt de condiţii corespunzătoa
| externă. şi stadiile fizice ale lu re îndeplinirii planului pe greutăţi beneficiarilor. So
d
t o
licităm, t o
, c
a
a
t ă
O sfecli furajer* <le 2t kilograme a fost recoltată în
crărilor: în grafic, mai a- acest an — reliefa ingine parcela „La triunghi" a Asociaţiei economice iatorcoopera-
vansate, ori rămase în ur rul Alexandru Boşorogan, LIVIU BRAICA tlste pentru creşterea vacilor cu lapte lila. Producţia do
mă. în urmă sînt tocmai directorul grupului de şan sfeclă in aceasta parcelă depăşeşte 50 tone la hectar.
acele „alte lucrări", care tiere. Realizările obţinute Foto! VIUGIL ONOIlf
mujt j gaxa .7 «zţry n aam e <aaizx a azetv figurează pe poziţia a de la începutul anului sînt (Cofiiinuors in pag. a 2-a)
