Page 92 - Drumul_socialismului_1980_10
        P. 92
     u                                  _-£S
                                                         * aU ^ U ***                     Deziderat major ai dezvoltării economico-soslaíftí ai io^ñlei iu IUI
                                                          S
                                   PROLETAR) DiN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ 1
                                                                                          Usi comerţ exterior dinamic, scfsffibrat,
                                                                                            în  anul  1981,  activitatea
                                                                                          de  comerţ  exterior  va  cu   „Deşi  exportul  e  prevăzut  să  crească  cu  21
                                                                                          noaşte  o  creştere  aprecia  ia  sută,  trebuie  să  facem  totul  pentru  a  reali
                                                                                          bilă,  de  10  la  sută  faţă  de
                                                                                          anul  1980.  Aceasta  este  o   za  mai  mult,  ţinînd  seama  că  este  necesar  să
                                                                                          sarcină   minimală   pentru   asigurăm  mijloacele  corespunzătoare  pentru
                                                                                          că  trebuie  şi  putem  să  rea  import,  dar  şi  pentru  a  reduce  datoria  ex
                                                                                          lizăm  mai  mult.  Este  bine   ternă".
                                                                                          ştiut  că  baza  materială  a
                                                                                          unor  ramuri  ale  economiei                   NICOLAE CEAUŞESCU
                                                                                          noastre   naţionale   depinde
                                                                                          de  import.  Trebuie  să  im
                                                                                          portării   mari   cantităţi   de
                                                                                          materii   prime  şi   materiale
                                                                                          care   solicită   apreciabile
                                                                                          fonduri  valutare.  Pentru  a-
                                                                                          ceasta  însă  este  necesar  să
                                                                                          dezvoltăm  exportul,  să  pro
                                                                                          ducem  mai  mult,  mai  bun,
                                                                                          să   obţinem   resursele   va
                                                                                          lutare   necesare   asigurării
                                                                                          bazei  de  materii  prime  şi
                                                                                          materiale   de   care   avem
                                                                                          nevoie   pentru   dezvoltarea
                                                                                          economiei  noastre.  Ca  ur
                                                                                          mare, trebuie să ştim exact
            Anul XXXII, nr. 7146     MARŢI, 28 OCTOMBRIE 1980       4 pagini — 30 bani
                                                                                           (Continuare in pag. a 2-a)
                                                                                         DE PARTID.
           Ieri  a  avvui  loc,  la  Deva,   mitctului   orăşenesc   de   S-a  apreciat  că  munca  po  rioadă  activităţile  pentru  e-
         plenara   Comitetului   jude  partid  Orăştie,  Nicolae  An-   litică  de  masă,  propaganda   ducarea   oamenilor   muncii
         ţean  de  partid.  La  lucrările   dronache,   inspector   general   vizuală,   celelalte   forme   şi   în  vederea  aşezării  întregii
         plenarei  au  participat,  ală  al  Inspectoratului  şcolar  ju  mijloace  sînt  axate  pe  pro  vieţi  sociale  pe-  principiile
         turi  de  membrii  şi  membrii   deţean,  Petru  Barna,  secre  blemele  prioritare  ale  pro  eticii  şi  echităţii  socialiste.
         supleanţi  ai  Comitetului  ju  tar  al  Comitetului  de  partid   cesului  de  producţie,  popu  Unele   rezultate   bune   s-au
         deţean   de   partid,   membrii   de  ia  T.C.H.,  Valeria  Secan,   larizarea   sarcinilor   ce   re  obţinut  şi  pe  linia  educării
         Comisiei  judeţene  de  revi-   secretar  al  Comitetului  co  vin   colectivelor   de  muncă   materialist-ştiinţifice,   elimi
         .zie,  ai  Colegiului  judeţean   munal  de  partid  Sarmizege-   dim  documentele  Congresu  nării  din  gîndirea  şi  viaţa
         de    partid,   prim-secretari,   tusa,  Ilie  Lavu,  prim-secre  lui  al  XII-Iea  al  P.C.R.  şi   oamenilor  a  unor  concepţii
         secretari  şi  secretari  adjuncţi   tar  ol  Comitetului  judeţean   angajamentelor   asumate   în   mistice,  retrograde,  în  în
         al   comitatelor   municipale,   al  U.T.C.,  Petre  Constantin,   întrecerea  socialistă.  Ca  ur  trecerile  din  cadrul  Festi
         orăşeneşl-i  şi  comunale  de   maistru  la  I.  M.  Lupeni,   mare  a  muncii  politico-edu-   valului   naţional   „Cîntarea   „ZIUA RECOLTEI“-zi de muncă
         partid,  cadre  de  conducere   Gheorghe  Şimon,  şeful  In  cative  desfăşurate  de  către   României“,  în  alte  activităţi
         din  organizaţiile  de  masaşi   spectoratului   judeţean   de   organele  şi  organizaţiile  de   intrate  de  acum  în  tradiţia  '
          obşteşti,  din  instituţiile  cul  interne,  Herta  Faur,  secre  partid,  de  masă  şi  obşteşti,   judeţului  nostru  ;  festivalu  însufleţită pentru încheierea
          tural-educative  şi  din  învă-   tar  al  Comitetului  comunal   de  cei  mai  buni  muncitori,   rile   cultural-educative   „Sar-
         ţămînt, activişti de partid.  de  partid  Crişcior,  Graţian   cadrele   de   specialişti,   s-a   mis“  „Zarand“,  „Mureş  pe   grabnică a lucrărilor in agricultură
           Plenara  a  adoptat  urmă  Faur,  preşedintele  Consiliu  format  o  atitudine  plină  de   marginea   ta“,   „Sub   arcuri
          toarea ordine de zi:       lui  judeţean  al  sindicatelor,   grijă   faţă   de   gospodărirea   de  lumini“,  „Cintecul  adin-
           1.  Raport  privind  activita  Adela   Josan,   instructor   la   materiilor   prime,   a   mate  cului“ etc.
          tea  desfăşurată  de  comite  U.J.C.A.P.,  Rafila  Iacob,  pre  rialelor,   reducerea   cheltuie  Analizînd   această   impor  BILANŢUL „ZILEI RECOLTEI"
          tul  judeţean,  de  organele  şi   şedinta   Comitetului   jude  lilor  de  producţie,  încadra  tantă  latură  a  activităţii  de   Duminică,  Ia  sărbătorirea  prin  muncă  a  „Zilei  recol
          organizaţiile  de  pariid  pen  ţean  de  cultură  şi  educaţie   rea  în  normele  de  consum,   partid,   în   spiritul   exigen  tei“,  pe  ogoarele  judeţului  s-a  lucrat  cu  spor  la  recol
          tru  aplicarea  sarcinilor  din   socialistă,   Gheorglie   Matei,   ceea  ce  a  condus  la  obţi  ţelor  impuse  de  .  trecerea   tarea  şi  transportul  porumbului,  furajelor,  la  arături  şi
         Programul  ideologic  al  parti  şeful   secţiei   organizatorice   nerea   unor   rezultate   bune   fermă  la  o  nouă  calitate  şi   însiiozări. Dar iată rodul acestei zile :
          dului,  din  documentele  Con  a  Comitetului  judeţean  de   în  aceste  domenii  la  I.M.   în  domeniul  activităţii  po-   B  A  fost  recoltat  porumbul  de  pe  878  ha  Bî  Au  fost
          gresului  al  Xlf-lea,  din  cu-   partid,  Elena  Brînduşa,  se  Lupeni,  I.M.  Petrila,  I.M.  Pa-   litico-ideologice   şi   cultural-   transportate  din  cîinp  389  tone  porumb  a  La  fondul
          vîntările   secretarului   gene  cretar   al   Comitetului   de   roşeni,   I.M.   Bărbăteni,   la   educative,  plenara  a  criticat   centralizat  al  statului  au  fost  livrate  120  tone  porumb.
          ral  al  partidului,  tovarăşul   partid  de  la  întreprinderea   C.M.  Deva,  I.M.  Hunedoa  unele   lipsuri  şi   neajunsuri   es  S-au  efectuat  arături  adinei  de  toamnă  pe  587  ha.
          Nicolae  Ceauşescu,  Ia  ple  „Vidra“  Orăştie,  Aron  Pîr-   ra,   I.F.A.   „Vîscoza“   Lu  existente   în   acest   dome  8!  Au  fost  transportate  026  tone  furaje  Et  Au  fost  însi-
          narele  C.C.  al  P.C.R.,  la   va,   ecretar   al   Comitetului   peni,   „Marmura“   Simeria,   niu.  S-a  subliniat,  de  pildă,   lozate 911 tone furaje.
          consfătuirile  de  lucru  de  la   municipal de partid Deva.  I.R-E.   Deva,   I.M.   Barza,   că  nu  în  suficientă  măsură
          Comitetul   Central,   precum   Referindu-se   la   activita  I.U.M.  Petroşani,  „Chimica“   activitatea   politico-ldeologi-
          şi  a  celor  stabilite  in  ho-   tea   politico-ideologiCâ   şi   Orăştie şi altele.  că  şi  cultural-educativă  este   Lucrătoriiogoarelor  din  ju  avut  loc  in  cele  două  con
          tărirea   Conferinţei   organi  cultural-educativă,   de   for  S-a  scos  în  evidenţă  efi  legată  de  înfăptuirea  exem  deţul  Hunedoara  —  însufle  silii   unice   agroindustriale
          zaţiei   judeţene   de   partid,   mare  a  omului  nou,  cu  o   cienţa  unor  iniţiative  mun  plară  a  nlanurilor  de  dez  ţiţi  de  chemările  şi  îndem  au  fost  prezenţi,  in  fruntea
          in  măsurile  adoptate  de  ple  înaltă   conştiinţă   socialistă,   citoreşti  dintre  care  „Briga  voltare   economico-socială,   nurile   cuprinse   în   me  acestora,  dar  şi  participînd
          nara   Comitetului   judeţean   Ia  perfecţionarea  continuă  a   da   înaltei   productivităţi   şi   de   realităţile   concrete   din   sajul   tovarăşului   Nicolae   efectiv  la  muncă,  primarii
          de  partid  din  20  decembrie   activităţii  de  educaţie  poli-   de  educaţie  socialistă“  —•   fiecare  localitate  şi  unitate   Ceauşescu   adresat   ţărănimii   localităţilor,  secretari  aF  co
          1978 ;                     tico-ideologică,   la   trecerea   în  unităţile  miniere  din  Va  economică;  în  unele  unităţi   cooperatiste,  lucrătorilor  din   mitetelor   de   partid   din
            2.   Informare  cu  privire   la  o  nouă  calitate  în  orga  lea  Jiului  şi  I.M.  Hunedoa  organele  şi  organizaţiile  de   Întreprinderile   agricole   de   C.A.P.,  alţi  factori  de.  con
          Ia  activitatea  Colegiului  ju  nizarea  şi  conducerea  mun  ra  ;  „Să  circulăm  o  zi  pe   partid  urmăresc  doar  latu  stat,  mecanizatorilor  şi  spe  ducere,  ceea  ce  a  asigurat
          deţean  de  partid  pentru  în  cii  de  propagandă,  raportul   lună   cu   autovehiculele   cu   ra  formală,  statistică,  a  ac  cialiştilor,   tuturor   oameni  activităţii   bună   organizare
          deplinirea  sarcinilor  ce-i  re  prezentat  în  plenară  şi  par  combustibil   economisit“   : —   tivităţii,  nu  imprimă  fiecă  lor  muncii  din  agricultură,   şi  eficienţă  sporită.  De  ase
          vin  din  documentele  Con  ticipanţii  la  discuţii'  au  re  la  I.T.A.  Deva;  „Să  repa  rei   acţiuni   întreprinse   un   cu  prilejul  „Zilei  recoltei“   menea,   precizăm   că   s-a
          gresului  al  XII-Iea  al  parti  levat  rezultatele  bune  obţi  răm  25  vagoane  pe  lună  cu   conţinut  adecvat,  utilitate  şi   —•  au  făcut  din  ziua  de  du  muncit  pe  baza  unor  pro
          dului,  a  indicaţiilor  C.C.  al   nute  de  către  organele  şi   piese   recondiţionate“   la   eficienţă.  Din  această  cau  minică,  26  octombrie,  o  zi  a   grame   elaborate   cu   mult
          P.C.R. ;                   organizaţiile   de   partid   în   I.M.M.R, Simeria ş.a.  ză,  în  întreprinderile  minie  muncii   entuziaste,   harnice   discernămint,   că   tovarăşii
            3.   Informare  privind  ac  legarea  tot  mai  strinsă  a   O  bună  activitate  s-a  des  re  din  Valea  Jiului  se  înre  pentru   urgentarea   lucrărilor   din  conducerea  celor  două
          tivitatea  Biroului  Comitetu  muncii  politice  de  înfăptui  făşurat   iii   cercurile   şi   gistrează  încă  multe  absen  actualei  campanii  de  toam  consilii  au  fost  de  diminea
          lui  judeţean  de  partid  de  la   rea  sarcinilor  economice  în   cursurile   învăţămîntului   po-   ţe  nemotivate  j  indicele  de   nă.  Reportajul  de  faţă,  rea  ţă  devreme,  pînă  seara  tîr-
          precedenta  plenară  şi  pînă   fiecare  colectiv  de  muncă,   litico-ideologic  •,  s-a  acor  utilizare  a  fondului  de  timp   lizat   în   unităţi   aparţinînd   ziu   în   teren,   coordonînd
          în prezent.                în   perfecţionarea   formelor   dat  atenţie  sporită  activită  maxim  disponibil  în  Indus  consiliilor   unice   agroindus  concret   desfăşurarea   lucră
            Pe   marginea   documente  şi  mijloacelor  de  populariza  ţii  de  educaţie  rin  şcoli  şi   trie  s-a  menţinut  în  acest   triale.  Deva  şi  Simeria,  pre  rilor.
          lor   supuse   dezbaterii   ple  re  şi  cunoaştere  de  către   instituţiile   de   învăţăinînt   an  la  93,5  Ia  sută,  iar  în   zintă   cîteva   aspecte   ale   C.A.P.  Hărău.  Intr-o  tarla
          narei  au  luat  cuvîntul  to  membrii  de  partid,  de  către   superior,   orientării   şcolare   unele  unităţi  cum  sînt  I.U.M.   muncii   desfăşurate   pe   o-   cu  -  porumb  bine  copt,  o
          varăşii  :  Iacob  Topliceanu,   toţi  oamenii  muncii,  a  sar  şi  profesionale  în  majorita  Petroşani,   „Vîscoza“   Lu  goare.  combină   C12,   urmată   în
          secretar   al   Comitetului   de   cinilor  ce  le-an  revenit  din   tea liceelor din judeţ.  peni, chiar sub acest nivel.            deaproape  de  un  tractor  cu
          partid  de  la  C.S.  Hunedoa  planul   de   dezvoltare   eco-   Sub  îndrumarea,  şi  con  Se   manifestă   încă   ne  Activitale spornică,   remorcă înaintează printre
          ra,  Aurel  Bîrlea,  secretar  al   nomico-sociaiă   pe   actualul   ducerea   Comitetului   jude  ajunsuri  în  activitatea  des  prezenţă numeroasă
          Comitetului   municipal   de   cincinal,   a   principalelor   ţean  de  partid,  organele  şi   făşurată de consiliile de e-  în cîmp        TRA1AN BONDOR
          partid  Petroşani,  Maria  Mo-   prevederi   ale   cincinalului   organizaţiile   de   partid   au                                            DORIN CORPADE
          canu, prim-secretar al Co-  1981—1985.                intensificat în această pe-  (Continuare in pag. a 2-a)  Ţinem  să  precizăm,  mai
                                                                                                                      intii, că la acţiunile ce au  (Continuare in ooq r 4-a)
           Furnaliştîl din Hunedoara au îndeplinit
                          planul cincinal
              Muncind  cu  abnegaţie  şi  dăruire,  cu  hotărirea  fermă  de
           a  îndeplini  ritmic  sarcinile  de  pian  şi  la  un  nivel  calitativ
           superior,  furnaliştii  de  la  Combinatul  siderurgic  Hunedoara
           au  obţinut  în  fiecare  din  ultimii  cinci  ani  rezultate  deose
           bite  în  producţie.  Aceasta  le-a  permis  îndeplinirea  înainte
           de  termen  a  prevederilor  de  plan  pe  actualul  cincinal  —
           succes  care-i  onorează  pe  aceşti  oameni  destoinici  de  pe
           platformele  continuu  fierbinţi  ale  Hunedoarei.  Pînă  la.  sfîr-
           şitul  anului  curent,  ei  vor  realiza  peste  sarcinile  de  plan
           ale cincinalului o producţie de 650 000 tone de fontă.
              De  remarcat  că,  lucrînd  cu  aceleaşi  capacităţi  de  pro
           ducţie,  ei  au  elaborat  în  acest  an  cu  80  000  tone  de  fontă
           mai  mult  decît  în  1975—  ultimul  an  al  cincinalului  trecut
           O  dovadă  în  plus,  deci,  a  priceperii  şi  hărniciei,  a  grijii
           constante  pentru  mai  fauna  organizare  a  muncii  şi  perfec
           ţionarea activităţii productive.
                                                                        I.A.S. Orăştie, Keoolurea porumbului cu combina creează un avans iu timp şi aduce un spor de eficienţă muncilor
                                                                    acestei campanii*





