Page 90 - Drumul_socialismului_1980_10

DUMINICĂ, 26 OCTOMBRIE I98B

î
IUN \ Consemnări O ş t i r e a ------ÎSJP
\ ocazional de mîndrie re-
Există cuvinte care îşi
1 păstrează puterea evoca­ din istoria noasLră sînt lorică sau xenaiobă. Pen- \
cele în care n-am avut
A, toare chiar atunci cînd oştire şi care au culminat tru noi, ea este istoria ^
ÎRIE \ i sînt considerate in afara cu epoca fanariotă. Cele noastră cea de toate zi- i
azi deopotrivă» neputînd ii \
I oricărui context. Sini al­ mai glorioase şi mai îm­ lele, de odinioară şi de /
belşugate epoci din istoria
tele apoi, care poartă in
enlru co- noastră coincid în schimb glndilă şi simţită decît i
tiü“. Epi- 1 aparenţă acelaşi înţeles, cu epocile în care Ţara laolaltă cu oştirea noastră '
\ dar care, la o privire aten­ cea de toate timpurile. V
itatca tă, se deosebesc prin nu­ avea o oştire bine înzes­ Eroii noştri, marii bărbaţi l
trată, disciplinată şl orga­
s anţe interesante şi semni-
ricalc. O- s iicalive. Cînd spun, bună­ nizată de pămînleni. Toţi ai acestui neam, ca şi t
lui: Zeno oară, oaste, mă gîndesc marii voievozi au iubit mulţii bărbaţi ai oştirii de \ Festivalul poeţilor
\ oştirea şi aii ştiut s-o toate timpurile sînt aici, y Hanţa
triei la epocile voievodale şi-mi preţuiască. Aşa Mircea au fost întotdeauna aici, i
\ răsună în conştiinţa atec- cel Bătrln, aşa Ştefan cel pentru că au avui riccon- >
ii cal \ tivă nume sonore şi troie­ Mare, aşa Ţcpeş, - Mihai tenit treaz sentimentul ţ populari „Bin toată inima
nite de glorie ca Posada,
\ Viteazul, ori Matei Basa- dăinuirii prin solidaritate, i
masculin : Rovine, Codrii Cosminu- Timp de două zile (L6— profesii diferite — munci­
/
tcaua \ lui, Podul Înalt, Călugă­ rab. Cucerirea independen­ Vodă Ştefan nu e o lespede 1 17 octombrie a.c.) ¡udcţul tori, cooperatori„ temei
ţei de stat şi întemeierea
la Pul-rţa, ci o inimă care J
gc s — Di- s reai. Cînd spun însă ar­ României moderne n-ar ti bate în milioane de piep- * Siis la vama libertăţii nostru a găzduit pe parti­ casnice, cu toţii şi-au adus
00 — Fot-
a a 2-a) mată, mcr gîndesc Ia epoca fost posibile iără renaş­ turi. far în jurul său se ţ stau sfrămoşii-n flori de cipanţii la Festival.ui poe­ contribuţia la împlinirea
jrtaj \ noastră, la ultimele două terea oştirii româneşti. aude, vie şi puternică, oş- ( singe ţilor populari, ,,Din toată unor inlîiniri de neuitat.
Satlovca- \ războaie îndeosebi: îmi Toate efor Lut ile construc­ li rea. Oştirea românească , doar pămîntul ploi înalţă inima“. Şi-au Lrimis crea­ Dintre aceştia s-au evi­
leri (I) amînlesc dc Mărăşti,. Măt­ tive şi cuceririle noastre a tost şi este cu noi în \ pe mo-rmintui lor a ţiile 34 dintre cele mai denţiat Gheorghiţa Mălea-
pentru cci s răşeşti, Oituz, de luptele de azi ar ii dc neconce- fiepe clipă ; acesta e y plînge bune condeie din Mara­ nu (Vîlcea). Maria Oprea
\ de pe Mureş, de Păuliş, put iără veghea de înaltă poate unul dintre secrete- i cînd în cer o stea se mureş, Argeş, Gorj, Sibiu, (Hunedoara), Gheorghe
tarea Cărei' şi Talra. Cînd, în răspundere a unei oştiri Ie existenţei noastre aici i stinge Vîlcea, Alba, Caraş-Seve- Nislor Ungurcanu ţGorj),
\ stîrşit, spun oştire, vine modeme, puternice şi pro­ de pesie două mii de ani ţ şi-încă-o faptă rin. Arad, Botoşani, Mureş, Emilia Siăv (Arad), A-
: „Atlevă- \ deodată peste mine întrea­ fund legată dc interesele şl moiivuL pentru care noi i se-mpEineşle Prahova, Suceava. Dolj, Iexatidm Nechiiot (.Boto­
Produc- Galaţi, Hunedoara. 1ni li­ şani), Aurelia Buruş,, (Mu­
L'ilor ¡une- ga Istorie, toţi cel ce de-a întregii naţiuni. înşine ne simţim în cele }
lungul vremurilor au lup­ Pentru noi românii, isto­ din urmă, azi mai mult \ un ideal se-nfăpluieşle ni r ile ce au avut loc la reş), Ion Buştea, Shr/ia-
\ tat in mod conştient şi ria nu a rămas un simplu decît oricînd, oşteni, una t pe un soclu de istorii Deva şi Sarmizegetusa au na MoLdovan (Hunedoara)
s organizat pentru libertatea obiect de studiu uitat cu oştirea cea mare a , nu se pierde în memorii evidenţiat bucuria şi satis­ ş.a. Redăm mai /os citeva
DMBRIE acestui pămînt. Cele mai odat_ cu ieşirea dc pe Ţ arii. l nici trecutul, nici eroii facţia cu care publicul dintre creaţiile poeţilor
grele şi mai cenuşii epoci băncile şcolii„ nici pretext RADU CIOBANU ( oamenii nemuritorii spectator, de vîrs/e dife­ populari hunedoreni.
limba ma- IL sînt-aici — pămîntul lor rite, se apropie de poezia MINEL BODEA
e un piedestal de zbor scrisă, cu adîncă simţire directorul Centrului judeţean
spţe eternul viitor şi talent de cei ce fău­ de îndrumare o creaţiei
economică resc bunurile materiale ale populare şi mişcării artistice
le ştiinţă : £umină pivtmi în amiază stă în cumpăna dreptăţii zilelor noastre. Oameni de de masă
Micro“ —
>d pacea — acestui vechi , VENIM
1 priet e- Văzduhul ţării mc te miroase-a flori dc tei pămînt noastră ţară.
± u . Vizi- şi' fiecare zi miroase-a sărbătoare, DIN STRÂMOSEASCA Azi miiulră glie,
ui Nicolae pâmîrtCul mi se- pare că-i populat de zei sus la vama tiberlăţii GLIE ca-n poveşti
i Republi- stau strămoşi
Federati- cu braţele vînjoase şi minţi vizionare. i Iosif Tellmann — „înarn- au fost Venim din strămoşeasca Te-nalţi doar din a ta
i O primăvară sacră sirăbate prin artere J tare" — linogranrarä. glie gindire.
.dial mai sînt Din flori cunună-ţi
;on: „Pîi- şi cugetul se umple de o fecundă pace. Pe donă mri cinzeci de ani
— «piso­ De-argint sînt zorii zilei şi' nopţiie-s de miere. ca un mare legăm în t. Trecînd prin chinuri şi împleteşti
Se-aude fructul minţii în tihnă cum se coace. urgie Ia drumul tău spre
ii» neşti de fericire.
izi Se-aprrnd privighetori în cintece de slavă MIR CEA ANDRAS Prin yhiara crunţilor
şi fierul ii.irăgoslit vibrează. duşmani. MARIA OPREA
Mi se îricinul fruntea intr-o; tăcere gravă: Venim din Sarmizegetusa; Zdrupţi
a patriei lumină e pururi în amiază. Din leagănul drag
NASTASIA MANIU strămoşesc LUMINA
Chiar ars de-a fost, Crncisprăzece ani lumină
rămas-a spuza, Peste-nlinsul ţării mele
Formând poporul românesc. Ce arată ca o grădină,
e microfon Pe pieptul nostru azi Sădită cu floricele.
jare „ ne­
ţi voi cie- răsună ; Cincisprăzece ani buni
! HUNE- Un scut de dac şi de
■atru stea- Exislă-n noi o flacără ce arde roman mers
ntilnire de Cum nu s-a făcut nicicând
rurgisuil) ; în inrmr, în privire şi-n crrvfnf, 'Jertfit de inimă străbună, De al IX-Iea Congres
(Arta) ; In- nestinsă ca şr roşu din stindarde — De Decebal şi de Traian.
)dă Lăpuş- e dragostea de ţară şi pămînt I De-aicî sîntem f — Faţa ţării transformind.
I-II (Con-
TROŞAN1 : Exist‘ă-n noi un rin care se scurge spuneau străbunii, Cincisorăzece ani în care.
i (Unirea) ; xpre-ncelaşi ţărm de Mare, nalt şi-avid, De-aici e neamul România este-n lume
(7 Noiem- românesc, Ţară în plină dezvoltare
;a panterei ce naşte cald fior iu gînd şi-n sîinge — Şi cu un frumos renume.
EUPENI : e dragostea faţă de-aeest partid î Românii fie-orîcmd
asă (Culttt- stăpînii,
ncitorcsc) Şi-o singură credinţă mai există, Acestui pămînt Ci'cisţuăzece ani iusteţe
Cascad«- _ sădîtă-n noi ca bobul în cîmpff, Unui om înflăcărat
rul) ; apé­ strămoşesc. Cari din ani de tinereţe
rese) ; LO- credinţa necurmată, comunistă, Azi vin din strămoşeasca Pentru ţară a luptat.
Anastasia că noî aici am fost, sîntem, şi-om ii 1 glie
PETRIEA :
esc) ; ANI- tOAN VASIU în straiul mândru de ţăran Cincisprăzece ani simbol
ragostea se Şi-n Hori, am scris Pentru toată România
órese) ; U- pe-aceaslă ie Iar lumii făcind ocol
! de toam- Purtînd pacea şi omenia.
!) ; BRAD: Cuvînt de dac şi de
Stea iui ro­ roman. Cincisprăzece ani trecuţi.
(Minerul) ; In repertoriu puternic ancorat în problematica socială, etică
ti A : Opera- . Şi-aici noi azi sădim Iubit fiu conducător
de glorie lumină La mulţi ani să ne trăiţi
oliţisl in- Pentru a noastră Pentru ţară şi popor C
i; GEOA- Deschiderea stagnanţi tea­ gia universală caare să asi­ resant, o montare tinerească jă, incluzînd în portofoliu primăvară.
ri express trale este, de fiecare dată, gure un real dialog c:u şl densă în care Florin nouă piese şi un specta­ IOAN BUŞTEA
; HAŢEG: o sărbătoare şi nn examen. orientările noi, estetice. Fătulescu. a reconfirmat ori­ col de muzică şi poezie. Şi-o limbă pură şi senină
iţă (Popu- Vorbim în scnmpa Flia
Un om in O sărbătoare pentru, actori, Cele două premii ale ginalitatea regizorală care Sînt piese de actualitate,
: Ultima regizori, publicul ataşat teatrului cîrn Petroşani care i-a adus, pînă acum, două care dezbat conflictele ine­
te — serli- Thaliei şi un examen al au încununat stagiunea tre­ premii. rente şi concrete ale pre­
cultură) ;
(11 Iunie) ; exigenţei în alegerea re­ cută (premiul pentru regie Şi dacă gongul inaugural zentului, ancorate in reali­
>st şalspre- pertoriului. La Teatrul dé — Florin Fătulescu cu pre­ al stagiunii a răsunat in tatea socială („Livada din Sesiunea de referate şi com ncari I
ILIA : Ci- stat „Valea Jiului“ Petro­ miera absolută „Pluta Me­ sălile de apel. ale minelor, noi“ de C. Chiriţă şi V.
(Eumina) ;
strate cu şani sărbătoarea s-a întîl- duzei“; premiul pentru de­ dacă piesa lui Băieşu îşi Crăciun), lucrări cu son­
ancitoresc). nit fericit cu proba de exi­ but — Miruna Cîoabă, pen­ continuă succesul pe scene­ dări în problematica vieţii „Judeţul Hunedoara — veche vatră
genţă. Strădania de a în­ tru rolul „Femeia“ din aca- le Văii, în clădirea desti- •minerilor („Cele trei Mării
tări structura colectivului din Vale“ de M. Davidoglu), de cultură şi civilizaţie românească'
a mers mină în mină cu comedii centrate pe ideea
alegerea unui program re­ îeatryl de stat „Valea Jiului“ responsabilităţii fiecărui act Ieri, da liceul „Dece- secţiuni: educaţie şi cul­
pertorial în armonie cu ce­ uman („N-oul Adam“ de bal" din Deva a avut Ioc tură ; ştiinţe sociale;,
ibil pentru rinţele politice, ce-i revin Petroşani în noua stagiune Ivam Martinorv), şi capodo­ cea de-a IlI-a ediţie a se­ istorie generală ; istoria
ibric: Vre- spectacolului de teatru. Tea­ pere ale unor celebri scriif siunii de referate şi co­ mişcării muncitoreşti şi
In general trul minerilor a păşit în cel teri. — Eugene Q'Neill („Lu­ municări ştiinţifice pe contemporane; monogra­
devine in- tema „Judeţul Hunedoara fii. Varietatea tematică —
va acoperi de-al 32-Iea an al existen­ laşi spectacol, abţinute la nată viitorului teatru petro- na pentru erei dezmoşteniţi“
sa preclpi- ţei sale, sub imperativele — care * asigură actorilor — veche vatră de cul­ dală de abordarea unor
de ploaie politrco-ideoiogice reieşite cea de-a treia ediţie a Fes­ şănean, colectivul dramatic tură şi civilizaţie româ­ probleme, ca da pildă:
>ale. Local tivalului de teatru contem­ munceşte intens, trecînd cimp larg de manifestare a moialităţile de integrare
apă căzute din documentele elaborate poran); sînt, fără îndoială, cu stoicism peste condiţiile artei lor); şi J. Osborne nească“., .Organizată de
:ura 20—25 de Congresul al XU-lea a] un real stimulent pentru ca improprii în care îşi des­ („Priveşte înapoi cu mînie“ Consiliul! judeţean al a intelectualităţii in or­
>re. Vîntul partidului şi de recentul ganizarea şi desfăşurarea
t cu inten- actuala stagiune să conso­ făşoară activitatea. Două — o adevărată pledoarie Frontului Democraţiei şi activităţii cultural-educa­
0—80 km/h forum al consiliilor popu­ lideze valorile cîştigate şi piese se află în lucru: pentru angajare în epocă). Unităţii Socialiste, în co­ tive, contribuţia cadrelor
ud şl sud- lare, care impun o nouă să le nuanţeze calitativ. Le „Tacke, Ianke şi Cadlr“, laborare cu Inspectoratul
st şi nord- redimensionare a actului Urmărind un echilibru re­ şcolar al judeţului Hu­ didactice la culturaliza­
1
ile minime cultural. confirmă de pe acum. Pen­ comedia lui V. I. Popa, cu pertorial, pornind de la in­ rea maselor, fluctuaţia
între 7 şi tru .bă, după „Fiinţa isto­ o adîncă substanţă umană cluderea în portofoliu a u- nedoara şî Casă corpului forţei de muncă la 1JL
le maxime Fiinţînd intr-un puternic rică“, spectacolul de muzi­ şi mai ales de solidaritate nor lucrări inedite a autorilor didactic Deva, sesiunea
rade. Deva ( Jhişcădaga). si­
centru muncitoresc,, teatrul că şi poezie care a mar­ şi înţelegere, pe care regi­ contemporani pînă la valori­ s-a bucurat de prezenţa tuaţia economico-socială a
im ea devi­ din Petroşani a căutat ca, cat, în sălile de apel ale zorul Marcel Şoma o reia ficarea dramaturgiei clasice la lucrările sale a unor muncitorilor din Valea
zul se va în noua stagiune, să răspun­ minelor Văii, deschiderea, după 22: de ani şi „Miste­ lectori ai CC. al P.C.R.: Jiului între 1922—1928
Vor cădea româneşti şi universale, pîof. univ. dr. Ion Flo-
formă do dă mai mult, prin spectaco­ noii stagiuni, Teatrul de rioasa convorbire telefonică“ teatrul minerilor va marca ş.a. — a reuşit să tre­
de ploaie lele sale,, problematicii so­ stat din Petroşani a obţi­ a Ini Virgîl Stoenescu, căre­ un plus de calitate artisti­ rea, conf. univ. dr. Flo- zească în conştiinţa par­
totaliza 24 ciale specifice vieţii oame­ nut, zilele acestea,' un stră­ ia regizorul Constantin rea Stănculescu şi dr. ticipanţilor imagini, con­
ore. Vîntul că, dimensionînd relaţia Petru Crislea.
ral tare cu nilor, cui reverberaţii eti­ lucit succes cu premiera Dinischiotu îi pune în va­ artist — public în armonie vingeri care nu răspuns
ti vor de- ce. A optat pentru- opere absolută „în căutarea sen­ loare responsabilităţile so­ cu cerinţele politice ale După deschiderea- in genericului sub care s-a
IMeteorolog sului pierdut“, comedie pa­ ciale. plen, sesiunea şi-a con­ desfăşurat această presti­
uliu Vras- cu puternice forări în pro­ spectacolului de teatru. tinuat lucrările în cinci
blematica actuală dar şi rabolică de Ion Băieşu. Un Programul repertorial al gioasă mnhifestare.
pentru piese din dramatux- spectacol modern şi lnte- teatrului s-a alcătuit cu gri­ LUCIA LiCIU