Page 103 - Drumul_socialismului_1980_10
        P. 103
     Paq. 4                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 148 © JOI, 30 OCTOMBRIE 1980
          O.N.U.  Cuvintul  reprezentantului  României                  Convorbiri româno-cehoslovace
          în Comitetul politic al Adunării Generale              PRAGA  29  (Agerpres).  —   lei  de-a  XII-u  sesiuni  a   *   EI  STEAUA  —  F.C.  AR-
                                                               Lubomir  Strougal,  preşedin  Comisiei   mixte   guverna                         ni  F.C.  OLT  —  D1NAMO
           NAŢIUNILE  UNITE  29     rientarea   fundamentală   a   tele  Guvernului  R.S.  Ce-,   mentale   româno-cehoslova  j GES 1—0 (1—0). Cu Mar-   1—1  (0—0).  Sub  semnut  e-
         (Agerprcs).  —  în  Comitetul   sesiunii   extraordinare   din   hoslovace,  l-a  primit  mier  ce  de  colaborare  economi  I  cel  Răducanu  mereu  în  of-   chiilibrului  în  prima  repri
         politic  al  Adunării  Genera  1982  va  trebui  să  conducă   curi,  pe  tovarăşul  Ion  Pă-   că şi tehnico-ştiinţifică.  J  said,  Steaua  a  trebuit  să  se   ză,  meciul  s-a  încheiat  toi
         le  a  O.N.U.  continuă  dez  Ia  acţiuni  practice  pentru   ţan,  membru  al  Comitetu  Cu  acest  prilej,  a  avut   ( mulţumească cu 1—0, rea-  echilibrat,  deşi  Piţurcă  Îşi
         baterile  în  legătură  cu  an  înfăptuirea  deciziilor  şi  re  lui  Politic  Executiv  al  C.G.   loc  un  schimb  de  mesaje   *  Idzat  prin  golul  „cu  bară“   adusese  echipa  în  avantaj
         samblul  problemelor  dezar  comandărilor  primei  sesiuni   al  P.C.R.,  vicepriin-ministru              I înscris de Zahiu, In min.  în  min.  69.  Avantaj  ce  n-a
         mării.                     speciale  din  1978,  dedicată   al  guvernului,  care  se  află   între  tovarăşul  Gustav  Hu-  *  10. Mai ales că F.C. Argeş  rezistat  decît  pină  la  şutul
                                                                                                                                                puternic  al  lui  Custov,  în
           Luind  cuvintul,  reprezen  dezarmării,  la  cristalizarea   în  R.S.  Cehoslovacă  pentru   sak   şi   tovarăşul   Nicolae   I a  jucat  serios  acest  meci,   min. 84.
                                                                                                                     dar a avut ghinion, în timp
         tantul  ţării  noastre,  amba  unor  direcţii  precise  de  ur  a participa la lucrările ce  Ceauşescu.  ce  Sleaua  a  avut  din  nou   0  S.C.  BACÂU  —  POLI
         sadorul  Constantin  Ene,  a   mat,  pentru  a  schimba  ra                                               I  noroc.                   TEHNICA TIMIŞOARA 2—0
         evocat  contextul  general  în   dical   situaţia   actuală   pe   Vizita ministrului educaţiei                                        (1—0).  La  al  treilea  insuc
         care  urmează  să  fie  des  planul   negocierilor.   Toate    şi învăţămintului în Danemarca             J  0  UNIV.  CRAIOVA  —     ces  într-o  săptămînă  (ega
         făşurate   eforturile   pentru   eforturile  şi  acţiunile  inter                                         1  POLITEHNICA  ÎAijl  2—0   lul  cu  Progresul  Vulcan  tot
         pregătirea  sesiunii  extraor  naţionale  în  domeniul  dez  COPENHAGA  29  (Ager  p r e ş e d i n t e l u i   Nicolae   *  (2—0).  După  ce  au  deschis   eşec  se  cheamă),  timişore
         dinare  a  Adunării  Generale   armării  —  a  spus  vorbito  pres).  —  Tovarăşa  Aneta   Ceauşescu   şi  a   tovarăşei   |  destul  de  repede  scorul  (Iri'-   nii  devin  un  adversar  difi
         consacrată  dezarmării,  ca  rul  —  trebuie  încadrate  în-   Spornic,  ministrul  educaţiei   Elena  Ceauşescu  în  Dane  »  mescu  —  min.  13)  şi  l-au   cil   sîmbătă,   pentru   Jiul.
                                    tr-o  viziune  de  perspectivă,                                                |  majorat  ...mai  repede  (Do-
         re  va  avea  loc  în  1982  şi   care  să  imprime  negocieri  şi  învăţămintului,  care  în  marca.                                (Jocul  Jiul  —  Politehnica
         a  evidenţiat  necesitatea  u-   lor  un  ritm  accelerat.  Tre  treprinde  o  vizită  în  Dane  în  cursul  discuţiilor  s-a   •  nose  —  inin.  16),  craiovenii   Timişoara  se  va  juca  sîm
         nui  impuls  politic  puternic,                       marca,  a  avut  convorbiri  cu   reliefat  cu  satisfacţie  evo  I  dădeau  impresia  că  nu-i  va   bătă).  Atenţie,  deci,  Jiul  I
         care  să  restabilească  baze  buie  hotărîte  măsuri  de  na  Dorte  Bennedsen,  ministrul   luţia  pozitivă  a  raporturi  S  opri  nimic  spre  un  rezultat   Este  un  prilej  pentru  Gîu-
         le  conlucrării  active  între   tură  să  contribuie  la  sti  danez al învăţămintului.  lor  româno-daneze  în  do  «  de  excepţie.  Dar,  s-a...  tre-   chici,   în  faţa   Politehnicii
         state,   în   vederea   opririi   mularea  voinţei  politice  a   Cu  acest  prilej,  ministrul   meniul  învăţămintului,  ştiin      Timişoara, fosta sa echipă...
                                    statelor   şi   mobilizarea                                                     •  zit  şi  Naşte,  apoi  ieşenii
         cursei  înarmărilor  şt  trece  opiniei   publice,   a   ma  danez  a  subliniat  importan  ţei  şi  culturii  şi  s-au  exa         Golurile   băcăuanilor   au
         rii  la  dezarmare,  pentru  re  selor  în  general,  în  fa  ţa  şi  interesul  cu  care  este   minat  posibilităţile  de  dez  ' au devenit lot mai îndrăz  fost marcate de Fîşic (miiu
         luarea  şi  continuarea  poli  voarea  dezarmării  —  premi  aşteptată apropiata vizită a  voltare a acestora.  neţi dar ineficace.   21 şi 47)
         ticii   de   destindere,   pen  se  ale  angajării  ferme  a  gu
         tru   mobilizarea   şi   afir  vernelor   pe   linia   opririi   S-au încheiat lucrările Conferinţei                     C L A S A    MEN T U L
         marea   tot   mai   puter  eursei  înarmărilor  ţi  trece           generale a UNESCO                       T. Universitatea Crai ova  11  9  0 2  19 - 8  18
         nică   a   tuturor   forţelor   rea  la  negocierea  unor  a-                                                 2. Dinamo Bucureşti        12  8  1 3 22 — 8 17
         oare  se  pronunţă  ia  fa  corduri  autentice  de  dez  BELGRAD  29  (Agerpres).   meniul   seismologiei   şi   al   3. F. C. Corvinul  12  7  1 4 26—16 15
         voarea   unor   relaţii   noi,   armare,  în  special  in  dome  —  La  Belgrad  s-au  încheiat   mediului   înconjurător,   în   4. F.C.M. Braşov  12  6 3 3  15-12  15
         democratice, între state. O-  niul nuclear.           lucrările  celei  de-a  21-a  se  activitatea  de  elaborare  de   5. F.C. Argeş Piteşti  12  6  1 5 21 12  13
                                                               siuni  a  Conferinţei  genéra  către  UNESCO  a  celui  de-al   6. Steaua Bucureşti  : 1  5 2  4  15 —11 12
                Secretarul general al O.N.U. a adresat         le  a  UNESCO.  Timp  de  cinci   doilea  plan  pe  termen  me  7. A.S.A. Tg. Mureş  ;2  5 2  5  19—22 12
                                                               săplămîni,  plenara  şi  cele   diu  al  organizaţiei  (1984/   8. Chimia Rm. Vîlcea  - O  5 2  5  15—22 12
                      un apel Irakului şi iranului             cinci  comisii  de  lucru  an   1989).                  9. Sportul studenţesc      12  5  1 6  16 15  11
                                                               examinat  circa  70  de  punc                         10. „U" Cluj-Napoca         ! 2  5  1 6  13—14 11
           NAŢIUNILE   UNITE   29   ţie  oficială  publicată  la  se                         Delegaţiile   României,
         (Agerpres).   —   Secretarul   diul  din  New  York  al  Na  te  înscrise  pe  ordinea  de   Zimbabwe,   Indoneziei,   O-   11. S.C. Bacău  • 12  5  1 ó  16—23 11
         general   al   O.N.U.,   Kurt   ţiunilor  Unite.  Kurt  Wald  zi a conferinţei.  landei  au  prezentat  propu  12. Politehnica laşi    11  5 0 ó   18—17 10
         Waldheim,  a  lansat  un  apel   heim  şi-a  exprimat,  totoda  Delegaţia  română  a  par  neri   privind   participarea   13. Politehnica Timişoara  11  4 2  5  9—11 10
         Irakului  şi  Iranului,  cerki-   tă,  îngrijorarea  in  legătură   ticipat   activ   la   lucrările   UNESCO  la  pregătirea  Anu  14. Progresul Vulcan Buc.  12  4 2  6  18 24  10
         du-le  insistent  să  facă  dis  cu  „numărul  tot  mai  mare   conferinţei,  iniţiind  şi  con  lui  internaţional  al  tinere  15. Jiul Petroşani  12  4 4  1 7  16—18  9
         tincţie  „cu  cea  mai  mare   de  victime  în  rindul  civi  tribuind  la  adoptarea  unor   tului   (1985),   iniţiat   de   16. F.C. Baia Mare  12  1 7  14—20  9
         grijă“  între  obiectivele  mi  lilor“,  precum  şi  speranţa   rezoluţii  privind  dezvolta  România  La  O.N.U.,  şi  în  T7. F.C. Olt  12  3 3 6  9 -18  9
                                                                                                                                                      4 0
         litare  şi  cele  civile  aflate   că,  prin  eforturile  Consiliu  rea  cooperării  europene  In   scrierea  de  activităţi  pri  18. F.C.M. Galaţi  12  8  15 25  8
         în  zona  operaţiunilor  mili  lui  de  Securitate,  se  va  pu  domeniile   de   competenţa   vind  tineretul  în  planul  pe
         tare  dintre  cele  două  ţări   ne  în  curînd  capăt  acestui   UNESCO,  a  colaborării  în  termen  mediu  ai  organiza           John  McEnroe —     2 027
         — se arată într-o declara  conflict.                 tre ţările balcanice în do-  ţiei.                                               puncte,  urmat  de  Ivan  Lendl
                                                                                                                                                (Cehoslovacia)   -—-  1 839
                                                                                                                                                puncte,  Bjorn  Borg  (Suedia)
             19  Preşedintele  Prezidiu                                                 gură  o  temperatură  de  pî-
           lui  C.C.  al  Uniunii  Comu                                                 nâ  la  90  grade,  indiferent                         —  1  679  puncte,  Jimmy
           niştilor  din  Iugoslavia,  La                                               de  condiţiile  meteorologice   LAUSANNE.  —  Noul  pre  Connors  (S.U.A.)  —  1  676
           zar  Moisov,  l-a  primit  pe                                                 sau climaterice.            şedinte  al  Comitetului  in  puncte,   Harold   Solomon
                                                                                                                                                (S.U.A.)  —  1  349  puncte.
           Yasser  Arafat,  preşedintele                                                                             ternaţional   olimpic,   Juan   Gene   Mayer   (S.U.A.)   —
           Comitetului Executiv al Or  E9  La  Lisabona  au  luat   edificării  unei  Europe  a  în  §3  Uniunea  persoanelor   Antonio  Samaranch,  va  în  1  426  puncte  şi  Guillertno
           ganizaţiei  pentru  Elibera  sfîrşit  lucrările  Conferinţei   ţeleg  erii,  păcii  şi  colabo  persecutate  de  nazişti  —   treprinde  în  luna  noiembrie   Vilas  (Argentina)  —  1  268
           rea  Palestinei,  care  a  în  naţionale   a   comuniştilor   rării.  După  oum  s-a  preci  Liga   Antifasciştilor   din   un  lung  turneu  prin  capi  puncte.
           treprins  o  vizită  oficială  de   portughezi.  Conferinţa  a  a-   zat  —  relatează  agenţiile   R.F.G.  —  a  cerut  interzice  talele  lumii,  pentru  a  lua
                                                                                                                                                             ->k
           prietenie  la  Belgrad,  la  in  probat  propunerea  C.C.  al   de  presă  —  prin  această   rea  proiectatului  congres  al   contact  cu  forurile  olimpice   VIENA.  —  în  prima  run
           vitaţia  lui  Veselin  Giurano-   partidului  de  a  prezenta  la   lucrare  comitetul  urmăreşte   Partidului  Naţional  Demo  naţionale,   în   perspectiva   dă  a  turneului  internaţional
           vici,  preşedintele  Consiliu  alegerile   prezidenţiale   din   să-şi  aducă  partea  sa  de   crat  (P.N.D.)  neonazist  din   pregătirii  celui  de-al  Xl-lea   de  şah  care  se  desfăşoară
           lui   Executiv   Federal   al   7  decembrie  un  candidat   contribuţie  la  pregătirea  re  R.F.  Germania,-care  urmea  Congres  al  C.I.O.,  progra  la  Baden  (în  apropiere  de
           R.S.F. Iugoslavia.        propriu,  desemnîndu-l  in  a-   uniunii  de  la  Madrid  a   ză  să  aibă  loc  la  22  no               Viena),  marele  maestru  ro
                                     ceastă  calitate  pe  Carlo-s   Conferinţei  pentru  securita  iembrie, la Augsburg.  mat  anul  viitor  la  Baderf-
             E2  Ministerul  pentru  Pro  Brito,  membru  ai  Comisiei   te  şi  cooperare  în  Europa,             Baden.                     mân  Florin  Gheorghiu,  a  re
           blemele  informaţiilor  al  Re  Politice  a  C.C.  al  P.C.  Por  programată  să  înceapă  la   Intr-o  declaraţie  dată  pu  Prima  escală  a  lui  J.  A.   mizat  cu  marele  maestr\
           publicii  Zimbabwe  a  anun  tughez.               11 noiembrie a.c.         blicităţii  la  Bonn,  organi  Samaranch  va  fi  Parisul,   Andras  Adorjan  (LJngaria),
           ţat  că  guvernul  de  la  Sa                                                zaţia  progresistă  subliniază   unde  preşedintele  C.I.O  va   rezultat   consemnat   şi   în
           lisbury  va  prelua  acţiunile   SS  La  Bruxelles  a  fost   ÎS  Specialiştii  de  la  în  că acest congres care a-r  fi  primit  şl  de  preşedintele   partida  Smejkal  (Cehoslova
           companiei   „Interafrican   publicată  lucrarea  „De  la   treprinderea   „Gosa"   din   urma  să  aibă  loc  la  numai   Franţei,   Valerv   Giscard   cia)  —  Spasski  (U.R.S.S.).
           News   Agency",   deţinute   Helsinki  la  Madrid",  alcă  Snederevska  Palanka,  Ser                   d’Estaing.                 Vaganian  (U.R.S.S.)  l-a  în
           de   un   grup   sud-african,   tuită  de  Comitetul  Interna  bia,  au  realizat  prototipul   citeva  săptămini  de  la  ex  A"  vins  pe  Seyravan  (S.U.A.),
           ceea  ce  înlătură  ultimul  ob  ţional  pentru  Securitate  şi   unui  nou  sistem  de  colec  plozia  de  la  München,  sol  PARIS.  —  în  urma  re  iar  Stean  (Anglia)  a  cîşti-
                                                                                         dată  cu  pierderi  de  vieţi
                                                               tori  solari,  care  poate  fi
           stacol  în  calea  creării  unei   Cooperare  Europeană,  or  utilizat  cu  succes  la  încăl  omeneşti  şi  pusă  la  cale   zultatelor   înregistrate   în   gat la Byrnc (S.U.A.).
                                                                                                                                                  La  turneu  mai  participă
                                                                                                                     ultimele  turnee  de  tenis,  în
           agepţii  naţionale  de  presă   ganism  creat  in  1972  pen  zirea  locuinţelor,  precum  şi   de  neonazişti,  constituie  o   clasamentul  general  al  „Ma  marii  maeştri  Svetozar  Gli-
           —  informează  agenţia  As  tru   mobilizarea   eforturilor   în  întreprinderi  industriale   sfidare  la  adresa  victime  relui  Premiu  —  F.I.L.T.“   gorici   (Iugoslavia),   Alek-
           sociated Press.           opiniei publice în direcţia  sau agricole. Sistemul asi-  lor nazismului.       continuă  să  se  men(ină  li  sandr  Beliavski  (U.R.S.S.)  şi
                                                                                                                     der jucătorul american     Anlhonv Milos (Anglia).
                                                                                                                                                                        I
              HOLD-UP-UL ANULUI       ai  hold-up-urilor,  evazio                                                   PICTURĂ... MONTANA       ză  mai  greu  cu  ideca  li
              Pentru  a  se  proteja  îm  nist ii iiscali ar li în frun                                             Piciorul  suedez  Rengt   ne/ picturi... montane.
            potriva  hofiIor,  irâncezii   te. In fond, există furtişa                                             Lindstrocm  intenţionează     BANI ARUNCAŢI
            au  cheltuit  ■—  numai  în   guri, iurluri şi hold-up-uri                                              să  „picteze“  un  întreg      PE FEREASTRA
            anul 1977 —■ 1,210 miliar  şi  —  între  acestea  din                                                  versant  al  unui  munte  din
            de de franci, pentru mon  urmă  —  unele  purtînd   sfert  de  veac  de  Ia proce  Julian  Tabcr,  la  lucrările   Suedia.        Un  grup  de  mici  fer
            tarea  de  instalaţii  semna  marca „super“.       sul  de  Ia  Nürnberg,  mi  Congresului  Asociaţiei  a-   Lindslroem  a  conceput   mieri  s-a  instalat  cu  cîtva
            lizatoare,  case  de  ¡ier,  si  GÎNDIRE LENTA     nistrul  mai  sus  amintit nu   mericane de psihologie. El   proiectul  unei  opere  mo  timp  în  urmă  în  imobilele
            guranţe  şi  multe  alic  ase                      a  înţeles  încă  faptul  că   a atras atenţia că „pasiu  numentale,  pe  o  ialeză   noi  dintr-un  cartier  al  o-
            menea  „arme"  de  apăra   Ministrul  sud-airican  al   rasis-'ul conduce crimina  nea“  multora  dintre  ame  slîncoasă   a   munţilor   raşului  Friburg  (R.F.G.),
            re.  ]n  polida  lor.  lunurile   poştelor,  H.  Smit,  a  spri  lii  ce  l-au  îmbrăţişat  Ia   ricani  pentru  jocurile  de   Jaemtland   din   centrul   rămase neocupate din cau
            nu  au  încetat  să  se  în  jinit planul de creare —  capătul unei lunii. Aceas  noroc  exercită  o  mare  in-   ţării.        za  preţului  lor  prea  ridi
            mulţească,  atingînd  suma   pc   lingă   preşedintele   ta  spune  mult  despre  gîn-   iluentă  asupra  vieţii  poli  Dată  iiind  amploarea   cat.  Poli(ia  a  primit  ordin
            de 1 159 milioane ir anei.  R.S.A.  —  a  unui  Consiliu   direa sa lentă /“.  tice  şi  economice,  precum   proiectului, artistul inten  de  a  evacua  locuinţele
              Mai  există  însă  şi  re  consultativ  compus  din   JOCURI DE NOROC      şi  asupra  psihologiei  de   ţionează  să  conducă  ope  respective.  „Operaţiunea“
            versul  medaliei:  iraudcle   albi, asiatici şi metişi. Nu                   ansamblu  a  poporului  a-   raţiunile  dintr-un  elicop  a  durat  o  săptămînă  în
            ¡¡scale  sînt  încă  şi  mai   mai  fără  negri,  a  precizat   In  Statele  Unite  pasiu  merican.    ter.  Ac(iunea  sa  urmează   treagă  şt,  potrivit  ziarului
            importante  sub  raport  va  ministrul,  căci  ei  „au  o   nea pentru jocurile de no  Reierindu-se  la  cîşligu  să iie iiimată de televiziu  „Deutsche  Volkszeilung“
            loric.  Pierderile  provocate   tacuitate  de  gîndire  mai   roc a luat proporţii îngri  rile realizate de organiza  nea  suedeză.  Numai  că,
            Trezoreriei  prin  nededa-   lentă“.  După  ce  ilustrează   jorătoare,  „In  prezent,  e-   torii  jocurilor  de  noroc,   neliniştiţi  de  sosirea  in  din  Diisscldori,  a  costat
            rarea  la  tise  a  veniturilor   binecunoscutul  credo  ra  xistă  cel  pu(in  1,1  mili  expertul  american  a  ară  tempestivă  a  mai  multor   1,6  milioane  mărci  vest-
            şi  beneficiilor  sînt  eva  sist  cu  această  perlă  zoo  oane  de  persoane  a  căror   tat  că  numai  cazinourile   camioane care transportau   germane. Cam prea scump,
            luate  Ia  60  miliarde  de   logică,   ziarul   parizian   comportare  în  acest  do  din staţiunea Atlantic City   tone  de  vopsele,  localnicii   eiortul  fiind  demn  de  o
            Iranci.  Aşa  că,  dacă  s-ar   „L  'Humanité“  constată  :   meniu  este  de  natură...   realizează,  lunar,  benefi  au  înştiinţat  poliţia.  Se
            stabili un clasament anual  „După  mai  bine  de  .  un  patologică“, a arătat dr.  cii de 50 milioane dolari.  pare  că  ei  se  acomodea  cauză mai bună !
                      COLEGIUL DE REDACŢIE: f jbin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Isirate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
                                                                                             Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
                                   KtUA. I IA 51 ADMINISTRAŢIA :
                   27U0 Deva sit Dr Petru Groza nr 35 Telefoane 11275 11585 1 2 1 57 20708                    din Întreprinderi şl instituţiL
                             TIPĂRI'I Tipoarafia Deva str 23 Anqust nr 257              Costul unui abonament! 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).





