Page 101 - Drumul_socialismului_1980_10

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

CONFRUNTĂRI. ETIOBa CONFRUNTĂRI 'ETICE fus

10.00 T-deşci
11.00 Korner
M-a pasionat întotdea­ roboţi, mi-a povestit con­ ţii. Mă acostau şi pe mi­ nea n
una etimologia, această şti­ sternat cum, în perioada u- ne, pe cînd proiesam ca episod
Vofori ale responsabilităţii inţă care studiază originea nor examene, un cunoscut dascăl, toi soiul de inşi. IZ,00 Telex
10.00 Telex
cuvintelor şi schimbarea l-a oprit să-l informeze că Unii excesiv de politicoşi, 10,05 Teleşo
sensului lor de-a lungul „are pe cineva“ în examen alţii parcă ruşinaţi, alţii 10.25 Curs «
„Colectivul pe care-1 datc. Seriozitatea cu care îndrumări despre cîleva vremii. E interesant să ştii, 10.15 Trage!
conduci trebuie să iie o vorbeşte este expresia ce­ probleme gospodăreşti la bunăoară, că examen e un şi că-l roagă „să-l aibă în persuasivi, moluscoizi, insi­ re AS,
10,55 Anunţ
tamiiie închegată, să im­ lei mai înalte înţelegeri locui de muncă. Nu ştiam cuvînt care vine din latină vedere“. E şi asta o vorbă nuanţi, alţii de-a dreptul 17,03 Rep«ii
primi o conduită discipli­ a sarcinilor ce şi le-a a- că omul impunător, cu unde însemna „indicator, parşivă: „să-l ai în vede­ impertinenţi. Fiecare „avea Secvei
nată colegilor Şi subordo­ sumut. In ciuda vîrstei, părul argintiu, care vroia ac de balanţă“, iar exa­ re...“. E de iapl un eufe­ pe cineva“ pe care eu tre­ 17.25 Viaţa
naţilor, să-ţi îndeplineşti anii nu-i sînt povară... să se facă înţeles, pe al minare însemna „a cîn- mism, un mod ocolii şi „ele­ buia „să-l am în vedere“. 18,35 Kum-:
17
angajamentele, să-ţi res­ ...Cum nu sînt povară cărui chip se îmbinau t ă r i L a noi, din concret, gant“ de a te invita să co­ Pentru că omul avea un 19.00 Telejo
pecţi cuvîntul dat“. Cu­ nici pentru comunistul lu- blîndeţca şi holărîrea, ca­ cum era in latină, înţe­ miţi o ilegalitate. „indivi­ cunoscut Ia un autoservîce 19.15 Aetna
vintele, adresate de co­ liu Vernichescu, inginerul racteristice muncii ceferiş­ lesul cuvîntului a devenii şi-i repara maşina mai re­ 19,3« Ora ■
20.00 Conee
munistul loan lordate, co­ şei al I.M.M.R., care lu­ tilor, era tocmai ViorcI figurai, abstract, şi anume dul — povestea prietenul pede decît altora sau un Ia Pc
legilor lui, conducători de crează aici de 24 de arii, Chiciu, omul pe care-1 ,,a cînlări cunoştinţele cuiva meu — n-o uitat, ca să tic gestionar care li dădea dc 21.00 Pagin
irului
unităţi comerciale din o- şi pe carc l-am găsit dis- căutam. Credeam că-I vom într-un anumit domeniu“. sub tejghea şerveţele sau 22.15 Telcji
raşul Simcria, sini doar o cutînd cu trei muncitori : găsi într-un birou. L-am Lucrul se poate face în- un prieten care era văr cu
secvenţă din strădania şi „Avarierea acestei insta­ tr-adevăr corect, exact Cineva, eu trebuia să de­ s
munca neobosită a aces­ laţii presupune să rămî- găsit însă lăcînd turui şi cu o balanţă bine regla­ T raficantul clar promovate odraslele
tui om de a imprima so­ ncţi peste orele de pro­ obişnuit pe Ia comprcsoa- tă. In clipa în care intervi­ respectivilor chiar dacă in­
lide principii morale, care gram pentru remedieri, rcle de aer, pentru a face ne insă traiicantul de... pile,
pe el însuşi îl caracteri­ altiel alţi două sute de oa­ revizia tehnică, Ia cabina balanţa e în primejdie de a de... pile telectul lor, ai odraslelor, bucur*
zează, şi ailor cetăţeni. meni nu pot să lucreze“. dispecer, printre linii unde se deregla, iar examinato­ n-a depăşit încă laza de d io p rog ral
Radio junii
O secvenţă surprinsă la In conştiinţa oamenilor îndruma echipele com­ rul riscă să compromită a- tabula rasa. Tină şi un das- presei; 8,!)
comitetul orăşenesc de s-a creat un comporta­ plexe care pregăteau tre­ căl-coleg mi-a venit odată diilor; 9,0C
partid. Siera în care se ment pozitiv tocmai pen­ nurile pentru compunere. lîl examenul, cit şi propria mai convingător, să mă şt cu pila şi, la reiuzul meu, 9.05 Uă-Spu
ior; 10,00
manifestă conştiinţa aces­ tru că inginerul şei nu Dincolo de sarcinile pro- sa autoritate morală. Ar ii împroaşte: „ştiţi, nu vom mi-a spus cu dispreţ : „Cre­ 10.05 Radi<
tui comunist pentru înde­ numai că nu le-a trans­ iesionalc, comunistul Vio- interesant do urmării şi e- uita să vă lim recunoscă­ deam că pot discuta cu line lor; 10,3;
plinirea îndatoririlor pe mis această situaţie prin rel Chiciu se interesează voiuţia înţelesului cuvîntu- tori...“. Şi în cele din ur­ ca între colegi“. I-am spus 11.00 Bule
Corul Fila
< ire şi le-a asumai depă­ intermediari, ci a lost a- şi de problemele ce-i iră- lui pilă. E de presupus că mă, exasperai de rezisten­ că, în cazul acesla, „ca gu Mureş
şeşte pe aceea a obliga­ Iăluri de ei. „Un bun con­ mîntă pe oameni, stînd ea s-a petrecut tot dc Ia ţa mea, şi-a aruncat în intre colegi“ însemna de iu icră Ra i
ţiilor iixatc. Ca membru du, :ător trebuie să iie un de vorbă cu liecarc în concret la abstract, ca şi în luptă ultimul argument : fapt „ca între complici“ şi letifi de ?•
muzicală
al biroului organizaţiei de bun psiholog, de o mora­ parte, găsind pentru fieca­ cazul cuvîntului examen. „Treci-i, dom'le, că şi aşa-i cu asta am reuşit să mi-t tor; 12,45
partid pe comerţ, ca de­ lă desăvîrşită, cu un e- re un cuvînt potrivit. Pe lingă înţelesul de uneal­ prost, să aibă şi el o pîine tac duşman pe viaţă. "Iovului n
putat, a intervenit pentru chilibru psihic period“ — ...Trei oameni, trei co­ tă vedic, cinstită şi utilă, acolo...“, inconştienţă ? Tem­ Ca să-mi explic psiholo­ i la 3; 1
20; 1G,00
cu care l-am preluat din
rezolvarea problemelor sa­ ne spune. „in orele libere munişti care-şi iac o da­ belism ? Iresponsabilitate ? gia traficantului dc pile, Cintecc p;
tului Simcria Veche unde -iac spori, cînl la vioară. torie supremă din ceea ce sîrbă, cuvîntul a ajuns să Cum ? Adică şi aşa-i prost, mi-arn închipuiI 'întotdea­ Sarehizov
organizare
locuieşte, pentru ca res­ Acesta îndeletniciri mă înseamnă buna iunc.ţiona- însemne deopotrivă „traiic dă-i tu ccrliiicat că-i deş­ una o cale ie rată tără tra­ 16,40 Cint
pectul reciproc şi convie­ lortiiică pentru a doua re a întreprinderilor Ia ca­ ■ şi abuz de influenţă“. Căci, tept, iă cadou ţării un in­ verse. Lipsit dc rigorile u- Mar ia Co
tul
ţuirea tovărăşească să zi“... N-cun mai continuat re lucrează şi din rezol­ înlr-adevăr, a pune o pilă capabil cu certificai de po­ de medic
ştiri;
domine relaţiile dintre lo­ discuţia. Inginerul şei s-a înseamnă în iond a roade, tenţa intelectuală“. nor principii etice, el re­ române; )
calnici, dat şi pentru ca scuzat. Trebuia să ajute varea problemelor cu ca­ a pili rezistenţa morală, e- prezintă într-o societate ca ciut patru
muzical;
localitatea să iie cît mai pe cei de la S.G.C.L. la re se confruntă localita­ tică a cuiva. Da, aceasta e tauna pe­ a noastră, un fenomen pro­ 20.00 Alem
bine gospodărită, mai în-- punerea în iunc.ţiune a tea. Dar şi pentru a asi­ Un prieten, proiesor co­ nibilă a traficanţilor dc pi­ fund pernicios, caro trebuie nici; 20,30
grijită. . „Mi-a plăcut în­ centralelor termice cu gura conduita disciplinată rect şi competent, care, ca le. Tol util de nocivi cu şi dispreţuit, dar nu subesti­ ştiinţific;
totdeauna ordinea şi dis­ nişte piese... Problemele a celor din jur. Trei va­ orice adevărat proiesor, e traiicanţii de droguri de mat. Dispariţia Iraiicanlu- ştiri; 21,0
22.00 O zi
ciplina, mi-a plăcut Ini­ oraşului în primul rinei. lori ale responsabilităţii şi un pedagog, adică un prin alte părţi. Doar că lui de pilc, nicidecum im­ Bijoierii i
mosul şi am încercat să ...Revizia de vagoane Si- umane. om specializat în formarea nocivitatea tor îy-arc doc­ posibilă, depinde numai şi N’on stop
chem şi pe alţii pe acest meria-iriaj.. La cabina dis­ de oameni corecţi şi com­ te alît de spectaculoase ea numai de iermitalea mora­
drum“ — spune l. lor- pecer şelul de tură primea ESTERA SÎNA a acelora. Ceea ce nu în­ lă a iiecăruia dintre noi in m*—
petenţi şi nu în producerea seamnă că dc nu există, ¡aţa lipsei sale de scrupule H>
pe bandă rulantă a unor
disimulate,. tenaci, încer- şi a insolenţei cu care nu
cind să compromită autori­ osteneşte să ne asalteze.
DEVA:
tatea principiilor morale ca­ tria) ; T0<
Cum este privit parazitul în ochii oamenilor re stau la temelia socidă- RADU CIOBANU ta); HUN
noapte ci
riiie I-II
care iu»»esc şl preţuiesc munca „S\* (Sid
dineurile
De ce i-a amortit iui ta); Coli
seriile
I-
„Pentru iieeare comunist, soţia şi încă trei fraţi; şi leclivul de muncă, aş mai Dumitru Axinle : Este a- * PETROŞi
şaisprezei
pentru iiecare cetăţean, Anton Filipescu, furnalist- »linge un aspect : prea ne devărat. Sînt unii pe care lanoş mina dreaptă? mul sen
munca este o datorie funda­ cdiiperist la secţia 1 furna­ limităm strict doar la re­ îi recunoşti deja, văzîndu-i brie); Mi
mentală, de onoare. Fiecare le, lucrează din 1957 in a- laţiile din timpul orelor de zi zi în aceleaşi localuri, publica); H
dorul
trebuie să dea dovadă de o ceJaşi loc de muncă. muncă. După ce ieşim pe pierzînd vremea. împotriva în noaptea aceea, K6- „Mi-o fi mai uşor pe VULCAN
înaltă conştiinţă profesio­ După cum se poate ob­ poarta uzinei, nu mai ştim acestora trebuie să inter­ lecsei lanoş — şofer la drum“ — şi-a zis lanoş, (M u n e i
re
de
nală, competenţă, spirit serva, interlocutorii noştri nimic unii de alţii. Cu cîţi- vină mai mult şi opinia pu­ Autobaza nr. 1 Deva — a freeîndu-şi sutele de băr­ coafării 1)
creator, dăruire şi pasiune sînt oameni cu vechi state va ani în urmă, noi am a- blică. Dar mulţi îşi zic avut un vis. Se făcea că bie, pentru noroc în con tiuia noa
In muncă ; totodată, trebuie de rvicii în combinat, vut in secţie un tinăr, „pe mine nu mă deran­ a cîştigat la loz în plic tinuare. seriile I-
să manifeste combativitate legaţi trainic de meseria lor Szabo Geza, destul de co­ jează X sau Y că stă şi nu lozul cel mare. Diminea­ Dincolo de Piteşti, a în­ TRIL A: 1
firi
(Mu
şi intransigenţă faţă de şi de locul de muncă. Să rect în timpul serviciului, munceşte“. ţa a simţit o mîncărinîe ceput să-l muncească gîn- NOASA :
manifestările de indiscipli­ le dăm cuvîntul : într-un tîrziu, am aflat că Nicolae Cazacu: în ge­ în palma mîinii stingi. „Om dul că s-ar putea să iasă nă (M
nă, superficialitate şi lipsă neral condamnăm faptul că mă fac!“ — $î-a spus el, cu bucluc la cîntar, aşa CANT: D
cea (7 N
de răspundere în muncă“. Masă rotundă organizată de redacţie se face prea puţin pentru cu griului la transportul că văzînd nişte bolovani ZîzanJa
(Din „Codul principiilor tinerii în timpul lor liber. pe care urma să-l efectue­ mai potriviţi, i-a săltat în GUKAB/
la
şi normelor muncii şi vieţii Dar familia, educaţia pri­ ze în acea zi. Şi a plecat autotractor acoperindu-i TIE : mia 7
comuniştilor, ale eticii şi la C. S. Hunedoara mită acasă, unde silit ? cu autotractorul nr. 21- pentru a nu fi văzuţi la tria) ;
echităţii socialiste“). Anton Filipescu : Orice HD-4113 să transporte de cîntărire. Numai că de ce eu tine
Sînt tot mai puţini cei ce Aurel Mihăilescu: în fa­ se ' înhăitase cu alţii şi în om umpănit, orice părinte la I.J.R.V.M.R. Deva la ţi-e frică nu scapi. GIU-BAJ
riiie I-II
ignoră munca, cei .ce în­ milia noastră nu se poate timpul liber săvîrşea tot cu grijă pentru soarta co­ întreprinderea metalurgi- în drum spre locul unde PI ATF.G:
cearcă să i se sustragă, să concepe traiul fără muncă. felul de acte antisociale. Şi pilului său, trebuie să-şi Iar) ; BR.
LAN : A
trăiască pe seama altora. Bunicul meu a fost prim- noi nu ştiam. Şi a fost găsească timp pentru edu­ Foileton (Casa de
Sînt putini, dar mai sînt şi fu.rnalist în combinat, tatăl rău. De ruşine, tatăl lui, carea propriului copil. E seriile I-
produc multe greutăţi co­ tot aici a lucrat. Eu am muncitor bun, dealtfel, a adevărat că sîntem foarte că „Neferai“ Bucureşti urma să descarce cuprul, MERIA :
raţă
(Mi
lectivităţilor din care fac început munca în combinat şi plecat din Hunedoara. ocupafi, reţinuţi cu fel şi 5 800 kg de cupru, colec­ Kolecsei lanoş s-o tras la timui FI
parte. Faţă de ei, societa­ la 14 ani. Este un fel Antoii Filipescu: Cred fel de probleme, dar edu­ tat de la diverse unităţi. 0 parte, să se descotoro­ GHELAR
tea noastră, noi toţi, tre­ de tradiţie, dacă vreţi. Şi că încă se face puţin pen­ caţia copiilor nu trebuie Şi de-atîta euforie nu ob­ sească de bolovani. ru. . ne
buie să lim intransigenţi, e frumoasă. Nu e frumos tru ocuparea timpului liber neglijată. servă că mîncărimca din — Ce faci nenicule, îmi
să condamnăm, moduj lor s" auzi că un foarte, bun al tinerilor, pentru educa­ loan Cunţan; Dar şi e- palma dreaptă se transfor­ iaci mie murdărie in sec­
de viaţă, să-i determinăm muncitor a predat ştafeta rea lor şi prin acţiunile ducaţia trebuie să ştii s-o ma în amorţeală. tor ? îl întrebă un paznic
să intre in rind cu cei­ muncii fiului său, care... se distractive. Am fost de cîte- faci. Nu cu bătaia. Am a- Ajuns la hanul „Săliş- vigilent. Degeaba a în­
lalţi. ambiţionează, la rîndul lui. va ori la serile pentru ti­ vut în secţie un caz: un tea“ din apropierea Sibiu­ cercat Kolecsei lanoş să-i Rezult*
neret organizate la clubul
i-c această temă — a pa­ să _ la fel de bun? Lo­ „Siderurgistul“. Nu se face ucenic era brutalizat de lui, Kolecsei văzu doi explice acestuia că sînt octomb
razitismului, a traiului fă­ cuiesc pe strada Romanilor, altceva decît dans. Mulţi tatăl său. Eu m-am apropiat „balauri“ cu pălării negre bolovani deosebiţi, resturi Exir.
N
ră muncă — am organizat în oraşul vechi. Majorita­ dintre cei care nu au ve­ altfel de el şi am reuşit şi mustăţi pe oală. „Sînt de coi,.uri cereşti, căzute 40, 16.
recent c dezbatere în ma­ tea cetăţenilor acestei nit cu o prietenă sau nu să-l îndrept. Am fost tare oamenii mei“ — îşi zise. pleaşcă în maşina lui. N-a Extr. *
rine coiectiv muncitoresc al străzi silit foşti angajaţi ai ştiu să danseze se plicti­ mulţ ’mit sufleteşte cînd, la — Fraţilor, vă văd oa­ fost crezut. Ba mai mult, 32. 7.
plecarea în armata, mi-a
combinatului hunedorean. combinatului, clar legaţi şi sesc, caută alte tovără­ zis : „îţi mulţumesc mult, meni -ierioşi, aşa că vă a fost adus din nou la Fond
La dezbatere — organizată acum de el. îi cunosc bine şii, cafeneaua, restauran­ meştere“. propun o afacere. Sînteti cî.itar, cu care ocazie s-a 1 255 51)6
cu sprijinul comitetului de pe toţi. Fiecare are pe ci­ tul... Şi-apoi, de aici... dintre aceia care fabrică constatat că are o lipsă
★
partid — m participat to- neva care i-a luat locul in Am dat în rîndurile aces­ oale-minune în care pru­ de 1640 kg cupru, în va­
vară i Aurel Mihăilescu, combinat. Pe strada noas­ Mihai Mafiei: Asta este I ta curs opiniilor cîtorva nele se transformă in tă­ loare totală de 44 608 lei. x*
specialist in întreţinerea tră nu avem nici un caz Multe rele pleacă... din a- dintre semenii noştri, din a rie, nu ? „Mai mare daraua ca
maşinilor tehnologice la la- de parazitism. burii cafenelelor, ai altor căror viată închinată mun­ — Sîntem! strigară ocaua“ — a oftat cu nă­
Timpu
m norui de 800 mm. înca­ loan Ciinţan: Pentru pa­ localuri. Unii tineri ai noş­ cii în demnitate, tinerii, Gheorghe şi Polea Mihai duf Kolecsei, scărpinîn- 30 octon
dra' în combinai de ia l raziţi e prea puţin dispre- tri s-au cam învăţat să mai cu seamă au multe de într-un glas, ciupindu-se du-se în cap şi uilîn- va fi ir
o, omorie 1934 ; Dumitru semenilor. în ce priveş­ aibă de toate, să aibă bani, fiecare de sfîrcul mustăţii. du-se la cei 700 lei, care st va cc
Avinte, lăcătuş specialist la te condamnarea unora la să-şi permită orice. De vină învăţat. Ei nu se împacă Şi S-au înţeles ca lanoş 1 se păreau atît de puţini. zească i
secţia O S.M. I. de 20 de închisoare cu executarea este şi mentalitatea aceas­ cu ideea existenţei fără să lase la atelierul lor o Şi avea dreptate! Pentru riabil. I
interval!
muncă. Noi toţi nu trebuie
an in combinat; Mihai pedepsei la locul de mun­ ta, a unor părinţi: „copiii să ne împăcăm. Şi sîntem parte din deşeurile de 700 de iei îşi vîndu-se o- ploi slab
Mafiei, maistru lăcătuş la că. aici un rol capital în noştri să aibă tot ce le mulţi. Alît de mulţi îneît cupru. Cei doi au luat-o menia. Nu cumva mîncă- general
minimă
Otmaria electrică I de pes­ îndreptarea şi reîncadrarea trebuie, să trăiască mai bi­ reprezentăm un potenţial înainte cu „maşina mică“, rimea şi amorţeala mîinii tţe 3 ş
te 25 am în combinat; ne, să le fie mai uşor“. iar Kolecsei lanoş, cu era un semn şi nu l-a luat maximă
loan Ciuntă.., maistru meca­ lor în rîndul oamenilor cin­ Cred că organele de ordine uriaş. Şi e greu de admis „mastodontul“ după ei. Şi în seamă ? „Rău am fă­ de, izol
revine
colectivului.
că acest potenţial nu poate
stiţi
alocuri,
nic ii. aglome'rator I în De felul cum îi privesc şi ar trebui să intervină mai aduce în matca sa pe cei după ce s-au înţeles la cut“ — a concis el. Rău,
como.nat din 1949 cu încă tratează tovarăşii de mun­ mult prin localuri să-i în­ dedaţi trîndăviei şi ne- preţ (700 lei), greutatea sigur că rău. r.a mi
cinci fraţi; Nicolae Caza­ trebe pe cei ce „foc pre­ muncii. încărcăturii a scăzut con­ ARON SICOE să, cu
ntn. (M
cii, specialist mecanic la că. cum ii înţeleg şi aju­ zenţa“ prea des pe-acolo siderabil. ciu : Oi
O.S.M 1!. lucrează în com­ tă. depinde în principal care este timpul lor de DOiNA COJOCARII
binat din T.156, împreună cu reuşita. Dar, vorbind de co­ muncă.