Page 90 - Drumul_socialismului_1980_05

Put* ¿ DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

în sprijinul celor care studiază în învăţămîntul (Urmare din pag. 1)

muncii plină de răspundere rELF
politico-ideofogic şi de încredere a oameni­
lenicüitüfa! lor în forţele proprii. Ştim 16,05 Teleşcoa
că stă, în putinţa noastră,
şs materiale ce vor fi publicate La recenta şedinţă co­ La ferma nr. 1 cu profil a constructorilor, să. mun­ 16,25 Curs tic
mană
cim mai bine, mai spornic.
16,45Tragerea
mună a Comitetului Poli­ legumicol a C.A.P. Deva, Rezultatele înregistrate pe 16,55Publici ta
17,00 Fotbal :
ate in luna iunie în presa tic Executiv al C.C. al condusă de ing. Georgeta primele patru luni şi jumă­ versitate
tate ale acestui, an sînt cea
Vlad, se depun ef-orturi
P.C;R., Consiliului de Stat
senii fina
şi guvernului a fost relie­ pentru a recupera întârzie­ mai elocventă mărturie a Românie
siiuie di)
acestui fapt. Depăşirea pla­
ală si ia radiofeleviziune fată, între altele, necesita­ rea la. plantat, precum şi nului valoric cu mai mult teşti.
la, întreţinerea culturilor.
în palizi
tea mobilizării susţinute a
y întregului: potenţial uman Cooperatorii Victoria Alba, de 800 0Q0 lei, darea în fo­ întîlnirez
lă de b
şi a mijloacelor mecanizate Elisabeta Lugojan, Silaghi losinţă a tuturor celor 50 Un Ron
ERA SOCIALISTĂ MUNCA DE PARTID doptate de Congresul al la executarea lucrărilor ca­ Elena, Vasile Avram, Emi­ slovacia,
Xll-lea al partidului. de apartamente din planul directă <
re hotărăsc soarta produc­ lia. Pop şi alţii lucrează cu perioadei, faptul că la blo­ 10,00 Telejnrn.
® Rezolvarea justă,, re­ Se vor publica o serie de RADIO ţiei agricole din ultimul multă tragex-e de inimă cul 7, cu 64 de aparta­ 10.25 I>a ordir
voluţionară de către P.C.R. consultaţii privind unele an al actualului cincinal. pentru a urgenta acţiunile mente, care are termen de conomie
a, problemei naţionalei asi­ teme fundamentale re­ ® Cultivarea patriotis­ Cu un asemenea deziderat aflate în restanţă şi a evi­ predare în trimestx-xxl II, se 10,45 Noi, fer
20.25 Publicita
gurarea unor condiţii ega­ ieşite din raportul pre­ sînt confruntaţi şi legumi­ ta pe cit posibil aglome­ lucrează deja la finisajele 20,35Telecine!
le de muncă şi de viaţă zentat de tovarăşul Nicolae mului, a devotamentului cultorii din judeţul nostru, rarea acţiunilor cărora cu interioare, că- ne aflam în- „Ecraniz
re litera
pentru toţi cetăţenii, patriei, faţă de partid şi popor — mai ales dacă ţinem seama greu li se poate face faţă tr-un stadiu avansat la- scă­ la Roma
în condiţiile cînd în for­
de faptul- că. la unele lu­
ţară. Pr-
fără, deosebire de naţiona­ Ceauşescu la cel de al coordonate ale muncii po­ crări de . semănat, plantat maţia permanentă de legu­ rile G, H şi I ale blocului cl i ou ri,lor
litate. Xll-lea Congres al parti­ li tico-educative; (Conduce­ sau de întreţinere a cultu­ micultori a cooperativei e- 16 /cu 57 de apartamente 22,00 Tele jurii
dului, din cuvântări şi alte rea de către organele de
® Conducerea planifica­ rilor s-au acumulat o serie xistă încă multe locuri din planul pe 1981, demon­
documente de partid ce vor partid a muncii, politico-e- de restanţe, care trebuie „vacante“. Şefa fermei le­ strează' îh mod-, clar avansul
tă,. a activităţii economico-
apărea în perioadă respec­ înlăturate neîntârziat pen­ gumicole de la C.A.P. Sîn-
sociaie (5 iunie). ducative de masă- pentru tru a evita diminuarea re­ tandrei, ing. Ana Măria U-
tivă. cultivarea, patriotismului, a drescu, ne-a x-elatat că, în
BUCUREŞT
® Direcţiile de perfec­ MUNCA devotamentului, faţă de coltei. ultima perioadă, s-au in­ dioprqgramui
în fermele unde munca
ţionare a mecanismului' e- partid, şi popor, a hotărârii, s-a organizat temeinic, unde tensificat acţiunile în legu­ Radiojurnal;
presei; 8,10
conomico-financiar stabili­ • Articole, anchete, co­ de a realiza sarcinile tra­ s-au asigurat formaţii per­ micultura, inclusiv planta­ diilor; 9,00 Ei
te în documentele Con­ laborări privind modul în sate de Congresul al XII- manente de legumicultori tul, datorită, măsurilor în­ 9.05 Răspund*
lor; 10,00 Bu
gresului al XII-le a al: P.C.R. care se ' desfăşoară învăţă­ lea pentru înflorirea econo­ şi se urmăreşte îndeaproa­ treprinse pentru extinderea de pina acum 10.05 Interpn i
mecanizării xxnor lucrări, şi.
populară;
(20 iunie); mîntul' ideologic. mică şi socială a Româ­ pe aplicarea tehnologiilor suplimentării forţelor în ca­ socialiste; 11
culturi,
specifice
fiecărei
ştiri; 11,05 ^
® Ştiinţa conducerii so­ niei) (II iunie). indiferent de starea vremii, drul formaţiei de legumi­ merilor; 11,3.
® Consultaţii realizate toate lucrările se află. în cultori. Astfel s-au creat ră Radio-TV.
;
cietăţii socialiste (20 iu- prin. prisma, rolului, atribu­ TELEVIZIUNE grafic, la zi. premise favorabile redresă­ de .ştiri; 12,0.
folclorului
ut
nie). ţiilor şi sarcinilor încredin­ © asemenea situaţie se rii situaţiei existente: pînăt cîşţigat faţă; de graficele dă limbii
acum în fermă. Eforturi
în sumarul’ revistei vor ţate de partid, sindicatelor, ® Congresul al Xll-lea întâlneşte; spre exemplu, susţinute este necesar să de execuţie şi termenele de Ţie, omule •
cintece: 13,00
predare; De asemenea,, a,
'5,00 Clubul i
fi, de asemenea, incluse at mijloacelor, şi- formelor despre necesitatea perfec­ la ferma de legume a I.A.S. depună şi legumicultorii fost turnată fundaţia şi s<\ Radiojurnal;
Mintia. Aici sînt însămînţa-
studii şi articole care de­ prin car«' el'e pot' să-şi a- ţionării muncii de pregăti­ te toate culturile din sorti­ din Simeria, Aurel Vlaicu,, început montajul panouri­ pioniereşti; 1
re politico-ideologică şi e-
te
economice
curg din tematica orienta­ ducă o contribuţie cit mai ducare revoluţionară a co­ mentele stabilite, cu excep­ Haţeg, Unirea şi din alte lor exterioax’e> la, blocul cu românesc 1
unităţi unde la această da­
tivă pentru » învăţămîntul mare la înfăptuirea docu­ muniştilor. Sarcinile comi­ ţia verzei de toamnă. Fiind tă continuă să se înregis­ 70 de- garsoniere. La ca­ 16,55 Fotbal.
Româ
Cupei
pitolul realizări se înscrie,
bine întreţinute şi fertiliza­
politico-ideologic. mentelor programatice a- tetelor judeţene, municipa­ te fazial, culturile de cea­ treze unele rămâneri în ur­ ca un succes deosebit, siuni directe
şi Rîmnicu V
le, orăşeneşti şi comunale pă, roşii, varză de vară, mă la o serie de acţiuni ca­ creşterea- productivităţii tualităţi şi
tle
Concert
în conducerea, activităţii de rădăcinoasele, castraveţii şi re hotărăsc în mare măsu­ muncii valorice cu 4 000 Iară; 20,30 D
partid, a muncii politico- fasolea' se dezvoltă bine, ră soarta recoltei şi in­ lei/om al’ muncii. diofonic; 20,4
educative. < sînt curate de buruieni. Cu’ fluenţează/ negativ situaţia' Aceste realizăi’i frumoa­ noro; 22,00 O
23,00
Bijute
® Conducerea de către maximă răspundere s-au a- economico-financiafă a u- se situează colectivul lotu­ 23,30—5,00 No
nităţilor. respective.
nocturn.
organele de- partid a mun­ plicat şi tratamentele fito- lui 23, Simeria, din cadrul TJMIŞOAR/
sanitare, la efectuarea lu­ Este pe deplin posibil şi litatea radio;
cii politico-educative de Şantierului nr. 2 al T.C.
crărilor mecanizate remar- necesar ca in fiecare fer­ zicală; 20,15
masă' pentru cultivarea pa­ cîndu-se aportul mecaniza­ mă să se asigure condiţii Deva, în rîndux'ile colecti­ columna ţări
velor fruntaşe pe trust, si­
triotismului, a devotamen­ torilor Silaghi Gavrilă, Ion tot mai bune pentru spori­ tuaţie care ne onorează, român ească
— expresie <
tului faţă de partid şi po­ Hăncilă şi Nicolae David,, rea producţiei, în acest manismului :
tur ii despre
din secţia condusă de Ioan sens impunindu-se o mobi­ dar care ne şi obligă să.
por, a. hotărârii de a reali­ dacilor/ Aşez
Lucescu. lizare. susţinută a tuturor muncim mai bine,, să obţi­ 20,30 Ritmuri
za sarcinile trasate de Con­ Merită, de asemenea, e- forţelor şi mijloacelor me­ nem noi succese. Sîntern tofonul dv. ;
gresul al. Xll-lea pentru videnţiată preocuparea le­ canizate la încheierea grab- conştienţi de. acest lucrau şi misiune litera
Cărţi şi idei;
înflorirea economică şi so­ gumicultorilor din Dobra, şi. nică. a plantărilor şi semă­ ne vom strădui să, consoli­ re de miere“
te, cum seri­
cială a României. Ilia pentru a. asigura cele natului, a lucrărilor de în- dăm realizările de pînă. a- lor; Cronica
mai bune condiţii de spo­ tx-eţinex’e a culturilor şi de cum, să ridicăm tot: mai
REVISTA rire a producţiei: de legume: combatere a bolilor şi dău­ sus ştacheta, rodniciei, mun­
prin semănatul, plantatul şi; nătorilor. cii. I C I W E
DE STATISTICĂ întreţinerea, culturilor, in
perioada optimă şi la. un
Mi
DEVA:
Materiale documentare i- nivel calitativ superior,, Devansări ale chidere (Pa
lustrîhd dezvoltarea dife­ punînd accentul, pe asigu­ sub soarele
E.M. Certej. Aspect al celulelor de flotare, unde lucrează rarea unei densităţi cores­ ' ta) ; HUNED
(Flacăra); J<
şi harnicul’- operator preparare Nicolae Tămătaş. ritelor ramuri, economico- punzătoare de plante la u- termenelor de execuţie te (Şuierul';;
Foto: V1RGIL ONOIU
sociale. nitatea de suprafaţă- ini ".ă (Arta;
fiului (Consi
(Urmare din pag. 1) unele., lucrări, suplimentare TROŞANI: 1
„Buldozerul“
Influenţa negativă a ab­ Organele şi organizaţiile petrecere a timpului liber într-adevăr mulţi nu în­ la. acestea-, cheltuindu-se zcbel (7 Noi
senţelor nemotivate asupra de partid, conducerea co­ în oraşul nostru — unii ti­ ţeleg şi continuă, să absen­ in mod satisfăcător, calita­ timp, muncă, bani. Desigur, de duminici
LUPENI:
s
producţiei nu mai trebuie lectivă a. întreprinderii, or­ neri făcînd- o mare risipă teze. l’n primele luni din tea. unor materii, şi mate­ dacă neajunsurile amintite puterul şi <
1
demonstrată. Se ştie ce ganizaţiile de masă şi ob­ de timp prin unităţile de acest an. absenţele nemtxi- riale, a mozaicurilor să. la­ ar fi fost înlăturate în. to­ ral); Pălărie
se .adesea; de dorit, fapt ce
cartof (iviunr
greutăţi’ întâmpină marea şteşti au analizat. în nenu­ alimentaţie publică“. (în vide continuă să se adune se repercutează negativ în talitate, cu- siguranţă că CAN : Cop
majoritate a unităţilor e- mărate rînduri starea de legătură cu acest capitol iar- in concordanţă cu a- calitatea execuţiei lucrări­ am. fi. reuşit să. reducem-, (Luceafărul):
conomice în realizarea pro­ lucruri, au luat măsurile discuţiile se poartă doar în ceas-ta minusul la produc­ lor. Nici panourile mari cheltuielile, cu mai mult de casă (Mur ■
NEA : Toiul
ducţiei fizice atunci când de rigoare, dar situaţia nu jîirul casei de cultură^ ca­ ţia de cărbune depăşeşte sosite de la I.M.C. Deva nu. 3 lei. la mia de lei pro­ tec (Mincru
numărul absenţelor nemo- a fost’ remediată. Aceasta re se tot. promite de ani de 31-000- tone. In ultimă in­ corespund întotdeauna, din ducţie şi. să. obţinem be­ Dragoste şi <
tivate este exagerat. Difi­ demonstrează, că măsurile zile locuitorilor Vulcanu­ stanţă conducerea minei I punct: de vedere calitativ. neficii mai mari, de 250 000 riile I-II
ANINOASA :
cultăţile sînt cu atât mai întreprinse nu au fost cele lui. Dar oare numai la. ca­ s-a decis să aplice legea, !Ba, mai mult, sîntern puşi. lei, cît avem la această lor de soare
mari. în întreprinderile mi­ mai potrivite. sa de cultură pot fi orga­ dt^făcinsufle contractul de !în situaţia de a executa dată. URTCANI : î
niere, unde pentru extra­ muncă celor cu. un. însem­ pen: u. crimă
BRAD : Insp
gerea unei cantităţi sporite na: număr de nemotivate. grafia, nu e tridimensiona­ conierii (!
de cărbune este necesar ca E..u este că abateri de a- lă. Vă asigurăm. însă că GURABARZf
toţi, membrii formaţiilor de o it- gen au fost tolerate orice automobilist care ni­ că nu cîşt
OR A ŞTIE : 1
lucru să-şi aducă. întreaga n.uit: bmp. Am găsit exem- mereşte cu roata în aceas­ întreaga lu
contribuţie. Absenţa unui j e în care abia după 23 tă denivelare riscă să râ­ Speriaţi-1 p
(Flacăra);
c
singur om intr-o zi se face o . nemotivate s-a recurs la mi nă pe trei roţi. Domnul mili
simţită asupra realizărilor ( -^facerea contractului de „Fenomenul“ se întîlxjeşte cultură) ; I-
brigăzii. O asemenea situa­ muncă (? !). lâ întretăierea, străzilor mul Fleksne:
ţie a’determinat analiza de înainte de a încheia, Chizid: şi Bălcescu din Hu­ BRAZI : Frai
LAN : Cînd
¿ată. „Din totalul, absentelor nizate activităţi care să a- prezentăm un singur exem­ nedoara şi e greu să fie o- bărbat (Casi
ntreprinderea minieră tragă tineretul ?). plu de ceea ce înseamnă, a SIMERIA : t
Vuican deţine tristul re­ înregistrate anul trecut — De la Nicolae Macavei, lipsi nemotivat. Marin Pău- co-li-t: Se pare că are cauze tament cu ci
Fra
ILIA :
cord de a fi înregistrat în arăta Constantin Parîia, secretar adjunct al comite­ n-escu, miner cu vechime mai profunde, ţinând de (Lumina).
anul trecut cele mai mul­ secretarul comitetului U.T.C. tului de partid pe între­ în întreprindere (deci nu deplasarea pe verticală, a
1
al întreprinderii — aproxi­
te absenţe nemotivate din mativ 4.0 la sută aparţin ti­ prindere, aflăm, că „abona­ poate fi vorba de Readap­ unor lucrări din subsol.
C.M.V.J. Acesta este de. nerilor. Cu aceştia am pur­ ţii“ ia absenţe sînt, de tare). a lipsit în luna. mar­ Imaginea de faţă nu dă Semnalăm prompt această
fapt unul din motivele tat în nenumărate rânduri fapt, tocmai cei pe care tie 8 zile. Pentru aceasta a dimensiunea exactă a „fe­ defecţiune pentru, a sta în
pentru care colectivul de discuţii individuale, au fost frecvent îi întâlnim prin pierdut 1268 lei (retribuţia nomenului“ reprodus, pen­ atenţia gospodarilor ora­ Timpul pi
aici a rămas dator econo- puşi în discuţia adunărilor restaurante. „Noi am în­ pe zilele nelucrate), 450 iei tru simplul fapt că foto­ şului. 28 mai : Vre
m.ei naţionale cu peste generale reuşind intr-o oa­ cercat să. contracarăm e- alocaţia pentru copii, 206 moaşă,i cu c
45 000 tone de cărbune. Un recare măsură să reducem fectele folosirii alcoolului, lei sporul de vechime, 300 - : •: .-/ Vîntul va si
cu
intensific
calcul simplu arată că dacă numărul absenţelor în rîn- să. le explicăm oamenilor lei pentru încălzire (n-am xj... : • din sectorul
Sfe V :
fiecare om. in ioc să fi dul tinerilor. Gu prilejul a- pericolele la care se ex­ înţeles de ce chiria se su­ ■' * : ; ■'/-■■■ : tura va fi cu
absentat- de la serviciu, ar cestor discuţii am desprins pun şi, bineînţeles, pierde­ portă de întreprinderi chiar : '• :: : x - : ' . - : .L:L.' între 7 şi 12
între 21 şi 2i
fi extras din subteran nu şi pentru nemotivate !). în '¿w opfri-Xv ÎK&sSX, 'V •/- '+ Pentru 29 :
însă concluzia că unele ab­ rile pe care le suportă ca mii mea va fi 1
mai mult de 4 tone pe zi> senţe se datorează şi felu­ urmare artipsei de la mun­ total peste 2000 lei, deci ccputul inte
sarcinile de pian ar fi fost lui cum unii şefi de briga­ că, Gu toate acestea absen­ aproape cîştigul unui mun­ cerul se va
:
cu uşuiânţă realizate. Dacă dă înţeleg să se comporte ţele se menţin la o cotă citor- pe o lună ! doua - parte
cînd vor că;
avem in vedere faptul că cu. tinerii, să-i atragă spre ridicată. Mulţi: ignoră fap­ Cu o susţinută muncă vor avea şi
în multe din abatajele mi­ munca din subteran. De a- tul că pentru o singură ab­ politic o-educativă asemenea versă, însof
nei se înregistrează pro­ semenea,. pe alocuri, tine­ sentă pierd sume mari de neajunsuri ar putea ii e- cări electrici
La munte,
ductivităţi cu mult* supe­ rii nu. sînt primiţi cu în­ bani pentru ei şi familiile liminate. Credem că. n-au să, cu ceru
rioare, şi dacă n-ar, fi e- credere în brigăzi. în aces­ Ion Multora dintre aceştia fost epuizate toate modali­ Vor cădea s
înso:
xistat un număr mare de te condiţii, ei sînt: descur li. s-au dat: avertismente, tăţile de desfăşurare a a- ploaie, electric
cări
absenţe minerii din Vul­ rajaţi. şi recurg la nernoti- urmând ca la repetarea a- cesteia. de serviciu:
can puteau chiar să-şi de­ vnte. La aceasta se adaugă ba terii să fie îndepărtaţi C. IOVĂNESCU ga).
păşească planul. şi condiţiile insufieiente.de din întreprindere“.