Page 85 - Drumul_socialismului_1980_05
        P. 85
     Su
                                       PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VÂJ                                             DIN CRONICA
                                                                                                               ÎNTRECERII SOCIALISTE
                                                                                                PRODUSE SIDERURGICE           ECONOMII DE          rirea combustibilului prin l
                                                                                                                               CARBURANŢI          asigurarea unor regimuri
                                                                                                     PESTE PLAN                                    optime de funcţionare a 1
                                                                                                                           Pe  lingă  îndeplinirea   locomotivelor  pe  care  ţ
                                                                                                 Siderurgiştii hunedoreni cu stricteţe a planului de   lucrează.  Astfel  ei,  şi  i
                                                                                                —  cei  ce  lucrează  pe   transport  feroviar,  me  alţii ca ei, au contribuit '
                                                                                                platformele  industriale   canicii de la depoul co
                                                                                                ale Hunedoarei şi Căla-   ordonator Simcria, prin  la  economisirea,  de  la  t
                                                                                                nului,  se  străduiesc  zi   tre  care  ¡-am  putea  a-   începutul  anului,  a  70  /
                                                                                                de zi să nu facă nici un   minti  pe Glieorghe  Su  tone combustibil conven- t
                                                                                                rabat de la ritmicitatea   san, Aurel Colceru. Lau-   ţional.  cantitate  silfi-  t
                                                                                                îndeplinirii sarcinilor de   rian  Modol  şi  Vasile   cientă remorcării  a 100 '
                                                                                                producţie,  de  la  călită-  «  Furdui, caută în perma  ...........  .....................  _}
                                                                                                tea produselor. Este deci  nenţă soluţiile cele mai   distanţa Si inerta — Coş- \
                                                                                                firesc să ne prezinte noi   eficiente pentru gospodă larii».             ^
                                                                                                şi noi rezultate de pres
                                                                                                tigiu din activitatea lor
                                                                                                desfăşurată  Ia  înaltele
                                                                                                cote ale întrecerii socia
                                                                                                liste. Numai în cele două
                                                                                                decade  şi  jumătate  ale
               Şl   AL   CONSILIULUI            POPULAR UDEŢEAN                                 lunii mai colectivele de
                                                                 J
                                                                                                la furnalele Hunedoarei
                                                                                                şi Călanului au elaborat
                                                                                                în  mod  suplimentar  a-
                                                                                                proape 6000 tone fontă,
                Anul XXXII, nr. 7014        MARŢI, 27 MAI 1980        4 pagini — 30 bani        cuptoarele Martin şi cele
                                                                                                electrice din Hunedoara
                                                                                                —  peste 6000 tone de o-
                                                                                                ţel.  In  acelaşi  timp  pe
             Experienţa acumulată ia Lvpeni în mecanizarea lucrărilor miniere să                platforma siderurgică de
                                                                                                pe  malul  Streiului  se
                  fie îmbrăţişată de tot mai multe mine din Valea Jiului                        mai înregistrează depă
                  — --------—  - — —     -     — •    ----------------------------------------------------  şiri  ale  planului  la  alic
                                                                                                produse. Spre exemplu :
             Extinderea  mecanizării  la  I.M.  Petrila                                         —  183 tone de maşini şi
                                                                                                utilaje  şi  9,3  tone  ci
              reclamă  o  contribuţie  mai  mare  din                                           lindri  de  laminor.  Tot
                                                                                                aici,  s-au  mai  produs
                                                                                                                            I.M. Orăştie. Frezorul Ni colac Da vid, deserveşte trei ma
                                                                                                peste prevederi 110 tone   şini la care execut A Lucrări de calitate foarte bună.
             partea constructorilor de utilaj minier                                         L  dc semicocs.                                          Foto: V1KGIL ONOIU
              De  ani  de  zile  mina  Pe-   au  fost  obţinute  rezultate   lucrează  în  trei  abataje
             tri-la  se  situează  în  rîndul   concludente,  s-a  perseverat   consecutiv,  din  care  două   Duminică   s-a   deschis   Pe  orice  vreme,  lucrările  de
             întreprinderilor   miniere   în  extinderea  tehnologiilor   sînt  mecanizate.  „La  noi  în   la Boşorod, Săptămtna cul
             fruntaşe  din  bazinul  carbo  avansate  de  exploatare  a   brigadă  —  arăta  Eugen   turii  şi  educaţiei  politice
             nifer  al  Văii  Jiului.  O  ma  cărbunelui.        Voicu  —  preocuparea  pen  „Vorbeşte  istoria  neamu  întreţmere  a  culturilor  să  tie
             re  contribuţie  la  realizările   Pe  tema  experienţei  cîş-   tru  a  extrage  cit  mai  mult   lui",  manifestare  aflată  la
             obţinute  de  colectivul  de   tigate la I.M. Petrila în pri  cărbune îl stăpîneşte pe fie  cea  de-a  VH-a  ediţie.  Mi-   efectuate in mod exemplar I
             aici  a  avut-o  mecanizarea.   vinţa mecanizării am discu  care  membru  al  brigăzii.   crasesinnea  de  comunicări
             De  fapt,  după  cum  arăta   tat  cu  cî-ţiva  dintre  oame  Nu  poţi  obţine  rezultate   Ţinutul  hune  doreau  —
             i-ng.  Aurel  Brînduş,  direc  nii  care  se  află  în  prim-   bune  fără  oameni  dornici   loc  de  geneză,  organizare   Examinînd  stadiul  exe  pate  cu  cartofi.  La  această
             torul  minei  Petrila,  unită  planul  extinderii  şi  folosirii   să  facă  azi  mai  mult  decît   şi  dezvoltare  a  statului   cutării  lucrărilor  agricole   acţiune  o  contribuţie  de
             ţile miniere din estul bazi  mecanizării  lucrărilor  mi  ieri.  Aş  putea  spune  că   dac centralizat şi indepen  de  primăvară,  la  şedinţa   seamă  şi-au  adus-o  în
             nului au experimentat de   niere  de  la  această  mină.   dacă  există  preocupare,  to  dent condus de Burebista“,  comună  a  Comitetului  Po  deosebi  cooperatorii  Adam
             mai mult timp diferite ti  Unul  dintre  aceştia  este   tul merge ca pe roate» Une                      litic  Executiv  al  C.C.  ,  al   HeLerman,  Cop  Friederich,
             puri de complexe mecani   cunoscutul  brigadier  Eugen   ori înâă nu e suficientă nu                     P.C.R.,  Consiliului  de  Stat   Maria  Văiean,  Rozica  Co-
             zate, produse in Valea Jiu  Voicu.  Realizările  sale  sînt   mai  aceasta.  în  prezent  a-              şi  Guvernului  R.S.R.  s-a   ceac,  Gheorghe  Dumbuleu
             lui,  deci  fără  efort  valutar,   cunoscute.  Reamintim  cîte-   vem  unele  greutăţi  datori  Cintarea României  indicat  organelor  şi organi  şi  alţii.  Inginerul  şef  la
             începutul  a pus în  faţa mi  va  :  producţia  suplimenta  tă lipsei pieselor de schimb.                zaţiilor  de  partid,  consilii  C.A.P.,  foan  Matei,  ne-a
             nerilor  numeroase  greutăţi,   ră  extrasă  de  la  începutul   Cu  vechiul  complex,  pe                 lor  populare,  tuturor  facto  precizat   că   şi   celelalte
             dar  acestea  nu  i-au  spe  actualului cincinal depăşeş  care l-am experimentat pri  „Vorbeşte         rilor  de  răspundere  din  do  culturi  prăşitoare  au  fost
             riat,  ci  dimpotrivă  i-au   te  în  prezent  107  000  tone   ma  dată,  am  tăiat  trei  felii          meniul  agriculturii  să  ia   repartizate  pe  formaţii  de
             ambiţionat.   Din   această   de  cărbune,  iar  sporul  la   fără prea multă bătaie de                    măsuri energice pentru im  muncă  şi  pe  membrii  co
             ambiţie  s-,a  născut  o  vastă   productivitatea  muncii  este                   istoria neamului“        pulsionarea  şi  realizarea  la   operatori  pentru  ca  astfel,
             experienţă  în  folosirea  uti  în  medie  de  peste  două  to  CONSTANTIN IOVĂNESCU                     timp  şi  în  cele  mai  bune   în  raport  de  gradul  de
             lajelor  de  mare  productivi-   ne  pe  post  ;  să  mai  adău                                           condiţii  a  acţiunilor  de  în  îmburuienare,   să   poată
            iiţatc- .si înaltă tehnicitate .  găm la acestea că brigada  {Continuare în pag. a 2-a)  susţinută  de  Adriana  Ru  treţinere  a  culturilor,  în   acţiona  operativ  şi  eficient
                                                                                               sii ,  Ion  Groza,  Liberia   scopul  obţinerii  unor  pro
                                                                                               Mariş  şi  loan  Andriţoiu,   ducţii  sporite  la  hectar  de   la  întreţinerea  acestora.  La
                                                                                                                                                   unitatea  amintită  este  de
                                                                                               de  la Muzeul  judeţean De  pe  toate  suprafeţele.  '"In   remarcat  şi  grija  sporită
                                                                                               va,  a  deschis  acţiunile  or  condiţiile  specifice  acestei,
                                                                                               ganizate  în  prima  zi  a   primăveri,   excesiv   de   ce  se  acordă  folosirii  ju
                                                                                               festivalului  din  Boşorod.   ploioasă  şi  rece,  se  impun   dicioase  a  terenului  dis
                                                                                              Vernisajul expoziţiei „Măr  măsuri  deosebite  pentru   ponibil.  Pe  o  suprafaţă  de
                                                                                                                                                   0,4 ha, altădată ■ teren ne
                                                                                               turii  arheologice  ale  is
                                                                                               toriei  bimilenare  hunedo-   combaterea   buruienilor   folosit,  s-au  cultivat  supli
                                                                                                                        prin  executarea*  lucrărilor
                                                                                               renc“  şi  montajul  literur-   de  întreţinere  mecanică  şi   mentar  legume,  iar  pe
                                                                                                                                                   300  mp  s-au  realizat  so
                        S»t#i                                                                  cinematografic   „Atil   dc   manuală.   în   raport   de   larii,  estimîndu-se  o  re
                                                                                               vii  îmi  par  aici  străbu
                                                                                               nii“  —  realizat  de  elevi  ai   gradul  de  îmburuienare  a   coltă  de peste  4000 kg roşii
                                                                                               şcolii  generale  din  loca  culturilor,  de  stadiul  de   în  primul  ciclu.  Coopera-
                                                                                               litate,  în  colaborare  cu   dezvoltare  a  plantelor  şi   toarea  Lucreţia  Maniiu  se
                                                                                               întreprinderea  cinemato  de  starea  terenului.  E-   ocupă  cu  deosebită  răs
                                                                                               grafică  judeţeană  —  au   vident.  pe  orice  vreme,   pundere  de  soarta  produc
                                                                                               întregit  programul  dc  ac  aşa  cum  au  procedat  din-   ţiei de legume.
                                                                                               tivităţi  din  prima  parte  a   totdeauna  lucrătorii  ogoa  întreţinerea  culturilor  se
                                                                                               zilei  de  duminică.  Dnpă-   relor.  fără  a  aştepta  nea  bucură  de  atenţia  cuve
                                                                                               amiază  trecerea  în  revistă   părat  un  timp  însorit,  tre  nită  şi  la  C.A.P.  Bretea
                                                                                               a brigăzilor artistice, mon  buie  intervenit  operativ  şi   Română  unde.  în  afară  de
                                                                                               tajelor literare şi dansuri  eficient  la  aplicarea  praşi-   sfeclă,  au  fost  prăşiţi  ma
                                                                                               lor  populare  din  comună,   lelor  la  culturile  de  le  nual  cartofii  de  pe  25  de
                                        Diplomele                    I.  M.  Paroşeni,  una  din   s-a  constituit  intr-un  reu  gume.  porumb,  cartofi  şi   ha.  Pe  terenul  unde  plan
                                                                    minele  eu  cea  mai  comple  şit program artistic.  sfeclă.                  tatul  s-a  făcut  mai  de
                                                                    xă   mecanizare   din   Valea   Din  activităţile  acestei   Mobilizaţi  de  organele   vreme,  cartofii  au  fost  re-
                                       mul  românesc,  Întreprinde  Jiului,  obţine  producţii  re  săptămîni  reţin  atenţia:   şi  organizaţiile  de  partid,   bilonaţi  a  doua  oară.  De
                 Oamenii  despre  care  con  rii  cinematografice  judeţe  cord  prin  organizarea  supe  un  colocviu  de  istorie  la   lucrătorii,   ogoarelor   din   asemenea,  s-a  lucrat  ia
               semnez  rînduriJe  de  fată  îşi   ne  i  s-a  conferit  Diploma   rioară.  a  muncii  şl  folosirea   Chitid  ;  un  concurs  gen   Consiliul  unic  agroindus  praşila  mecanică  la  cul
               aşează  în  aceste  zile,  cu   de   onoare   cu   menţiune;   eficientă  a  instalaţiilor.  Fo  „Cine  ştie,  cîştigă“  pe  te  trial  Călan  depun  eforturi   tura  porumbului,  eviden-
               grijă,  diplomele  la  locul  de  colectivul   cinematografu  tografia   reprezintă   un   as  ma  „Filmul  românesc  —   susţinute pentru a răspunde   ţiindu-se  aportul  mecani
               cinste  cc  li  se  cuvine.  Ei  lui  „Arta“  —  de  la  Casa   pect  dintr-unul  din  abata  promotor  al  idealului  pa  acestor  imperative.  Edi  zatorilor  Ion  Gherghinoiu,
                                                           1
               n-au tras brazde în adâncu  de  cultură  Hunedoara  —   a   jele  complet  mecanizate  ale   triotic.  al  înaltelor  valori   ficator  este,  între  altele,   Gheorghe  Cîrja  şi  Zigli
               rile  de  cărbune  şi  nici  n-au  ocupat  locul  HI  pe  tară  în   minei.          VIORICA ROMAN       exemplul  oferit  de  coope  Ştefan.  Demnă  de  eviden
               dogorit  la  temperatura  fur  întrecerea  dintre  unităţile                                            ratorii  din  Ruşi,  unitate   ţiat  este  şl  preocuparea
               nalelor,  n-au  cunoscut  arşi  cinematografice  din  mediul   Foto: ŞTEFAN NEMECSEK  (Continuare în    unde  s-a  efectuat  prima   cooperatorilor din Gînţa-
               ţa  zilei  pe  ogoarele  plinii  şi  urban  ;  pentru  buna  activi                    pag. a 2-a)      pra.şilă  manuală  pe  mai
               nici tăria  gerului pe schele  tate   politico-educativă   cu                                           mult de 16 hectare ocu    (Continuare în pag. a 2-a)
               le  construcţiilor.  $i,  lotuşi,  filmul  românesc,  cinemato
               calitatea  muncii  lor,  am  graful sătesc Sîntămăria-Or-
               zice  harul  cu  care  îşi  în  lea  a  fost  răsplătit  cu  Di  I            beneficiat  do  bilele  distribui  noua  etapă  a  întrecerilor  ar  1980, se pot efectua depuneri J
               deplinesc   această   muncă  ploma  de  onoare  cu  men  *                     te prin sindicale.       tistice.                  pe librete cu cLştiguri în au-  (
                                                                                                                                                  toturisme piuă in ziua de 30
               i-au  ridicat  la  loc  de  sti  ţiune.  Uniunea  sindicatelor                     NOI FORMAŢII              IMPORTANTE           iunie 1980.             '
               mă  pe.  tară-  Sînt  oameni  din  învătămînl,  ştiinţă  şi   I                                                                                            s
               care  slujesc  difuzarea  celei  cultură  a  acordat  Diploma   s                     ARTISTICE           CÎŞTIGURI LA C.E.C.           EXPOZIŢIE          |
               de-a  şaptea  arte,  oamenii  de  onoare  colectivului  de   \  SIDERURGIŞTI     La   trecerea   în   revistă   a   Tragerea  la  sorţi  a  librete  DE „EX LIBRIS“
               întreprinderii  cinematogra  oameni  ai  muncii  din  re  %  LA ODIHNA        formaţiilor   artistice   ale   ele  lor   cu   dobîndă   şi   clştiguri
                                                                                                                                                   Li» Casa de cultură din Dc- l
               fice  judeţene,  cei  care  cu  ţeaua  cinematografică  liu-   I  ŞI TRATAMENT  vilor,   Şcoala   generali   din   în  autoturisme,  pe  trimestrul   va se află deschisă o intere-  H
                                                                                               Aninoasa  (deţinătoare  a  două
               un  an  în  urmă  au  ocupat  nedoreană  pentru  rezulta  %                    titluri  de  laureat  in  primele   I  1980,  a  gporit  numărul  ciş-   sântă- expoziţie ile praflcă
                                                                                                                                  de
                                                                                                                                       autoturisme
                                                                                                                        tigătorilor
               locul  11  pe  tară  în  întrece  tele  deosebite  în  activitatea   Un  număr  tot  mai  mare  de   ediţii   ale   Festivalului  naţio  „Dacia  1300“  din  judeţul  nos  mică. şi „ex libris“* aparii- *
               rea  pe  ramură  şi  care  şi-au  politică  şi  cultural-educati-   I  oameni  ai  muncii  de  la  în  nal   „Cintarea   României“}  s-a   tru.  Un  număr  de  33  titulari   nînd artistului, amator Dafi-  H
                                                                                 „Victoria"
                                                                                          din
                                                                                                                                                  ncl Duinca, din Vulcan.
                                                                     treprinderea
               continuat strădaniile pentru  vă cu filmul românesc.  «  Călan   îşi   petrec   concediile   prezentat  cu  patru  noi  for  de  librete  au  cistigat  ctte  un
                                                                                                              prieteniei",
                                                                                                      „Revista
                                                                                               maţii.
                                                                                                                                             cu
                                                                                                                                        1300“,
                                                                                                                        autoturism
                                                                                                                                 „Dacia
               ca  filmul  să  se  apropie  cîl   Răsplată  pentru  oamenii   I  în   staţiunile   de   odihnă   şi   montajul   literar-muzlcal,   gru  numai  5  000  lei.  Aceştia  se   s
               mai  mult  de  inima  specta  ce-şi  înţeleg  şi  onorează  cu   %  tratament.   Piuă   in   prezent,   pul  vocal  şi  recitatorii  s-au   adaugă  la  cel  120  ciştigători   I
                                                                     un  număr  de  120  de  lucrători
               torului.  La  concursul  repu  harul  pasiuni,  rostul  mun  I  de  la  furnale,  de  la  turnă  bucurat  de  o  largă  apreciere,   din anul trecut.  N
                                                                                               dovedind
                                                                                                                   ca
                                                                                                      seriozitatea
                                                                                                                cu
                                                                                                                          Amintim  cu  acest  prilej  că,
               blican  pentru  intensificarea  cii.               <* torii  şi  din  celelalte  secţii  ale   re  cadrele  didactice  şl  elevii   pentru  a  participa  Ia  trage
               difuzării culturii prin fil-     LUCIA LICIU       »  marii unităţi siderurgice au  de aici se pregătesc pentru  rea Ia sorţi pe trimestrul XII           N I





