Page 67 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 67
*83 © SÏMBÂTÂ, 19 APRILIE 1980 Uag. ó
Teatru! politic-promofor a! ideilor contemporane
msssmmm
EVIZIÜNB
rz&nmTasBamssfl
Roman politic. Film poli — oratoriu ce tratează res populare şi a mişcării ar
tic. Poezie politică. Afiş ponsabilitatea oamenilor în tistice de masă, aşezămin-
e limbă francc- politic. Teatru politic. Po legătură cu viitorul noii so tele de cultură de la oraşe
rtislic 5 Sfat şl liticul pătrunde pretutin cietăţi — „PICU“ de Horea şi sate beneficiază azi de
[ărnint — cu deni în artă, nu mai e Lovinescu, „BUREBISTA“ texte - valoroase, purtătoa ® Un util schimb de experienţă pe tema „Rolul şi
I’onda, Charles doar un liant al creaţiei, de Emil Poenaru, „UN re de mesaj ideologic şi ar \ INVITAŢIE ÎN PARC
ru Regla Otto importanţa punctelor de documentare în pregătirea poli
ger numai e doar cimentul RULMENT NUMIT CA- tistic profund progresist. tică a oamenilor muncii" a avut loc la I.M. Paroşeni. y v/ ' J
: ; educativ construcţiei, este însăşi con LIPSO“, de I.D. Şerban, Animatorul de teatru ce © „Cum conducem, cum organizăm şi cum desfăşu I Darii n-ar fi înflorit i
: cultural-artis- strucţia. Orice creaţie ma „SA NU UITAM“ de Va îşi propune ca în această ) magnolia şi ¡doaia de aur. }
•liv „lună a teatrului politic răm munca polltică-educativâ de masă în sprijinul pro ţ dacă păpădiile n-ar fi }
îna politică re nu poate ignora politi lentin Munteanu, „ROCHIA ducţiei" s-a intitulat dezbaterea organizată la Clubul mun
Beri cul, chiar refuzîndu-1, îl pentru amatori“ la cămi năpădii verdele ierbii, în
nai implică. într-un secol în nul cultural, club, casă de citoresc din Aninoasa. bătrînul parc de la poa
180 — Zilei mun- ® Oaspeţii minerilor. Elevii şcolilor generale din Sub- lele Cetăţii Deva n-ai
aptcle <le mim- care politica a fost şi mai BLOC-NOTES cultură, săli de apel, plat cetate, Bucium şi Balomir au făcut joi o vizită la I.M.
t&rii este identificată cu desti forme industriale, şcoli şi Dîlja. Avînd ca temă orientarea şcolară, intîlnirea s-a în ■simţi primăvara. Cum s-o
sp muiere, cu nul, tar destinul preocupă cămine studenţeşti, să a- ţ sinipi, cînd rondourile de {
>rţele — la cea ducă în faţa oamenilor cheiat printr-un moment solemn, emoţionant ; intrarea în ţ flori sînt doar muşuroaie
!
bnică «Untre lu- participativ pe artişti, era DE MIREASA“ de Valeriu organizaţia pionierilor a elevilor C. Muntean, V. Sperlan,
acestei primă- firesc deci ca politica să Sîrbu, sau „NOAPTEA .muncii, elevilor şi studen V. Vîlcelan şi A. Barbu. Cravata roşie cu tricolor le-a fost ■ de pămînt nesăpat, cînd
îemănatul ! polarizeze interesul creato CONVERTIRII“ de George ţilor caractere ce vor să gardul viu. înlocuit în
le prin ţara Negraru, „TRECĂTORUL“ consolideze revoluţia în înmînată de cunoscutul brigadier Constantin Scutaru, gaz toamnă, a rămas mormane
;xv> rilor. da elevilor-
iclope«lia Teatrul politic este spec de Gyorgy Meheş şi altele făptuită în România, să-i • Ieri, la ora 16, în sala mică a Casei de cultură din de gunoi, cînd băncile cu
erial : „Dallas tacolul integrat în spiritul sînt prin conţinutul deschis, angajeze în făurirea noii stinghii lipsă şi nevopsite
.aania petrolieră societăţi şi umanităţi, tre Petroşani s-a deschis un salon de carte cu participarea a resping privirea (dară-mi-
-Episodul 34 epocii noastre, cu caracter prin limbajul lor direct patru edituri ; Politică, Ştiinţifică şi enciclopedică, Tehnică
i dansate militant, revoluţionar, co teatru politic. buie să apeleze la piesele- te să îmbie la odihnă!),
nai. munist. Cu o tematică gra Aflată la cea de-a X-a manifest, piesele în care ne şi Kriterion; Salonul de carte va fl deschis în perioada . cînd foişorul cu lambriu-
18-21 aprilie a.c., timp în care reprezentanţii celor patru
vă, plin de responsabilita ediţie „Luna teatrului po regăsim ca OM şi OA edituri vor avea numeroase întilniri cu cititorii. \ rile descompletate oferă un
te faţă de societate teatrul litic pentru amatori“, or MENI, angajaţi plenar în © „Casa de cultură vă aparţine" este o utilă acţiune l decor dezolant, iar copiii )
politic ignoră cadrul minor ganizată de Comitetul ju desfăşurarea evenimentelor iniţiată la Petroşani. De două ori pe săptămină, cîte o în / aşteaptă rîndul la apara- i
al problemelor 'mediocre, deţean de cultură şi edu sociale şi politice. treprindere, prin rotaţie, organizează activităţi politico- I tete de joacă (trei hinle /
n X: 6,00 Ra- ieftine. „MARTOR OCU caţie socialistă şi Centrul educative şi cultural-artistice la casa de cultură a sindi 1 sînt la pămînt, iar cele j
1 «limineVii; 7,00 LAR“ a lui Ştefan Berciu de îndrumare a creaţiei D. DEM IONASCU } care funcţionează scîrfîie i
8,00 Revista catelor din municipiu. Astăzi este rîndul colectivului între 1 de mama focului!, şi din ,
Curierul melo- prinderii de utilaj minier să-şi petreacă într-un mod cit
îuletin de ştiri; -r- în ciuda faptului că în V trei invîrlitoare se... în- i
a Radio; 10,00 centrul acţiunii stă o infrac mai plăcut sfîrşitul de săptămină. i vîi le una). ţ
ştiri; 10,05 Re- © Mîine la Vulcan o masă rotundă organizată de Co
i radio; 10,40 ţiune, cu toate implicaţiile mitetul orăşenesc al U.T.C. pe tema : „Influenţa nefastă a / Pc semne că gospodarii 1
«lor — balade sale ce incumbă şi spectacu 1 oraşului n-au trecui „pra- /
populare; 11,00 larul — să fie unul de actua alcoolismului asupra randamentului la locul de muncă şi ^ gul“ parcului de cînd cu... )
liri: 11,05 Atlas litate. Aceasta pentru că în a comportamentului social", va avea loc la căminul de
!5 Piese pentru Mircea Elia.de tism şi de moralitate profund nefamilişti. i orăşelul copiilor. Altfel, 1
rcislert I’ A- responsabilă fa[ă de Adevăr. prim-pian stă — prin fer- I ar fi văzut starea în care i
Rjidio-TV. ; mitatca morală, civică şi u- ® Constructorii din Petroşani au început lucrările de ţ se află. Nota de fală e o 1
de ştiri; 12,30 „DE LA ZAMOLXIS Destrămînd vălul milenii finisare la faţada ultimului tronson al blocului 50 C. In
ira folclorului lor, Mircea Eliade ne face să mană a bătrânului Bucur — curînd, deci, alţi locatari vor intra in casă nouă. t invitaţie, totuşi. Dar, ateu- ţ
. , - —
Muzica repre- LA GENGHIS-HAN" redescoperim, prinlr-un stil atitudinea societăţii noastre, ' fie la intrare : zidul de la ^
,
Armatei; 13,00 care prin excelentă respinge @ Fotbal. Doar două dintre divizionarele din Valea ţ poartă a cazul... puţin.
3; 15,00 Meri- Eminentul scriitor de o- captivant, vioi şi mereu ar Jiului evoluează mîine pe teren propriu. Minerul Lupeni
6,00 Radiojur- gumentat, valenţele unei isto inerţia, indiferenta. primeşte vizita echipei Dierna Orşova, iar Ştiinţa Petro (
ladiorecording ; rigine românii, specialist de rii neîntrerupte, prin viata în analiza situaţiei critice FUMAŢI,
erii; 20,00 Coil- mărime recunoscul-univer sa şani va juca pe stadionul din Dealul institutului, cu Meta
zică populară ; lă în domeniul istorici com neamului ' nostru, în spaţiul prin care trece Pavel, des lul Oţelu Roşu. Meciurile încep la ora 11. ^ DAR NU ORICÎND ! j
Romănia: 20,40 său originar. cifrăm viziunea optimistă a-
lorc; 22(00 Ra- parate a religiilor, prilejuieş EUGEN EVU suprci ambivalenţei firii uma CONSTANTIN IOVĂNESCU ^ Dacă, dumneavoastră,
2,30 Muzică de te cititorului român o ade
luletin «le ştiri; vărată sărbătoare, eviden ne. în această accepţiune — i fumătorii, n-aţi aprins o
u stop muzical „CUMPĂNA" şi aici stă, considerăm, sensul 1 ligară în timpul vreunui i
ţiind, în noua sa carte, re major al pelicule,i — apare
zultatele unei imense cerce Un film foarte interesant, limpede falsitatea tezei rău ces în cadrul acţiunilor pri ţ spectacol în sala mare a 1
tări a izvoarelor orale şi atît prin aspectul factologici, lejuite de „Luna cărţii în . clubului „Sidcrurgislul“ ţ
âagszgæaasæsa lui imparabil. Noua -conştiin \ din Hunedoara, după Ier- i
scrise, o pagină strălucită a cît şi prin acela al stratului ţă socială este în măsură, cu întreprinderi şi instituţii“. ■
vechimii civilizaţiei noastre de semnificaţii morale intens sprijinul inestimabil al res ‘l minarea lui n-are rost s-o }
în spaţiul carpalo-dunărean. vehiculate, ne propune Casa ponsabilităţii colective, să re ® Medalionul lunii — ? mai facefi. .Nit pentru că î
Autorul „Alchimiei asiatice de filme 'Erei. Cristiana Ni- urli unea permanentă a bi 1 ar fi prea tîrziu, ci pen- i
sea odată un zolve pozitiv momentul dc i tru că pur zşt simplii două )
ria);, Orrtul vi- „Cosmologiei şi alchimiei ba- colue care a debutai nu fă cumpănă. ® „Decada cărţii tehnico- bliotecii judeţene (secţia co
HUNEDOARA: biloniene", „Mitului reintegră ră interes cu „Întoarcerea lui ştiinţificc“ a prilejuit la pii) s-a desfăşurat ieri în I anunţuri, „gemene“ în ţ
la . frontieră Noua premieră cinemato I.P.I.L.F. Haţeg o dezbate con linul, atrag alenlia a- (
rii“ ş.a., opere de cea mai Magellan", dînd dovada unui prezenta a peste 30 pionieri.
peranţa (Arfa); mare însemnătate pentru cul acul simţ al observaţiei în grafică românească — prin re pc tema: ,.Igiena în in ^ supra faptului că „aprin- ■'
;ine (Construc- aportul actorilor Ernest Mal dustria alimentară“, ia reu 7 cma — desprinsă din ma i derca (¡gărilor în sală,
IOŞANI: Co- tura mondială, analizează cu „Rîul care urcă muntele", tei,. Ovidiu Iuliu Moldovan, nifestările cc premerg ani
Rodos — se- uneltele unui adevărat sa pare să fie o personalitate şita căreia au colaborat ing. 1 după spectacol, este strict
airea); Piedone Ioana Pavel eseu, Mircea Al- Gheorghe Mihalcea, asis versarea a 2030 dc ani de V interzisă“.
vant, dar şi cu un puternic regizorală conturată în „Cum
- seriile I-II suflu de simţire românească, păna“ — peliculă care sur bulescu, Florin Zaânfirescu, tent medical Ana Pclrov şi la constituirea stalului dac
c); Uraganul centralizai şi independent — „CINE SE-ASEAMANA
lavarone — se- neallerată de umbra depăr prinde plăcui prin trei ca Adina Popescu şi Dinu La- bibliotecara Emilia Chiriţă.
cpublica); LU- tării, cu un spirit de o ex racteristici esenţiale : prospec zăr — invită ¡a reflecţie. Organizată de Biblioteca o- s-a intitulat „Burcbisla şi SE-ADUN A“...
te mă strigă ? traordinară acuitate a discer tarea unui caz particular prin răşenească din Haţeg, dez Deccbal — croi ai neamu
lapcană pentru nerii vizionare, mari etape prisma . implantării sale în AL. COVACI baterea "s-a înscris cu suc lui“.
oresc); yup. solul consecinţelor sociale; s zice un proverb, pe
e pe Ni ' .^-e- ale istoriei noastre în con 1 care Mihai Anghelache şi (
(Luceafărul) ; textul unei continuităţi per veridicitatea comportamentu i Gelu Burta din Certej (in }
■opeye maiina- petue, interprelînd mituri ce lui psihosocial al persona \ cu iot dinadinsul să-l j
cu tot _____________ ______ .
i; ANINOASA: lebre ca acelea ale Mioriţei jelor şi fluiditatea naraţiunii. i confirme. Abia isprăviseră ^
(Muncitoresc); ori a mănăstirii Argeşului, Translaţia filmică a scenariu
ulia (7 Noiem- lui bine scris de Horia l’ă- I da plătit amenda din 1
i : Răzbunarea precum şi probleme ale tenor 1 anul trecui, aplicată po- }
■z (Steaua ro- coniigen(e cu lumea spiritua traşcu sc face în termenii e- ţ trivit Decretului 153, pen- !
’IE ; Omul ea- lă arhaică a popoarelor din conomiei sobre, în aşa fel ca
: (Patria); A- jur, scoţând la iveală, cu ar lalura senzaţională, intriga ( tru joc de cărţi pe buni, ^
a prieten — se- gumentele ştiinţei, rodul unei poliţistă să rămînăi în peri i că miliţia comunei i-a gă- i
tcâra); GEOA- cercetări neistovite de-o via metrul semnificativului, ac ţ sit din nou, de dala a-
iisiunea Capri- centul valoric căzând pe me i ceasta împreună cu Ion
— serile I-IJ tă, repere ale existentei unui / Nojogari şi Bakşai Carol
itură) ; HA- popor cu o concepţie proprie, sajul abundent în sensuri \ Ştefan. Amenda: cîte
dar rămîn cu originală despre viaţă şi lu murale. ^ / 000 lei f iecare.
ar); BRAZI: me, reflectate în tezaurul Fără îndoială, „Cumpăna“
înainte; CA- nostru inestimabil, sub sem nu a fost o întreprindere lip
il din Bagdad nul unei inconfundabile zodii. sită dc riscuri. Cristiana Ni- \
dtură); SIME- Structurată în capitole de colae porneşte la investiga \
1 miliard (Mu-
mare interes atît pentru spe rea cazului cu un lucid simţ
1C : Vis de ia- al măsurii şi cu disponibili
rul) . cialist cit şi pentru însetatul
de „cunoaştere multilaterală", tăţi analitice inspirat funcţio
cartea lui Mircea Eliade este nalitate. Aceşti doi factori Blocul Ui «Ie pc strada M. Eminescu «lin Deva. Foto : VIRGIL ONOIU
o veritabilă lecţie de patrio- determină hotărîlor ca filmul
Gospodarii. Intrînd cată de teren să fie va Viorica Markoesan, din linul in Bîrsău şi altul în cul 2 pe judeţ la întrece iazid“, montajul literar-
tragerii loto în satul reşedinţă de co lorificată, an de an cetă
i 1980 : Hărău, Maria Albu şi A- Banpotoc, se află în sta rea de muncă paţriotică muzical-coregrafic intitu
mună, dinspre Bîrsău, ră- ţeni ai comunei, ca Ioan lexandru Hoban, din Chi- diu de finis'are. şi locul 3 la lucrările e- lat „Patrie, pămînt“ şi au
26, 53, 35. 68, mîi plăcut impresionat Ocolişan, Silvia Josan, mindia, Victoria Vlaicu şi 19 Cele patru magazine fectuate în agricultură. instruit formaţiile de că
de casele trainice aliniate Leonida Bălşan, Agneta Inochentie Pitar, din Ban- săteşti vor desface în Numai în această primă luşari şi de dans modern
a ; 43. 14, 30, de o parte şi de alta a Vischi, Lebntin Marinuţ potoc, Maria Lugojan şi acest an mărfuri în va vară, pionierii claselor pentru spectacolul pre
27, 34. şoselei, de curţile şi gră ş.a., din satul centru de Aron Cornea, din: Bîrsău loare de 4 700 000 lei. La V—VIII au sprijinit pe zentat cu pcazia încheie
dinile îngi’ijite ale buni comună, şi-au mărit su fruntaşi în mobilizare dar
itiguri : 982 224 magazinul universal din cooperatori la recoltarea rii trimestrului şcolar.
lor gospodari, în care po prafeţele de solarii prin şi în participare. Hărău, vînzătoarea Lucia spanacului', culegînd circa M Pe o porţiune de cir
mii fructiferi (am aflat micşorarea curţilor. Circa 13 Mai sînt cetăţeni ca Raita ne spune că. de o tonă. ca 500 m de drum, care
că numai în acest an s-au două hectare însumează S Sabin Cornea, în trece şi prin faţa consi
plantat circa 3 000 bu solariile amenajate. vîrstă de 30 de ani, din liului popular, gropi a-
căţii, cu trunchiurile vă E? La fondul de stat. în O zi !ntr~o comună Banpotoc, fost muncitor dînci şi multe adună apa
ruite, aliniaţi în şiruri acest an comuna are sar la T.C.H. apoi la I.M.M.R. provenită din ploi. • Do
lungi şi drepte, parcă cini de a contribui la fon
jabil pentru Simeria, nu lucrează în leanţa cetăţenilor este ter
irilie : străjuiesc, în tăcerea lor, dul centralizat al statului prezent niciunde. Cum minarea asfaltării acestei
împrejurimile. cu 463 tone grîu, 178 to  R A
îeneral insta- panoul „în obiectivul re străzi, lucrare care a în
l schimbător, ggj Legumicultoarele. ne porumb, 203 tone orz, flectorului“ se pregăteşte ceput încă din 1974, cînd
semnala pre- Femeile de la ferma Se 1 500 tone sfeclă de za să-şi schimbe ediţia, în s-a amenajat bordura şi
formă de legume au plantat ceapă hăr, 726 tone cartofi, 119 re nu dovedesc spirit gos
vor avea si fapt, de aprovizionare şi gălbenită de vreme, lo s-a pregătit fundaţia, dar
verse insotite verde pe două hectare, tone f puc te şi 544 tone podăresc, care nu-şi în de comenzi se ocupă ea calnicii vin cu sugestia de care stagnează de atunci
ărcări electrl- ardei, plivesc varza, re legume. Este motiv de grijesc casele şi garduri şi mai ales gestionara a fi prinşi în obiectiv şi în aceeaşi fază.
îuila moderat coltează spanac şi se o- angajare. le. Kiş Ernest şi Viorel
i locale din Mia Oară şi că preşedin Sabin Bogdan, care se îrri- jg Sanitarii pricepuţi.
.ura va fi cu- cupă de cei 1 800 mp ră ESI Se află Ia ordinea Jibetean din Hărău, Ţinu tele cooperativei comuna . bată cam des şi nu este La şcoala generală din
i între 3 şl 8 saduri din solarii. Con zilei cîteva lucrări speci Şerdeanu din Banpotoc, încadrat în muncă, şi tî-
a între 14 şi ştiincioase şi constante în fice anotimpului. Se lu Ioan Morar din Bîrsău nu le, Ioan Demea, „nu ne centrul de comună a avut
t se va sem- prea vizitează, rţu l-am nărul Adrian Olaru, care loc concursul „Sanitarii
grădinărit s-au dovedit a crează la curăţiri şi de reacţionează de fel la a- văzut de vreo lună ; se o- se complace să trăiască pricepuţi“. Clasa a Vil-a,
fi legumicultoarele Irina frişări de păşuni, livezi şi pelurile primăriei în a- cupă mai mult de Ban pe spinarea părinţilor. care a luat locul întîi, se
Ciuca, Elisabetâ Jibetean zone verzi, şanţuri de cest sens. potoc, unde soţia lui este 13 Cadrele didactice
şi'Maria Giurcă. scurgere, de primenire S0 Două cămine cultu va prezenta la faza pe
Mlă cu cerul gestionară, în rest nu-1 Mărioara Dăian, Remus zonă, care va avea loc
ierit. Vor că M Solarii. înţelegînd şi generală a satelor. Vin cu rale cu o capacitate de Nelega, Elena Cărăbeţ, pînă la 20 aprilie într-o
ii, mai ales urmînd indicaţia dată dragoste cetăţenească la circa 300 locuri, cu biblio interesează“.
pioaie. (Mo- Maria Nistor ş.a. au pre comună din judeţ.
rvlclu : Liana de secretarul general al muncă oameni mulţi, în tecă, sală de lectură, club i| Consiliul comunal al gătit scenetele „Dacia şi
partidului, ca fiecare bu- tre care Filon Albu şi şi cabine de proiecţie, pionierilor a cucerit lo România“, „Mircea şi Ba- ESTERA SÎNA
