Page 65 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 65
•ţffue»*
Cinstire hărniciei
DIN CRONICA
PROLETARI: DIN TOATE TARILE, UNITt-VÂ 1
ÎNTRECERII
muncitoreşti
SOCIALISTE
COLECTIVULUI ÎNTREPRINDERII
ELECTROCENTRALE DEVA I S-A DECERNAT
IJUDEŢUL HUNEOOfcRfc] DIPLOMA DE EVIDENŢIAT ÎN ÎNTRECEREA
SOCIALISTĂ PE RAMURA
ENERGIEI ELECTRICE
Energeticiendi hunedoreni locale de partid şi de stat,
— acest harnic colectiv de oameni ai muncii din între
la întreprinderea electro- prindere.
COTE ALE HĂRNICIEI centrale Deva — se menţin Lu'nd cuvîntul, inginerul
MINERILOR în primele rînduri ale în Florea Beraş, directorul
tehnic adjunct al întreprin
Pentru echipele condu trecerii socialiste. După derii, a relevat principalele
se de Aurel Marincaş, cum am mai arătat, colec aspecte din activitatea din
SI AL C 0 IU SI LI U LU I POPULAR JUDEŢEAN Ştefan tivul Mintiei a ţinut să-şi anul trecut al colectivului,
Chiriac,
loan
Năstase, loan Maican onoreze cel de-al X-lea an rezultatele înregistrate în
de la S.M. Teliuc, cît şi de la punerea în funcţie producţie, în economisirea
pentru cele de la E.M. a întîiului generator prin de cărbuni, gaz metan şi
Ghelari, în fruntea că rezultate deosebite în pro
Anul XXXII, nr. 6 983 SÎMBĂTĂ, 19 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani rora se află mineri des ducţia de energie electrică. energie electrică. ^
toinici ca Gheorghe Bra- Rodul mobilizării şi al înmînînd apoi „Diploma
şovan, Petru Mihalcca muncii exemplare al colec de evidenţiat“, tovarăşul
S.U.T. Deva poate şi trebuie să participe şi Gheorghe Munteanu, tivului de energeticieni s-a Ion Pârvu a felicitat colec
tivul urîndu-i noi succese
cel de al doilea trimes
tru al anului a debutat materializat prin produce în activitate.
rea suplimentară în anul
mai activ ia realizarea programului ţ sub auspicii deosebit de 1979 a peste 500 milioane lor au luat cuvîntul tova
Din rîndul energeticieni-
t favorabile. Din prima zi
) a lunii aprilie şi pînă în kWh, aceasta reprezentînd
) prezent ei ău reuşit să aproape 13 la sută din pro răşii Constantin Raşcu şi
de investiţii ai judeţului 1 extragă în mod supli ducţia de energie electrică specialişti, Panţa, muncitori
Nicolae
Malea,
Dorei
mentar aproape 3 000
tone de minereu brut. a ţării. secretarul comitetului de
Staţia de utilaj şi trans trebat ; portarii nu-şi fac sindicat şi U.T.C. pe linia Ca urmare a acestor re partid şi loan Bota,
port Deva are un rol de datoria. Dealtfel, acest lu îmbunătăţirii ordinii şi dis 1 000 TONE LAMINATE zultate, ieri, la Termocen
seamă £n buna desfăşurare cru ar fl şi dificil căci în ciplinei. PESTE PLAN trala Mintia, colectivului mecanic. Ei s-au anga
a activităţii de construcţii, incintă, se poate intra pe începînd de la 1 martie Colectivul de muncă i-a fost înmînat într-un ca jat, în numele tovară
în special în ultima vreme, două porţi din care numai a.c., Staţia de utilaj şi al secţiei Laminorul de dru festiv „Diploma de în şilor de muncă, să-şi in
după ce a preluat staţiile una e păzită. Sigur, pro transport Deva a preluat şi 800 mm din cadrul Com treprindere evidenţiată pe tensifice eforturile pentru
de preparat beton şl mor blema nu se pune doar în activitatea de preparare a binatului siderurgic Hu ramura energiei electrice“. menţinerea funcţionării con
tar de pe şantierele jude sensul întăririi pazei, deşi nedoara, mobilizat de La festivitate au participat tinue a agregatelor şi uti
ţului. O trecere în revistă acest lucru e necesar, ci în betonului şi mortarului pe organele şi organizaţiile tovarăşii Tiberiu Zaha, se lajelor la parametrii op
a perioadei trecute din. a- a se întreprinde măsuri în şantierele din Valea Mu de partid, munceşte cu
oest an relevă că în pri secţii şi ateliere pentru în reşului, iar de la 1 aprilie însufleţire pentru a cin cretar al Comitetului mu timi, fapt ce va duce la
mele două luni cifrele de tărirea răspunderii fiecărui — şi pe aceea de pe şantie sti ziua de 1 Mai cu re nicipal Deva al P.C.R., Ion producerea şi livrarea su
plan ce i-au revenit uni lucrător, a controlului şi rele din Valea Jiului. Re- zultate cit mai frumoa Pârvu, vicepreşedinte al U- plimentară în sistemul e-
tăţii n-au fost realizate. In îndrumării din partea con ferindu-se la acest fapt, to- se. Pînă în momen niunii sindicatelor pe ra nergetic naţional, a mili
luna martie restanţele au ducătorilor procesului de tul de faţă au fost la mură din întreprinderile oane de kilowaţi/oră de e-
fost recuperate, obţinîn- producţie, desfăşurarea unei TRAIAN SONDOR minate peste plan circa miniere, petrol, geolo nergie electrică.
du-se chiar o mică depăşi activităţi intense de către 1 000 tone metal. gie . şi energie electrică,,
re la producţia globală. organizaţiile de partid, de (Continuare în pag. a 2-a) reprezentanţi ai organelor MIRCEA LEPĂDATU
Cauza nereaiizării planu
lui în Ianuarie şi februa
rie rezidă în faptul că în
perioada de referinţă ca
pacităţile de producţie n-au
fost utilizate cum trebuie.
Este adevărat că au exis
tat şi o seamă de cauze PENTRU POPULAŢIA -
obiective cum ar fi gerul, JUDEŢULUI
lipsa unor piese de schimb
şi anvelope, dar nu puţine De la începutul acestui J
au fost şi cauzele de ordin an, I.A.S. „Avicola“ Min- 1
X \ï .subiectiv ce au generat ne- tiu a livrat pentru popu- "
Iafiii judeţului peste 3 ml- J
realizări. Astfel, s-au înre lioane de ouă şi mai mult I
gistrat numeroase absenţe (le ICO tone carne dc pa- ’
motivate şi nemotivate de sărc.
la lucru, întîrzieri de la POD NÓU LA CASTAU |
program. O analiză efectua
In satul Căstău, comuna I
tă nu cu mult timp în ur Bcriu, s-a realizat de că- ’
mă în consiliul oamenilor tre cetăţeni, prin contribu- .
muncii a scos în evidenţă ţiu în bani şi în muncă şi I
faptul că absenţele nemo cu sprijinul primăriei, un ‘
nou pod peste pîriul Cu- .
tivate sînt un adevărat fe cuiş. împreună cu locuite- I
nomen la S.U.T. Deva, ca rii au muncit cu sîrg dc- (
şi plecările de la locul de putatui Gheorghe Ursulea- ,
nu şi Jtlie Turdăşan, pre- I
muncă în timpul progra .şedinţele comitetului de ce- ;
mului. în utma analizei la tăţeni.
care ne-am referit au fost
DIN TATA ÎN FIU
luate măsuri menite a pu Schimbul C al Laminoru- ■
ne capăt indisciplinei. Si lui de 800 mm din C.S.H., |
tuaţia s-a mai îmbunătăţit, a sărbătorit recent, ieşirea -
dar continuă să existe încă la pensie a macaraglstului I
abateri. In una din zile, de Nicolae Cireş, care a mun- '
cit 30 de ani neîntrerupţi tu j
pildă, nu s-au prezentat această secţie. Primind din I
la lucru vreo 50 de lucră partea tovarăşilor săi de >
muncă flori şl cadouri, săr- |
tori. Faptul nu e de mira bătoritul a înmînat ştafeta I
re de vreme ce în unitate muncii neostenite feciorului <
intră şi iese cine vrea şi său Nicolae.
cînd vrea, fără să fie în MASA ROTUNDA !
Lâ căminul de nefamilişti
al complexului C.F.R. Si- ,
meria a fost organizată, din .
AXCENTE Perpetuare iniţiativa Comitetului U.T.C.
dc nod şi a Comitetului ¡
Zi lumină pe ogoarele Cipăului sindical de linie, o dezba- .
tere cu tema : „Forme şi
La intrarea în secţia lui de partid, şi tineri şi metode utilizate de organi- j
mecanică a Întreprinderii vîrstnici. Semănatul ! Poate nici o sporite şl evitarea dispersă mers lin, semănătoarea a În zaţiile de tineret şi sindi- .
cat pentru combaterea şi |
„Victoria“ Călan gazda de S-au spus cuvinte calde, altă lucrare agricolă nu este rii maşinilor. O parte din ceput să culce seminţele in contracararea activităţii sec-
perete are un articol scris sub tremur de emoţie, dar atît <le bogată, atit de densă lucrări erau coordonate şi patul caid şi primitor al pă- telor religioase. Au parti- !
în semnificaţii. Culcatul se
supravegheate
inginerul
de
de un îndemn cald, ome şi vorbe de duh, ca într-un minţelor in patul cald al loan Macovei. Mecanizatorul mîntulul. cipat peste 100 de tineri.
nesc. Se spune că mais echilibru, au fost şi îmbră brazdelor, miracolul germi Nicolae Homorodeanu a în şl Alături, griul, bine răsărit CONCURS
unduieşte
viguros,
ca
o
trul Zaharia Achimeţ a ţişări şi sărutări bărbăteşti. nării, ţîşnirea firului plăpînd ceput discuitul pe o tarla de mare de mătase verde în Pentru antrenarea elevilor
şl fraged sînt întîmplări con
din
20
(fotografia
hectare
ieşit la pensie, după ce a Numele acestui om ră- crete, dar, în acelaşi timp, stînga sus). Pe o tarla ală lunca ce coboară Un către la munca de apărare a pro
lucrat numai aici 34 de mîne în întreprindere, ră- metafore ale fertilităţii, ale turată, mecanizatorul Anton malul Mureşului. Aici lucrea priei sănătăţi şi a colecti
ză formaţia de erbicidat, con
ani. Colectivul îl felicită şi mîne purtat de Constantin rodniciei. Toader executa plantatul dusă de inginerul Constantin vităţii, Ia Şcoala generală
nr. 5 Hunedoara s-a orga
mecanic al cartofilor, pe o
Semănatul în acest an esto
îi urează viaţă lungă şi să Achimcţ şi de Taliana A- o adevărată bătălie cu tim suprafaţă de 30 hectare (fo Petec, formată din mecani nizat — sub îndrumarea
nătate. chimeţ, şi-l mai poartă, pul. Vremea rece a întîrziat tografia din dreapta sus). La zatorii Avram Dandia, Gheor învăţătoarei Maria Văcăriuc
şi
Simlon
Trosan
Hila
ghe
Momentul a fost marcat, prinlr-o transformare, Viori- lucrările şi fiecare zi bună capetele tarlalei, cooperatorii (fotografia din dreapta jos). — un reuşit concurs gen
„Cine ştie, ciştigă“, pe te
Vasilo Ilicş, Komulus Crlşan,
de lucru, folosită din plin,
după un obicei bun/ sănă rica, azi Munteanu. Fiul, înseamnă un plus de recoltă Sabin Murg şi ţrimio Lazăr După alimentarea cu maşinilor, ma „Activitatea educativă
„ploaia“
începe
erbicid
do
tos şi tovărăşesc, de un fel Constantin, este economist ce so va măsura la toamnă. pregăteau sacii cu cartofi do sau „plivitul chimic“ — cum şi ridicarea nivelului elevi
sanitară
cultură
al
de ceremonie, emoţionantă, şi lucrează la planificare, Am petrecut, miercuri, o zl sămînţă pentru alimentarea îi spun specialiştii. lor“ la care au participat
maşinii.
cum. se întîmplă de mai fiica, Viorica, este contabil, de lucru în cîmp pe ogoare La distanţă nu prea mare, ...Lucrul nu a contenit de- echipaje din clasele II-IV.
cu
Cigmăulul,
împreună
le
multe ori în viaţa unui co iar Taliana este electrician cooperatorii şl mecanizatorii pe partea cealaltă a drumu cît Ia căderea nopţii. Atunci Bine pregătit, echipajul cla
oamenii s-au întors la casele
lectiv, dar o singură dată calificat la cocscrie. din acest sat în care s-a lui, se lucra la semănatul lor, trudiţi pentru ca a doua sei a IV-a (Simona Popa,
Niţă
şl
Alexandru
Neba
porumbului.
în viaţa unui om. Au par _ Zaharia s-a retras dato născut marele cărturar tran Nicolae Stanciu Mecanizatorul zl să înceapă din nou lucrul Buta), a cîştdgat întrecerea.
coopcra-
silvănean — Ion Budal De-
şi
ticipat şi tovarăşii de mun rită vîrstei, dar se perpe- leanu. toarea Valeria Ilieş alimen migălos al culcării seminţe
lor în brazdă.
că, în frunte cu şefui sec . tuează prin copiii săi. O Lucrul a început dis-dc-di- tau maşina de semănat eu
ţiei, şi directorul întreprin splendidă continuitate ! mineaţă, în formaţii compac seminţe de porumb şl cu în TIBERIU ISTRATE Hii
derii şi secretarul comitctu- CORNEL ARMEANU te şi concentrate, pentru rea grăşăminte chimice (fotogra Foto : V1RGIL ONOIU
lizarea unor viteze zilnice
fia din stînga Jos). Apoi, în
» t»
