Page 85 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 85
ANUL XXXI
NR. 6 833
VINERI,
26 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
. cu s&rëiMle îsi deplmite la, toţi indicatorii
INSTALAŢIE
PORTUARA MODERNA
Cresc realizările
în portul Constanţa a
intrat în funcţiune primul
i în decada record elevator' o plutitor pentru
instalaţie
cereale,
por
tuară modernă, de un
ÎN 5 ZILE PESTE înalt randament, avînd o
UN MILION LEI capacitate dc încărcare —
PRODUCŢIE descărcare dc 300 tone pc
SUPLIMENTARA oră.
Instalaţia construită la
în întreprinderea meca Şantierul naval din Olte
nică Orăştic, decada record niţa poate fi deplasată în
în producţie a început sub orice zonă a portului,
semnul unui apropiat eve fiind concepută să efec
niment marcant în viaţa u- tueze operaţiuni de în-
zinei — îndeplinirea la cărcare-descărcare atît din
sfîrşitul acestei luni a sar nave în vagoane, cît şi
cinilor pe întregul cincinal, din navă în navă.
succes ce va fi închinat O a doua instalaţie dc
C.S.H., strungăria de cilindri : Rectificatorul llie Damian. lucrează pe o maşină modernă de rectificat-profilat
Congresului al Xll-lca al cilindri de laminor, fiind mereu frimtaş în muncă. Foto: VIKGIL ONOIU acelaşi tip se aflu marţi
partidului. începute la 20
la Sulina, în drum spre
octombrie, zilele record s-au Constanţa, urmînd să in
caracterizat prin rezultate ferm în fruntea întrecerii, tre, peste cîtcva zile, în
de prestigiu în toate secţi într-o singură zi — 23 oc dotarea întreprinderii por
ile. Au fost produse peste tombrie : — de pildă, pe sec tuare.
plan 6 strunguri SN — tor s-au extras suplimentar
320, 4 strunguri SR-250, 4 100 tone cărbune, sporul
prese mecanice, 10 tone obţinut de la începutul a- MOBILA
piese turnate, confecţii me nului şi pînă în prezent a- ROMANEASCA
talice în valoare de 250 000 jungînd la 9 500 tone căr LA TlRGUL
bune. Totodată, chiar la Coiactiwele muncitoreşti din Brad - 1 an şi 3 luni INTERNAŢIONAL
începutul decadei record
minerii din cadrul acestui DE LA HIGH POINT
sector au îndeplinit planul avans în realizarea sarcinilor actualului cincinali
de producţie pe 10 luni. Mobila românească este
Brigăzile conduse de Mi- prezentă în aceste zile la
hai Dudescu, Florea Şcr- O experienţă deosebită care se Îîrgul internaţional de la
ban, Mihai Neşteanu, Şte High Point, statul Caroli-
fan Gantz au cea mai în na de Nord. Participînd
semnată contribuţie la aces cere extinsă, generalizată pentru prima oară la a-
te succese. ceastă mare expoziţie, ală
turi de ţări ca S.U.A.,
RITMICITATE — La 30 septembrie a.c., ce în fiecare unitate, în- Marca Britanic, Italia,
ÎN DEPĂŞIREA colectivele muncitoreşti din Convorbire cu tovarăşul tr-un ritm constant, zi dc R.F. Germania, Franţa, O-
SARCINILOR ZILNICE Brad au raportat îndeplini ing. VIOREL PETRUŢA, zi, decadă de decadă, lună
rea tuturor sarcinilor actua preşedintele Consiliului dc lună. Munca politică a landa, Suedia, Japonia şi
Colectivele de muncă din altele, România expune,
cadrul întreprinderii mi lului cincinal, succes închi orăşenesc de control devenit factor determinant prin intermediul întreprin
lei, mari cantităţi de piese de niere Hunedoara înscriu în nat apropiatului forum al muncitoresc în conştientizarea fiecărei derii de comerţ exterior
schimb. Valoarea produc aceste zile noi sporuri de comuniştilor din România ai activităţii economice lucrător asupra îndatoririlor „Tehnoforestexport“, o ga
ţiei suplimentare realizată în producţie în contul angaja — Congresul al Xll-lca al şi sociale ce-i revin la locul dc mun mă variată de mobilier
decurs de 5 zile se ridică la mentelor luate în întînţpi- partidului. Deci, avansul câş că, îndatoriri ce derivă din stil şi modern, garnituri
1 084 000 lei. S-au eviden narea celui de al Xll-lea tigat este de 1 an şi 3 luni. meşteşugăreşti, mobilă, um politica economică a parti complete şi piese indivi
ţiat în mod deosebit for Congres al partidului. Ast — Este într-adevăr o brele. dului nostru. A crescut ast duale, care prin concepţia
maţiile conduse de M,ihai fel, în primele patru zile înaltă mîndrie muncitoreas — Ce a stat la baza a- fel rolul conducător al or şi funcţionalitatea lor răs
că, patriotică pentru comu
Henric, loan Moraru, Ioart din cea de a treia decadă nişti, pentru oamenii mun cestui succes muncitoresc ganelor şi organizaţiilor dc pund cerinţelor acestei
Dincă, frezorul Dumitru a lunii octombrie, brigăzile deosebit ? partid în toate domeniile
cii din oraşul Brad să poa —• Munca politico-organi- vieţii economico-sociale pieţe. Tîrgul de la High
Grişan, lăcătuşul Avram Po din abatajele Ghelariului şi Point este vizitat la fie
pa, strungarul Vasilc Sa- Teliucului au extras peste tă raporta un succes de a- zatorică a organelor şi or — Să exemplificăm, tova care ediţie a sa de peste
vu, lăcătuşul loan Popescu prevederi 1 500 şi, respec semenea prestigiu, acum în ganizaţiilor de partid desfă răşe preşedinte. 70 000 de oameni de afa
şi alţii. tiv, 1 900 tone minereu de preajma celui de-al Xll-lea şurată în conducerea şi or — La l.M. Barza s-a pus ceri din sectorul mobilei.
fier. Succese asemănătoare Congres al partidului nos ganizarea întregii activităţi accent pe metodele de ex
CU PLANUL au obţinut în aceste zile şi tru, să garanteze că avan economice. Astfel, comitetul ploatare cu productivitate în ultima perioadă, mo
LA CĂRBUNE colectivele de muncă din sul cîştigat le va permite orăşenesc de partid, biroul înaltă (cu subetaje, înmaga- bila românească a fost ex
PE 10 LUNI cadrul celorlalte secţii ale să realizeze în plus o pro şi secretariatul său au ori zinare etc.) ; la mina Ţc- pusă la tîrgul internaţio
ducţie industrială în valoa entat munca politică spre bea s-a trecut cu multă ho- nal de la Lyon, unde s-a
ÎNDEPLINIT întreprinderii, concretizate
re de 990 milioane lei, con mobilizarea exemplară a bucurat de un deosebit
printre altele în 170 tone
Obiectivul sectorului I de talc brut şi peste 1000 to cretizată în minereuri com comuniştilor, a întregului GH. I. NEGREA succes, dovadă fiind în a-
la T.M. Vulcan continuă se ne dolomită, realizate su plexe, utilaj minier, cărbu personal muncitor la înde cest sens importantele Con
ria succeselor menţinîndu-se plimentar. ne, produse ale cooperaţiei plinirea sarcinilor economi (Continuare in pag. a 2-a) tracte încheiate cu parte
neri de peste hotare. Pînă
la sfîrşitul acestui an, ca
va mai fi prezentată la
METODE I.M. Paroşeni. Cu zâmbetul pe buze, cu chipul senin, mi expoziţiile internaţionale
AVANSATE
FAPTA ÎN EXPLOATĂRILE nerii Paroşcniului se îndreaptă spre locurile de muncă din de la Bruxelles, Tokio şi
Dubai.
FORESTIERE adincuri.
Foto : ŞT. NEMECSEK
cărbune cocsificabil (loan în scopul aplicării în
In momentele hotarîloarc, Sav — secretarul Comitetu practică a prevederilor
decisive, proba de foc a lui de partid al I.M. Lu- Proiectului de directive
Xll-lea
Congresului
conştiinţei o constituie [ap peni). ale P.C.R. şi a al măsurilor
al
tele. Căci, altfel, cum am — Brigada noastră va stabilite în şedinţa de lu
putea face dovada ghidări scoate în întâmpinarea Con cru dc la C.G. al P.C.R.
lor şi simfămintelor noastre gresului 500 tone de cărbu consacrată perfecţionării
decît prin fapte, prin ceea ne în plus (llie Filiche —
ce zidim fiecare în edificiul miner şef de brigadă la activităţii în domeniul e-
patriei socialiste ! l.M. Paroşeni). conomiei forestiere şi ma
Acum, cînd ne mai des — La cele 32 000 tone de terialelor dc construcţii,
parte mai puţin de o lună cărbune peste plan dale de astăzi are loc în par
de măreţul forum al comu la începutul anului, vom a- chetul forestier Zeicani şe
niştilor, al întregului popor, dăuga, pînă în ziua deschi dinţa consiliului oamenilor
în paleta largă a manifes derii lucrărilor Congresului, muncii din întreprinderea
tărilor dedicate acestui ma încă 1 000 tone suplimentar iorestieră de exploatare şi
care
cu
Deva,
transport
re moment politic se înscriu (Constantin Lupulescu — prilej se va organiza şi
şi cele scrise cu cerneala miner şef de brigadă, secto un schimb de experienţă
tare, concretă, a faptelor. rul IV al l.M. Lupeni). axat pe măsurile ce se
— Noi, minerii din Lu- Cuvinte simple. impun pentru generaliza
peni, vom realiza în cinstea Fapte mari! rea metodei de exploata
Congresului o producţia su
plimentară de 5 000 tone T. ISTRATE re prin concentrarea mij
loacelor şi forţei de mun
că în parchete.
