Page 82 - Drumul_socialismului_1979_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6!
Fag. 2

SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI
I

Traducerea în viaţă a poli­ dc peste 65 milioane lei, iar
ticii partidului nostru, ce are un număr de 60 depunători II,00 Teici;
(
10,00 Film
Documentele înaltului forum — ca obiectiv fundamental ridi- au cîştigat la tragerile la
sorţi din semestrul I al aces­
a
caiea
continuă
bunăstării
materiale şi spirituale a în­ tui an autoturisme „Dacia 18
n dezbaterea comuniştilor, a oamenilor muncii zează şi în creşterea continuă 1300“. cu activitatea sa 15,35 Fotbi
tregului
Telex
se
materiali­
popor
Paralel
şi neîntreruptă a veniturilor de bază, C.E.C. traduce în regisi
populaţiei, fapt ce oferă unui
înfăptuirea prevederilor mul desfacerilor dc mărfuri larg număr de oameni ai viaţă politica partidului nos­ le se
romii
tru dc a sprijini prin credi­
Congresului al Xl-lea, a şi ccl al prestaţiilor. Toate (Iile
programului partidului de Elocvente expresii ale grijii măsurile prevăzute în pro­ muncii posibilităţi de econo­ te oamenii muncii care do- chibe
creştere a nivelului de trai gram au un singur ţel : misire. Tocmai în acest scop, 1 zesc să-şi construiască sau 17.00 Kepo
Casa dc Economii şi Consem- să-şi cumpere locuinţe pro­
al. oamenilor muncii îşi gă­ bunăstarea şi fericirea popo­ prietate personală, acordînd rele
seşte o vie oglindire în viaţa partidului pentru ridicarea rului, ridicarea calităţii vieţii naţiuni a Republicii Socialiste anual un volum marc dc 17.20 Viaja
şi munca noastră, a tuturor. din toate punctele de vedere. România oferă o gamă largă asemenea credite. ÎS,50 1001 .
Amintesc în această privinţă bunăstării noastre Acestor măsuri le răspundem dc servicii înccpînd cu acţiu­ 19.00 Telcji
măsurile luate pentru majora­ şi noi, ceferiştii, prin îmbună­ nea de economisire propriu Activitatea de economisire 19.20 lmlep
rea retribuţiei, a alocaţiilor tăţirea calităţii muncii noastre zisă şi mergînd pînă la acor­ cunoaşte în fiecare an, - în partit
darea de credite, operaţiuni cursul lunii octombrie, ac­ 19,10 Sub
■de stat pentru copii, a pen­ şi angajarea responsabilă cu ţiuni deosebite. In perioada
siilor, pentru reducerea săp­ fost înzestrate cu 10 televi­ Aşa cum se subliniază în toate" forţele pentru ridicarea de conturi curente personale dintre 25—31 octombrie se 20,05 Ora
tămînii dc lucru ş.a. De toate zoare şi 10 aparate de radio. Programul-directivă de creş­ nivelului întregii activităţi şi etc. • organizează ;,Săptămîna E- 20,50 Couc:
acestea au beneficiat şi vor Anual sute de ceferişti be­ tere a nivelului dc trai în asigurarea desfăşurării în cele ■îndrumată îndeaproape de inllfii
beneficia în viitor şi ceferiştii, neficiază dc bilete pentru o- perioada 1981—1985 şi .dc mai bune condiţii şi în Sigu­ Partidul Comunist Român, conomiei“, ziua de 31 octom­ 21,35 Teleji
■pentru muncitorii, de la ca­ dihnă şi tratament primite ridicare a calităţii vieţii, re-» ranţă deplină a transportu­ C.E.C. şi-a lărgit mereu ac­ brie fiind declarată în toată
lea ferată s-au repartizat 47 prin sindicat, iar pentru pro­ tribuţia medic nominală va tivitatea, fiind o instituţie de lumea „Ziua mondială a e-
lui pe călea ferată, pentru rea­ înalt prestigiu şi buciirîndu-se conomiei“. Această manifesta­
apartamente în blocuri, s-au tecţia muncii se cheltuiesc în creşte cu 25,1 la sută, iar lizarea la îhalt nivel a sarci­ re, devenită tradiţională în
construit două cămine pentru fiecare an sume importante cea nominală cu 16—18 la de o totală încredere din ţara noastră, prilejuieşte pen­
ricfamilişti cu cîtc 104^locuri de bani din fondurile statu­ sută; cheltuielile social-cultu- nilor pe care partidul le pune partea populaţiei. In contextul tru' toţi lucrătorii C.E.C. lua­
■fiecare, avem o cantină care lui. Ţin să remarc şi faptul ralc ale statului vor ajunge . în faţa lucrătorilor ceferişti. acestui proces' de diversificare rea unor măsuri .care să asi­ BUCUKE
ne asigură masă caldă. Dormi­ că personalul muncitor pri­ la 14 200 lei pentru o fami­ şi lărgire se înscrie şi activi­ gure ridicarea continuă dioprogran
toarele personalului de tren meşte uniforme în mod gra­ lie. Vor fi construite şi puse IORDAN POPA tatea desfăşurată de Sucursala a Radiojurnn
presei ; 8,1
şi de întreţinere sînt dotate la dispoziţia oamenilor mun­ preşedintele comitetului judeţeană a C.E.C. Hune­ nivelului servirii depunători­ diilor; 9,00
cu tot cazamiamentul şi mo­ tuit, iar o altă categorie de sindical de linie doara. Astfel, acţiunea de e- lor, creşterea operativităţii şi 9.05 Uiispu
personal plăteşte numai 25 la cii noi locuinţe, edificii so- calităţii muncii la ghişee, lor; 10,00
bilierul necesar, la fel şi şco­ cial-culturale, va , spori volu­ C.F.R. Simeria conomisire se desfăşoară lot
sută din costul lor. perfecţionarea organizării, in­ 10.05 Radio
lile personalului. Acestea au mai aproape do locul dc mun­ tensificarea acţiunii de eco; lor; 10,45
pectiv la Romoşel, Romos, Be­ că al oamenilor, de domici­ 11.00 Bulei
în proiectul de Directive riu, Căstău, Deva şi în cadrul nomisire la locul de muncă )• Âvanprcmi
ale Congresului al XI i-lea ^ al Pomicultura judefuluî va liul acestora. în acest scop, dezvoltarea spiritului de eco­ 12.00 Bulei
Asociaţiei pomicole Toteşti, se pe lîngă c.cle 22 unităţi C.E.C. Din corn
partidului se prevăd obiective impune să se treacă grabnic nomie şi bună gospodărire în nostru; 13.
de mare însemnătate în pri­ cunoaşte un amplu program îa săpatul gropilor şi asigu­ proprii, funcţionează un nu­ rîndul populaţiei de toate 15.00 Club
vinţa dezvoltării pomiculturii. rarea îngrăşămintelor organi­ măr de 204 unităţi manda­ vîrstele. în acest scop, în in­ Radio jurm:
Fireşte, 1 asemenea imperative ce şi chimice. Concomitent, tare, în peste 100 dc între­ stituţii şî întreprinderi, la o- ţii muzica
greşului
suit puse şi ni faţa pomicul- de modernizare prinderi şi instituţii din judeţ raşe şi sate, la căminele cul­ P.C.R. ; 1«
este necesar să ' se transporte există ghişee C.E.C.
torilor din judeţul nostru, care turale, casele de cultură, prin ganizarc
gunoi de grajd pe teren şi- să 10,40 Arlih
în anul 1985 trebuie, să asi­ late şi cu un grad marc de Pentru mai buna serei re a presă, radio şi TV şi alte
cu in este cazul la C.A.P. Buletin de
gure producerea a peste 123 acoperire cu tufişuri, pomi se pregătească de pe acum populaţiei s-au luat măsuri mijloace dc propagandă, se nici urma
Geoagiu, Deva şi Silvaş. Acest
mii tone fructe. Pentru a va­ deziderat se înfăptuieşte şi la îmbătrmiţi, uscaţi şi nepro­ şanţurile dc stratificare tem­ dc extindere a unor forme difuzează un bogat material străbune;
lorifica cît mai eficient C.A.P. Sîntandrei, în noua ductivi (cum este cazul la porară sau definitivă pentru moderne de economisire, pu- informativ, util pentru în­ 20.00 Interj
2
popular;
condiţiile de sol şi climă, au fermă pomicolă, unde este in C.A.P. : Beriu, Căstău, Orăş­ cei 200 000 bucăţi pomi care nîndu-se accent pe extinde­ treaga populaţie, privind a- pul ui; 20,1
fost luate măsuri de moder­ curs dc înfiinţare pe 100 ha tie şi Silvaş), fie datorită se vor aduce din pepinieră în rea depunerilor pe bază dc vantajele şi importanţa eco­ 22.00 O zi
această toamnă.
nizare a unor livezi prin o livadă de tip intensiv şi faptului că tractoarele grele consimţăniînt. scris, prin vi­ nomisirii la C.E.C. Mcloritm
de ştiri; o
plantări dc îndesire şi de e- superintensiv. Asemenea lu­ S. 1500 şi utilajul aferent Inginerii şefi, şefii de fermă rament şi în conturile cu­ Manifestările ce vor avea muzical n
xecuţie a unor utilităţi de crări dc modernizare au în­ se defectează des şi se repară şi preşedinţii C.A.P. Beriu, rente personale. Astfçl, lunar, loc în cadrul „Săptămînii E-
exploatare. în acelaşi timp, ceput şi la C.A.P. Căstău, greu din lipsa unor piese de Căstău şi Orăştie trebuie să pc baza liberului consimţă- conomiei“ se desfăşoară în
x-au înfiinţat noi plantaţii, a- Bcriu şi Orăştie. schimb. Iată dc ce pînă la se preocupe mai îndeaproape mînt, peste 8 000 de oameni condiţiile în care s-a trecut
vîndtt-se în vedere executarea Lucrările pregătitoare în această dată, la pregătirea de modul cum se lucrează ai muncii fac depuneri pe la aplicarea celei de a Il-a
mecanizată a tuturor lucră­ vederea plantărilor din toam­ la terasarca, desfundarea, ni­ librete C.E.C. etape a majorării retribuţiei
rilor, prin introducerea de terenurilor nu s-a realizat velarea şi îngrădirea noilor
nă şi primăvara anului 1980 oamenilor muncii prevăzută DEVA :
tehnologii noi, de soiuri mai — care condiţionează soarta dccît desfundarea a 24 ha la plantaţii, în aşa fel îneît te­ Pătrunderea conceptului de pentru actualul cincinal, pre­ (Patria);
productive, care să permită producţiei de fructe din ^cin­ C.A.P. Căstău şi 8 ha la renul să fie pregătit în tota­ economisire în viaţa dc toate cum şi în condiţiile cînd în­ (Arta) ; Ml
realizarea unor producţii spo­ C.A;P. Beriu, terasarca pe 35 litate încă din această toam­ zilele , a unui număr tot mai tregul nostru popor se pre­ zero (Fiat
muzicii
(A
rite şi în condiţii de eficienţă cinalul viitor — trebuie să ha, lucrări antierozionale pe nă în vederea plantării. marc de oameni ai muncii de stol (Cons
se realizeze în această pe­ la oraşe şi sate este atestată găteşte să întîmpinc cu re­
ridicată. Un volum însemnat rioadă pe o suprafaţă de 30 ha şi alimentări cu apă pe Ţ inimi scama dc importan­ de evoluţia ascendentă a ac­ zultate cît mai frumoase TROŞANI
(Unirea) ;
de lucrări de modernizare peste 300 ha în unităţile 100 hm Este pe deplin po­ tele sarcini ce revin agricul­ Congresul al Xll-lea al parti­ (7 Noieml
s-au executat în ultimii ani C.A.P. prin terasarca terenu­ sibil ca asemenea neajunsuri turii judeţului nostru în anul ţiunii de economisire. In pri­ dului. Iată de cc SucurSâla a 7-a sub
pe 87 ha la C.A.P. Haţeg -— rilor, desfundări şi nivelări, să fie grabnic înlăturate. O 1980 şi în viitorul cincinal mii trei. ani ai actualului cin­ judeţeană, toţi lucrătorii publica); 3
sa şi best.
unde s-au asigurat, pe lingă organizare interioară şi lucrări importantă sarcină a pomi- privind dezvoltarea şi moder­ cinal, soldul general al eco­ C.E.C. din judeţul nostru sînt superdctcc
îndesirea pomilor, şi lucrări dc împrejmuire. Statul asi­ cultorilor, în perioada ac­ nizarea pomiculturii, se im­ nomiilor populaţiei pc ţară a hotariţi să-şi sporească efi­ VULCAN :
de alimentare cu apă, dru­ gură în acest scop credito în tuală, este instalarea garduri­ pun măsuri energice şi ho- crescut cu 71,7 la sută faţă cienţa muncii depuse în ca­ fricii (Mu
NICA : Hai
murile de exploatare, con­ valoare de aproape 8 milioane lor dc . împrejmuire şi prote­ tărîte pentru a pune deplin de anul 1975. In judeţul drul „Săptămînii Economii ” (Minerul) ;
strucţia unui şopron-magazic lei, la care se asociază : şi jarea pomilor tineri, prin îri- în valoare potenţialul pomicol nostru, în aceeaşi perioadă, şi în continuare, pentru' , k-şi se hrăneşte
ş.a. La C.A.P. Romoşel s-a contribuţia unităţilor C.A.P. velire, împotriva rozătoarelor. existent în fiecare consiliu soldul general al economiilor aduce o 'contribuţie cît mai ci Io r esc);
modernizat plantaţia pe 60 de beneficiare, în valoare de cea. Lucrările de îngrădire trebuie unic agroindustrial şi imitate a crescut cu 73,1 la sută, re­ însemnată la traducerea în ra (Muu
ha, la C.A.P. Sannizegetusa — 3 milioane le!. Volumul mare impulsionate la C.A.P. Orăş­ agricolă. venind un libret la 1,3 locui­ viaţă a politicii partidului CÂNI : Ci
prinţesă
pe 30 de ha, la C.A.P. de lucrări impune eforturi tie, Beriu, Căstău, Sîntandrei, tori. nostru. BRAD :
(Steaua
ro
Geoagiu pe mai mult de 40 deosebite ca aceste lucrări să Deva şi Silvaş, deoarece tim­ Dr. ing. "NICOLAE ClNDEA Pentru a ilustra avanta­ ZA : Jeze
lia. în vederea asigurării e- fie realizate la timp şi de bună pul este înaintat şi se pot Direcţia generală jele economisirii la C.E.C. VA8ILE FURIR ORĂŞTIE :
xecuţiei mecanizate a lucrări­ calitate. Trebuie să relevăm produce pagube însemnate pentru agricultură este suficient să arătăm că (Patria) ;
lor s-a realizat, în unele uni­ însă că se semnalează o se­ în livezi. directorul noului (FI
GIU-BAI :
tăţi, modelarea terenului, prin ric de întîrzieri, cauzate fie In unităţile care au teren şi industrie alimentară în judeţul nostru s-au acor­ Sucursalei judeţene titate (Ca
lucrări de nivelare şi terasări. de starea terenurilor denive­ pregătit pentru plantare, res- IIuncdoara-Deva dat pentru anul 1978 dobînzi Hunedoara a C.E.C. HAŢEG : r
3)ul (Popul,
tenii copil
LAN : OD
cultură) ; ;
De ce este anemic „pulsul“ livrării Pe şantierul noii cecserii de la Calau 686, 678, 677 •— toate de la nea (Mure
„Refractara“
lulia;
Alba
plozie
in
P-4Ţ P-44, R-738 — de la mina) ; G3
nu te voi
porumbului la fondul de stat ? (Urmare din pag. 1) cavatoarele au program de „Răsăritul“ Braşov. Din 5 ale rcsc).
lunii
a.c.,
octombrie
trebuia
iucru de 10 ore, autobascu­
lună, alţii nu folosesc timpul lantele de 8 ore. La orele să fie la baterie. Nu-s nici as­
tăzi. Dc la „Răsăritul“ Braşov
Livrarea porumbului la a cel puţin 80 tone porumb puţin timp înainte de ora de lucru, aşteaptă să cîştige 15,00 autobasculantele pleacă VRI
fondul centralizat al statu­ faţă de planul iniţial. 12 cu singurul transport bani mulţi, dar să nu pună la garaj. Excavatoarele mun­ au sosit. Dar sînt trimise îna­
lui reprezintă o îndatorire Sînt însă şi cooperative din ziuă amintită (?). umărul la treabă... cesc... aşteptînd pînă la orele poi. Din cauză dc slabă ca­
patriotică" şi cetăţenească agricole care au acumulat încercînd să aflăm „pul­ 17,00, cînd vin alte maşini la litate. Aşa că facem şi noi un Timpul
de prim ordin a tuturor serioase restanţe la livrarea sul“ livrării şi preluării UNDE-S încărcat. Deci, două orc bune apel la „Refractara“ şi la ziua (le 25
cooperativelor agricole. în- porumbului, mai ales dato­ porumbului în ziua de 23 PROIECTANŢII ?... de lucru din zi utilajele mari „Răsăritul“ : Ajutaţi noua coc- mc rece c
mai muli
ţelegînd semnificaţia deose­ rită slabei organizări a. octombrie la Orăştie, am stau. Buldozerul 21 „doarme“ serie !... Nu fiţi... refractari şi nopţii. Izd
bită a acestei acţiuni, nu­ transportului recoltei. Un avut surpriza să notăm că Dirigintele de şantier vine defect în perioada 8—15 oc­ nu lăsaţi apusul... să vă um­ nala preci
meroase unităţi au organi­ exemplu negativ în această la data amintită nu s-a în­ cu proiectul, spune ce şi cum tombrie a.c., buldozerul 22 — brească prestigiul. formîi de
nelc dc d
zat temeinic transportul po-• privinţă oferă C.A.P. Piş- registrat decît cîte un sin­ trebuie lucrat. Apoi... La bala defect între 12—16 octombrie CONCLUZII poviţă şi
nimbului la bazele de re­ ehinţi. în ziua de 23 oc­ gur transport de la C.A.P. exhausloarelor apar necorelări a.c., MTZ-ul-09 stă zilnic de­ va sufla i
cepţie Sjut F.N.C., reuşind tombrie a.c., de abja după Geoagiu, Turdaş, Mărtineşti, flagrante între partea de re­ fect orc în şir. Şi ne mirăm torul norc
să-şi onoreze integral sar­ ora 13 a sosit primul trans­ Romoşel şi Pişchinţi (!). zistenţă şi cea de arhitectură. că nu-i ritm bun de lucru în — Constructorul munceşte minimă vi
tre —2 şi
cinile şi chiar să suplimen­ port la baza de recepţie. Şeful de depozit Ion Ma- — Am început lucrul la a- şantier. Cu o aşa organizare, slab, în ritm lent. Turnul de xirna intri
teze angajamentele asuma­ Contabila şefă a unităţii, cest obiectiv apoi proiectul nu-i dc mirare... cărbune, care arc toate con­ Dimineaţa
brumă, înţ
te în întrecerea socialistă, Maria Groza, „motiva“ si­ nole îşi exprima amără­ ne-a obligat să-l abandonăm diţiile dc finalizare asigurate, ceaţă loca
ciunea pentru faptul că u-
în dorinţe ele a întîmpina tuaţia respectivă pe seama nele unităţi, aşa cum a fost — spunea maistrul Alexandru ALO, „REFRACTARA“ ?, se construieşte anevoie.
Congresul al Xll-lea a! lipsei forţei de ’muncă la cazul C.A.P. Pişchinţi, aduc Ioan Pop. ALO, „RĂSĂRITUL“ ? I.C.S.H.-ul să aibă în vede­ cer I.a nnint
variata
partidului c.u rezultate cît încărcat (!). Ca urmare, porumbul neprefirat, exis­ — Este un caz unic ? re planul critic de finalizare ninge slab
mai bune la livrarea pro­ pînă acum, de la această u- tând în amestec şi ştiuleţi — Ba nu. Aproape zilnic se O baterie de cocsificare a uzinei cocsochimice, să-i a-
duselor destinate fondului nitate nu s-a predat nici neajunşi la maturitate, ca­ ivesc nepotriviri, necorelări în­ este asemenea unei bijuterii corde atenţia cuvenită, zi dc
centralizat, cooperatorii din 25 la sută din cantitatea "de re pot duce la deprecierea tre proiectele de execuţie. Pro­ arhitecturale. Rosturile zidu­ zi — spunea inginerul Pamfil
Romos. după ee au predat porumb destinată fondului producţiei din pătuJe. iectanţii sînt receptivi la ape­ lui de cărămidă nu pot de­ Cuteanu, şef de birou la sec­
i 1 S RC
la baza de recepţie întrea­ de stat. lurile noastre. Dar au şi da­ păşi unul, doi milimetri. Zi­ torul investiţii al I.V. Călan. Kw*»
restanţelor
înlăturarea
ga cantitate de porumb Cu inadmisibile rămîneri livrarea porumbului impu­ la toria să fie mereu printre con­ darii, cum sînt Mathe Karoi, Comitetul de partid, condu­
stabilită, se preocupă în a- în urmă la livrări se pre­ ne o mai bună organizare structori, aici unde se pune Kovacs Iuliu, losif Rîbu, Pa- cerea I.C.S. Hunedoara, con­ Rozul U tc
în operă schiţa lor...
vel Ciuraş ştiu bine adevărul
ceste zile de încheierea zintă şi cooperativa agri­ a muncii în toate unităţile Deci, să vină proiectanţii acesta şi-l respectă. Din mina tinuăm noi, ar fi cazul să 21 octomb
transportului porumbului în colă din Romoşel, în con­ agricole, astfel îneît zilnic' pe şantier. Doar c de datoria lor şi a oamenilor din - echi­ mai slăbească motivările, jus­
contul F.N.C. Obţinerea u- tul F.N.C. neavînd trans­ să fie efectuate cel puţin lor... pele pe care le conduc iese tificările. Să treacă mult mai Exir. I :
nor recolte superioare pre­ portată nici o tonă din ce­ cîte trei transporturi la ba­ numai lucru de cea mai a- concret Ia treabă, la activita­ 37, 25.
vederilor —• ne spunea in­ le stabilite. Pe preşedinte­ zele de recepţie cu flecare CE FACEM Jcasă calitate. te practică în şantier. Abia Extr. a
ginerul şef al C.A.P,, Mi re­ le C.A.P,, Chirilă Popa, autocamion sau tractor cu CU UTILAJELE ? atunci vor creşte realizările fi­ 43, 45, 30.
Dar ce te faci cînd urmea­
cea Pătrînjan — a creat l-am întîlnit la baza de re­ remorcă. ză la rînd, în zidurile bate­ zice, abîa atunci vor putea Fond do
posibilitatea livrării în plus cepţie unde sosise abia cu N. TlRCOB Să vezi si' să nu crezi: ex­ riei, cărămizile de tipul 684, spune că şi-au făcut datoria. Ici.
Şi trebuie să şi-o facă 1