Page 95 - Drumul_socialismului_1978_09

6 500 ® JOI, 28 SEPTEMBRIE 1978 Pag. 3

Pregătirea lecţiilor acasă să r- n
1
VIZIUNE Cinstire omului, cinstire GINERI SĂ ASFALTEAZĂ
respecte cerinţele psihofiziologice CURTEA SOCRULUI...

Ia ; A început un nou an şco­ nice ale capacităfii de mun­ O altă problemă importan­ muncii ...s-o iacă sănătos, dar
> limba rasă ; nu pe banii statului, cum
i3cJe Carnpio- lar şi concomitent o mulţime că a elevilor, de normele de tă este îndrumarea studiului a făcut-o Io an Ui vâri,
mondial de de probleme pentru pârinfi. igienă a muncii şcolare. Cer­ independent al elevului. Fa­ tehnician principal la T.C.
attculin ; începerea sau reînceperea cetările psihologice ou pus milia, continuînd activitatea
ini-educaţie, Deva. A aranjat cu şelul
ca şcolară şl activită}ii şcolare determină în evidentă că nivelul cel de ia şcoală, poate şi tre­ de echipă Cristian Vlad, şi j
oală ; schimbări profunde în regi­ mai înalt ol capacităfii de buie să trezească la elev o cu- fratele acestuia, Gheor,-
liric ’7S ; mul zilnic de viată al copi­ muncă este atins, de regulă, motivajie adecvată studiului
internaţional, ghe Vlad, care lucrează
tul meciurilor lului. uneori chiar şi al pă­ între orele 8 şi 11 diminea­ individual şi independent. pe strada Har ia,, din De- !
isputate In eu­ rinţilor. Trecerea de la bio- ţa. Spre orele 13 se remar­ Cercetările ştiinţifice, psiho­ I va, sâ-i trimită o bascu-
ropene inter- rifmurile şi habitudinile pre­ că o scădere a capacităfii logice şi pedagogice, consa­ ■ lantă cu asfalt pe strada
rial peniru co- şcolare sau de vacantă la de muncă, în special la indi­ crate studiului cauzelor eşe­ 7 Noiembrie, acasă la so­ i
tndbad maxlna- cele ale programului şco­ catorii calitativi : concentra­ cului şcolar au relevat fap­ crul său. Autobasculanta
lar şi ale regimului de viafă rea atenţiei, capacitatea de tul că mulfi copii, dintre 31-HD-2561 a basculat
lal ; cei aflafi în această situa­
nea zilei in e- impus de acesta produce u- înţelegere şi de învăţare. . asfaltul proaspăt in curtea
î : „Război ri- nele modificări psihofiziolo­ ţie, încă nu au constituite \ socrului, apoi cîţiva mun-
gice, cu repercusiuni în pro­ deprinderi de organizare a
eretului ; i citori — lua fi din timpul
■tal : Carmen cesul de învăfare. De aceea, Şcoala şi familia muncii independente. Alături / programului! — l-au ni-
a ; părinfii trebuie să cunoască de cadrele, didactice, părin­ ) vela!. Un lucrată} de mi-
nele cântecului; în special etapele în care e-
nai. fii vor arăta elevilor cum i li fie n-a avut ce face şi
levul poate fi solicitat cu trebuie organizată activita­ ■ i-a întrebat despre aface­
wugaio^wjawijii randament maxim sau în ca­ Tocmai de aceea nu se re­ tea de pregătire a lecfiilor, rea cu asfaltul. „Ginerele
re este instalată . oboseala, comandă ca elevii să-şi pre­ cum trebuie învăţată o lec­
*Oi iar eficienfa muncii redusă. gătească lecfiile imediat du­ ţie, cum să lucreze cu ma­ ţ ştie" — a răspuns socrul.
■ „L-am servit că e la noi,
Plecînd de la premisa că pă cursurile şcolare. Datele nualul şi alte cărfi, cum se la trust, şi ne este un pic
IUI. I : 6,00 tofi părinfii doresc succesul de psihologie a muncii rele­ conspectează etc. Se va in­ ) de şei" — au s-pu-s mun­
nnil dimineţii ; vă faptul că pentru restabi­ sista asupra dezvoltării ca­
imal ; 8,00 Ue- şcolar al copiilor şi cunos- citorii. Dar fapta nu se
; 6,50 Curierul cînd faptul că acesta se ob­ lirea capacităţi de muncă, pacităţii de rezolvare inde­ , încadrează in legile noas- 1
8,00 Buletin de ţine prin muncă susţinută, după 4-5 ore de şcoală, este pendentă a sarcinilor şcola­
Răspundem as- necesară o pauză de 2,5—3 re. Aceasta presupune elimi­ ) {re şi loa-n Uivari va răs- ^
; 10,00 Buletin considerăm să stăruim asu­ t punde pentru sâvirşirea l
(1,25 Filo foile, pra unor aspecte de natură ore, o masă consistentă şi narea oricărui aşa zis „spri­ i ei ! |
iricscu, Valeriu psihof ziologică, care contri­ odihnă. Pentru elevii din cla­ jin", care, de fapt, constă în
,45 Atlas folclo- buie la sporirea randamen­ sele ! şi a ll-a, o bună odih­ efectuarea temelor, elabora­
Utletin de ştiri;
cea „U“ ; 12,00 tului şcolar al elevului în nă o constituie somnul de rea compunerilor, rezolvarea
ştiri ; 12,05 Din pregătirea lecţiilor acasă. zi. Nerespectarea acestor ce- problemelor de către părinfi. Fo...grafia, care 11 reprezintă pe lăcătuşul Gheorghe mm s
Iclorului nostru; Prima problemă se referă rinfe conduce la oboseală De asemenea, trebuie să ve­ Voju lucrind la montarea boghiuritor pentru vagoanele de
i uşoară de Flo- marfă, a fost realizată de fotoreporterul nostru Virgil Onoiu,
> ; 13,00 De la 1 la locul şi durata pregătirii psdiică, surmenaj şi, în con­ ghem asupra efectuării în cu citeva zile înainte ca acest destoinic muncitor să treacă
Tehnic-dub ; lec}ii!or. Orice activitate u- secinţă, la diminuarea efi­ colectiv a temelor de către la pensie.
io jurnal ; 16,15 mană se realizează, din cientei învăţături. destui elevi, care de multe
pionier — cin- DE CE PE APUCATE?
Coordonate c- punct de vedere al efortului Durata perioadei de pre­ ori se transformă în copie­ Omul şi munca ssnt de ne­ pină la sfirşitul vieţii nu nu­
17,00 Buletin şi al randamentului, în trei gătire nu se poate stabili e- rea acestora de la cel mai conceput, dc nedespărţit, fji mai mijlocul existenţei, dar In s-atuJ . centru de co- ţ
.7,05 Universul etape: prima, de început, xact, pentru tofi elevii. Ea harnic. In sfîrşit, deducem, că omul, şi munca s-au bucurat şi izvorul bucuriilor şi sa­ ( mimă Densuş se află in )
,45 Orchestra de variază în raport de dota­ sprijinul complex şi concret dintotdeauna de cea mai tisfacţiilor. Pentru mine mun­
(Ulară a Casei numită pregătitoare sau de mare preţuire. Dar acum, în ca este ca o simfonie pen­ { construcţie un nou pod, )
a sectorului 5 ; antrenament, în care randa­ rea copilului, vîrsta şi eta­ acordat elevilor de către pă­ socialism, în societatea mun­ tru muzician. Acum, rămln » executant fiind Direcţia
scrii ; 20,00 In- mentul este mic, dar în creş­ pa şcolară, precum şi de a- rinfi trebuie să se reducă cii şl a creaţiei, omul şi la pensie. Nu înseamnă in­
muzică popu- legerea judicioasă a aces­ treptat, devenind îndrumare munca se bucură de cea mai • să că mă despart dc muncă. / judeţeană de drumuri şi .
Iteflexelc tim- tere, urmează cea de bază înaltă cinstire. Omul din a- Am muncit şi in uzină, dar 1 poduri. Construcţia ■ se ^
I Cadenţe sono- cu randament maxmi şi cea teia. şi control discret şi perma­ ceastă imagine fotografică, şi alături de soţia mea in ţ desfăşoară însă intr-un i
> zi intr-o oră; de încheiere în care randa­ Ordinea de pregătire a te­ nent pînâ la terminarea pe­ tovarăşul Ghcorghe Voju, cooperativa agricolă de pro­
km *78 ; 24,00 mentul se reduce co urmare rnelor este un alt aspect im­ rioadei şcolare. Şi chiar şi are o vechime in muncă ducţie din Vinţu de Jos, ( ritm îngrijorător de lent, '
ştiri ; 0,05—5,00 de 40 de ani şi 4 luni, din unde locuiesc. Aşa că voi > pină acum fiind turnai a- 5
nuzical nocturn. a instalării oboselii. Cunos- portant. Combatem modalita­ după aceea. care 35 dc ani i-a lucrai fă­ continua să muncesc la ) bia un pilon, altul se află (
IA: 18,00 Actua­ cînd acest lucru, plasarea o- tea constatată prin care ele­ ră întrerupere numai in ca­ C.A.P. n,,t >
li ; 18,10 Revista relor de pregătire în pro­ vii îşi încep activitatea cu prob F1LIP LĂŢUG, drul întreprinderii mecanico Intrebindu-1 ce a realizat t la fundaţie, iar la altul *
18,30 Inscripţii de material rulant Siineria. în viaţă, după ce a chibzuit ? nu s-a schiţat nici un 1
i ţării : Eroism gramul zilnic al elevului tre­ pregătirea temelor scrise şi şeful Laboratorului întreaga sa activitaic se ca­ puţin, a spus : „In primul gest ! După modul cum ^
- mărturii des- buie să fină seama de curba după aceea trecînd la învă­ judefean de orientare racterizează prin cinste, mo­ rind m-am realizat pe mine i s-au desfăşurat şi se des- 1
duse de ostaşii oboselii, de modificările z l- ţare. şcolară şi profesională destie, prin hărnicie, spirit ca om şi ca cetăţean, am
Păuliş şi Timi- de inventivitate şi grijă de întemeiat o familie care 1 iăşo-ară lucrările e greu *
it.riva armatelor părinte pentru muncitorii ti­ mi-a adus numai "bucurii şi de crezut că in acest an )
18,40 Medalion neri, pe care i-a ajutat şi satisfacţii, deşi, ca fiecare
violonistul Ion îndrumat să devină şi me­ om, am avut şi greutăţi şi se va putea trece pe i
;eanu; 13,00 Co- seriaşi destoinici, dar şi oa­ necazuri. Dar cînd există u- i noul pod. Vor ţine oare }
:onomicc ’78. In meni cu o conduită exempla­ / constructorii să ne con- *
,M. de la Com- ră în societate şi familie. nitate şi bună înţelegere in
mlc Solventul : Aici, in colectivul în care a familie, le treci pe toate cu ţ trezi că ?
cadrelor pentru lucrat 35 dc ani şi dc care bine. Am doi feciori. Gheor­
biective ; Tribu- ineeplnd de la 1 octombrie' ghe are aceeaşi meserie de .PRIMIM MARFĂ"
iţci înaintate : a.e. se desparte rămlnînd la lăcătuş ca şi mine şi lucrea­
a de energie c- pensie, a fost stimat şi a- ză la l.M. Cugir, unde am
i imperioasă cc- preciat pentru munca şi ca­ muncit şi eu o bună .bucată Magazinul cu autoservi
latorirc patrioti- lităţile sale de Om şi Mun­ de vreme, iar Vaier, mezinul, i re legume-frocte nr. 2 din {
rad ; Cum folo- citor. In calitatea sa de co­ esle student in anul II la
:iarii mijloacele munist, a pus întotdeauna politehnică. Ei, copiii, sini Deva, aparţinfnd I.J.L.F., 1
; auto — anche- mai presus de orice intere­ bucuria cca mai mare a vie­ 1 este amplasat in centrul ^
; 19,30—20,00 Ra- sele colectivului, ale între­ ţii melc“. ţ oraşului şi are un program 1
prinderii, a militat cu fermi­ Stimei şi preţuirii colecti­
tate pentru traducerea lor in vului din care face parte, de funcţionare continuă, /
viaţă. Manifcstînd spirit de urărilor de sănătate şi viaţă intre orele 7 şi 20. Numai \
inventivitate şi de creaţie lungă, ne alăturăm şi noi a- \ că această unitate, care î
ZMA'i şi-a adus contribuţia la re­ ducindu-i tovarăşului Gheor­
alizarea multor inovaţii şi ghe Voju, cu prilejul rămî- l ar trebui .să lie reprezen- ?
raţionalizări, la buna orga­ nerii la pensie, omagiul nos­ } tativă in ceea ce priveş- |
nizare a muncii.
3-lea jurămînt, tru cel mai călduros. t te aprovizionarea, servirea |
(Patria) ; Eva- — Pentru mine — ne măr­
,or (Arta); HU- turisea Gheorghe Voju — l civilizată, ordinea şi disci- 1
Ultima esca- munca a fost, este şi va fi N. BADIU [ plina, îşi dă de multe ori *
Olsr (Flacă- Taraful Casei de cultură.din Orăştic, pe scenele festivalului „Sarmis“ 1 in petec. Aşa s-a intim- \
tOnv. (Arta) ; \ plat şi in ziua de 16 sep- £
.utobuzul" (Con-
PETROŞANI : 1 tembrie a.c., ciad in loc }
cială (Unirea) ; ; să stea la dispoziţia cum- S
Jim (7 Noicm- Festivalul „Sarmi j Bunăstarea lor creştea văzind. cu ) părătorilor cu un sorti- i
sara'urcă mun- ■ » I
ica) ; L.UPENI: ( mont bogat şi variat de ?
îxlii (Cultural); ? legume şi fructe, ineeplnd t
îcete (Muncito- ochii; dar pe căi ce ocoleau legea ' de la ora 14 magazinul ţ
ÎAN : Rătăci- DEZBATERE
3csc) ; I.ONEA: t era cu uşile închise. Pe 1
crul) ; PETRI- Instanţa de recurs, Tribu­ era însă tocmai corect. In­ deste din retribuţie, după I , un petec de hîrtie, afişat ' '
ple (Muneito- In prezenţa unei nume­ ţ pe uşă, scria : „Primim
JOASA : Iţi dă- nalul judeţean s-a pronun­ tre veniturile lui şi impozi­ cum era şi munca. Prospe­
randafir (Mun- roase asistenfe, la clubul ţat asupra unor cercetaţi tul pe care-l plătea statu­ ra însă văzind cu ochii in i i marlă. Închis de la orele 1
’RICANI : Sim- sindicatelor din Gurabarza pentru Îmbogăţire ilicită, o- lui discordanţa era cam L 14-15". 14-15" ]
iină (7 Noiem- gospodăria pe care o ţinea
Cînd s-a deschis şi ce-
D : Septembrie a avut loc dezbaterea bligind-u-i să restituie sta­ mare. Instanţa l-a obligat in comun cu fiul său Mi- , umu i--u utrsvu/s ş/ ce- ţ
ie) ; ORAŞTIE: „Căile şi mijloacele de fo­ tului diverse sume de băni la restituirea către stat a ron, preot şi nora sa, asis­ \ î tăţenii au intrat in mag a- t
yidiu (Patria) ; losire rafională a maşini­ ce constituiau acumulări
inent (Flacăra); sumei de 32 000 lei. tentă farmacistă. Prosperi­ ţ zin, in afară de produsele !
Al : Si a venit lor şi utilajelor, înfrefinerea pe care aceştia nu aveau Constantin Svlcnea, • teh­ tatea clanului Brustureanu 1 ce se vedeau că există in 1
r negre (Casa şi funcţionarea acestora". cum să le justifice pe ca­ nician dentar in comuna t unitate şi in vitrine : cea- ţ
; HAŢEG : Alt le legală. Pui, avea o meserie bună. avea la origine nu munca, ) pă, cartofi, nişte ardei l
femeie, seriile La această dezbatere, orga­ ci specula ; specula cu ce-
:r) ; BRAZI : nizată de Comitetul jude­ Casa şi maşina proprie­ Lucrind corect, roadele reale> Le cumpărau din di­ I iuţi, citeva kilograme de /
(LAN : Poliţis- tate personală sint aspira­ muncii iui ii permiteau o e- / roşii „obosite" şi nişte \
e curse (Casa Dintre aefiunile ce se des­ ţean al U.T.C., au partici­ ferite comune din Banal, pe
; Adolescenţi făşoară în cadrul Săpfă- pat cadre tehnice tinere de ţii legitime şi se numără xisienţâ îndestulată. Nu un preţ şi le vindeau in \ pere şi mere, nu se gâ- i
[11 Iunie) ; SI- mînii manifestărilor de cu miile famUiile'care, chi­ (| sea nimic altceva. •
ntacule (Mure- la întreprinderea minieră vernisind u-şi bine veniturile, zona Bradului la preţ de ( — Unde-i marfa care }
Cînd primăva- propagandă ştiinfifico-teh- Barza. spori-ndu-le ca urmare a speculă. La o cercetare, la
te tn Guenilla nică a festivalului „Sarmis" domiciliul lor s-a găsit un ziceţi că aţi primit-o ? — ţj
CELIUC : Setea consemnăm simpozioanele hărniciei lor, se bucură de \ au întrebat mai mulţi £
i glorie, seriile „Revoluţia tehnico-ştiinfifi- ALTE MANIFESTĂRI asemenea elemente ale stoc de porumb de peste 4 cumpărători pe vînzătoare. ’p.
I) ; GHELARI: 12 tone şi griu în valoare
ră (Muncito- că şi implicaţiile ei asupra bunăstării. La aceştia, bu­ 1 Răspunsul a fost negativ j'j
dezvoltării sociaf-economice In numeroase cămine cul­ năstarea actuală e rodul a insă acumulări de dimen­ de circa 25 000 lei. Cum 5 pentru că de fapt nu se |j
contemporane" ce au avut turale, consiliile comunale mulţi ani de muncă, făcută siunile celor pe care le tă­ Brusturenii se ocupau şi nu ţ primise nici un fel de ' 1
loc la Deva, Simerîa, Orăş- cu dăruire pentru societa­ prea cu agricultura, cum 1 marfă. l'
IViEAi tie şi Hafeg. Manifestarea de educafie politică şi cul­ te, care-s-a întors firesc in cea Iamilia sa. Ce altceva Gheorghe Brustureanu era 1 Oamenii solicitau varză, j »j
a fost organizată de către tură socialistă au organi­ viaţa lor. Cei despre care decit lipsă _ de corectitudi­ cunoscut ca „angrosist" de 1 ardei gros, morcovi, pă- ' |j
zat dezbateri publice pe te­
ibabil pentru consiliile locale de educa­ ma „Sporirea producţiei scriem rindurile de faţă ne în practicarea meseriei cereale, nu era greu de ^ tronjei. 1n magazin nu ic F
s : Vreme în ţie politică şi cultură so­ insă nu fac parte din a- ilustrează imposibilitatea în 1 găseau însă asemenea
ibiîă, cu cerul cialistă şi s-a bucurat de o agricole vegetale şi anima­ care se află el de a jus­ dedus în ce scop se adu­
vor cădea ploi ceastă categorie. tifica provenienţa unor va­ nau in hambarul lor zeci I produse. ţ!
ploaie, însoţi- largă audienfă de public. - le, sarcină majoră a lucră­ După ce a fost o vreme 5 Nu ştim de ce s-a re- î 1
lescărcări elec- Dintre comunicările pre­ torilor din agricultură". De gestionar, Ion Giirlan din lori in sumă de peste 51 de mii de kilograme de ţ nunţat la un obicei bun, |
va sufla mo- zentate notăm „Revoluţia asemenea, la cluburile mii lei ? Evident, ceea ce grîu şi de porumb. Şi pen­
itensificări lo- Brad a ales o meserie mai 1 acela de a se asigura a-
>0 km/h din ştiinjifică-tehnică în dome­ muncitoreşti din Valea Ji­ puţin riscantă — aceea de era rodul unor activităţi să- tru că mijloacele erau cu­ ,■ provizionarea directă a
vest şl vest. niul construcţiilor" (Deva), ului, comitetul municipal virşite prin eludarea legii noscute, scopul, îmbogăţi­ ) magazinelor care desfac
maximă va fi „Inovafii şi inovatori în ca­ fotograf. Dar nu fotograf s-a întors in patrimoniul
între 19 şi 24 de cultură şi educafie so­ încadrat în cooperativa rea ilicită a lost stopată 4 legume şl fructe de îa ier-
noaptea Intre drul întreprinderii Marmu­ cialistă în colaborare cu meşteşugărească, ci liber statului. din cursă iar cercetaţii, o- } mele legumicole din ju-
e. ra" (Simeria), „Implicaţiile comitetul municipal al sin­ Gheorghe Brustureanu bligaţi la restituirea către 1 ruf Devei, în funcţie de
babil pentru revolufiei ştiînfifico-tehnice profesionist. Statutul mese­
embrie : Vre­ dicatelor au organizat me­ riaşului liber profesionist îi din Baia de Criş a lost, in stat a sumei de circa 44 | | cererea de consum a
ai nestabilă, în domeniul chimiei" (Orăş- anii de activitate, om de mii lei. . l pooulaiiei. T
os. Vor cădea fie), şi „Revolufia ştiinfifi- se rotunde cu tema „Pro­ impune şi acestuia corecti­
1 averse de co-tehnică în domeniul eco-- gresul tehnic şi creşterea e- tudine faţă de stat şi cetă­ serviciu la consiliul popu­ | Conducerea l.i.L.F. ce ■ \
eratura in u- | ţeni. Fotograful nostru nu lar comunal. Venituri mo­ ION CIOCLEI . \ are de spus ? i l
| G-/11, 1 l i/iy; l.
nomic" (Hafeg). ficientei economice".
i '_________J