Page 90 - Drumul_socialismului_1978_09

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

s,«
Minerii de ia Parasem muncesc 10 ,<K
10,1(
Atribuţiile Comisiei de îioriculturâ,
cu devotament pentru a ocupa 11,1{

un loc fruntaş pe ţară deidrologie şi arhitectura peisagistică 11.35
1G,00
16.05
(Urmare din pag. 1) — Zilele trecute au în­ A fost înfiinţată, prin De­ lă, de amenajare şi întreţi­
cheiat cursul şi au fost exa­ cret al Consiliului de Stat, nere a parcurilor şi zonelor
la sută din producjia noas­ minaţi 20 de electromecanici pe lingă Ministerul Agricul­ verzi de pe cuprinsul jude­ 16.35
tră de cărbune se extrage în meseria de mineri. Săptă- turii şi Industriei Alimentare, ţului respectiv ; sprijină şi ur­ 17.05
cu complexe, iar peste 80 la mîna aceasta încheie cursul Comisia centrală de floricul- măresc realizarea sarcinilor
sută din producţie prin tăie­ şi vor fi examinaţi 24 de tură, dendrologie şi arhitec­ de plan anuale şi cincina­
re mecanică. Acţionăm în mineri în meseria de lăcă­ tură peisagistică, organ de le, precum şi a celor din 17.50
continuare cu perseverenţă şi tuşi de mină. In continuare specialitate pentru coordo­ programele de dezvoltare în 18,20
fermitate pentru extinderea vom organiza osemenea narea şi îndrumarea, unitară perspectivă, privind produ­ 18.30
mecanizării muncii în subte­ cursuri in care minerii, cei­ a activităţii de amenajare şi cerea materialului sădifor şi
ran, oşa cum ne-a indicat lalţi oameni din subteran, să 18.50
:
secretarul general al parti­ dobîndească tot mai multe întreţinere a spaţ ilor verzi şi volumul lucrărilor de ame­ 19.20
dului, tovarăşul Nicol-ae cunoştinţe, să se policalifi- de sporire a producţiei de najare şi întreţinere a spaţii­ 19.30
Ceauşescu, cu prilejul vizi­ ce, ştiut fiind că mecaniza­ material dendrofîorieol. lor verzi ; îndrumă şi con­ 19.50
telor făcute aici, în mijlocul rea muncii în subteran şi po­ Aşa cum prevede Decre­ trolează executarea proiecte­ 20.20
minerilor. licalificarea minerilor sînt tul 236/1978 din august a.c., lor, dotarea şi finanţarea Iu
— Mecanizarea muncii în pîrghii de rezistenţă în în­ la nivelul fiecărui judeţ se crărilor şi respectarea nor­
subteran presupune ridicarea deplinirea exemplară a sar­ înfiinţează comisii care au
calificării şi policalificării mi­ cinilor la extracţia de căr­ următoarele atribuţii princi­ mativelor unitare de proiec­
nerilor. Cum se acţionează bune şi a angajamentelor în pale : coordonează şi îndru­ tare, realizare şi întreţinere 20,40
în această direcţie ? întrecerea socialistă. mă activitatea dendroflorico- a amenajărilor peisagistice.

Brigadierul de ieri, 22,20

specialistul de astăzi Cuvinte despre unii dascăli.

însoţind nişte oaspeţi am lşl spuneau bancuri. Altfel,
intrat intr-o dimineaţă, să nu puteau fi explicate casca­
(Urmare din pag. 1) pe Vaier Mănescu — care servim micul dejun, la res- dele zgomotoase de rîsete cu PI
de 16 ani consecutiv deţi­ taurantlil-şcoRlă „Carpaţi" din care umpleau, din cînd în diop
linitl, sala aproape goală...
ca om, m-am calificat ca ne mandatul de secretar al Petroşani, ‘ şcoală originali hi La ora primului am ajuns Had
fciM ei.
preş
electrician — de 10 am sini comitetului de partid pe — Ce ne oferiţi Ia micul la restaurantul „Transilvania" diilo
electrician specialist — a- şantier — omul pe al cărui Tovarăşii! Iosif Duda, secretar a! organizaţiei U.T.C. de dejun ? Grătar ! ne-a răspuns din Fctrila. Interiorul amena­ ştiri
r
—
poi am urmat şcoala de piept strălucesc 12 steluţe la I.M.M.K. Simcria, atelierul 6 mecanic, este iui meseriaş prompt una din elevele li­ jat cu ales gust estetic, at­ culţi
mosfera de ordine şi curăţe­
maiştri. Sub mina mea au de „Fruntaş in întrecerea cu o bună pregătire profesională şi exemplu în muncă nie desăvirşită îţi impuneau dc <
falei
crescut mulţi meseriaşi de socialistă", „Medalia Mun­ pentru colectivul din care face parte. întotdeauna îşi înde­ dintr-un început cel mai a- saci:
aici din şantier. Aş nota cii" şi „Ordinul Muncii" plineşte şi îşi depăşeşte cu 5—6 la sută sarcinile de plan. dînc respect. Pină şi ospăta- gisti
accentul
punind
redu­
pe
atelier,
tinerii
împreună
clin
cu
rele — In ţinuta lor demnă,
11,00
doar pe Florea Maxim, Du­ clasa a Nl-a. cerea consumurilor specifice şi realizarea de economii, reu­ atentă, plină de profesionali- Mica
mitru Muşină şi Emil lancu. L-am cunoscut in mijlo­ şeşte să economisească pînă la 10 tone de metal lunar. ceului de .specialitate din lo­ tate — îşi vorbeau in şoaptă Bule
Foto : VIRGIL ONOIU
Personal, pot spune că tră­ cul unui colectiv care şi-a calitate, aflată în practică ori de efite ori aveau ceva de cam
comunicat. Serviciul ? Cu a-
12,35
iesc zilnic in procesul dina­ onorat şi depăşit de la în­ aief. devărat ireproşabil. culei
— Altceva ?
mic al muncii de construc­ ceputul anului sarcinile de — Omletă de ouă ! Ne-am gindit că poate aici 3 ;
tor. Aşa că, pentru mine plan cu 800 000 lei şi a Producţii sporite, cu consumuri — Şi? era locul cel mai indicat res- 16,00
arde
pentru
că
taurantului-şeoală,
noţiunile de spaţiu şi timp economisit mai bine de — Şi... tot grătar ! cu piure răspundea cu prisosinţă u- Peni
se schimbă neîncetat, tim­ 250 000 kWh energie elec­ specifice reduse de cartofi. nei asemenea idei. Elevele a- muz
tin i
pul însă îmi devine mai trică. — Am prefera altă garnitu­ veau ce învăţa aici. S-ar pu­ bii
tea ca „dascălii" de la „Car-
dens, mai încăpător. L-am cunoscut ca om Colectivul laminorului de plimentar peste 10 000 tone ră... — Nu se poate’ — a con­ paţi“ să obiecteze că la mij­ cară
vorba,
Un om, un comunist ca­ de acţiune, ce preţuieşte semifabricate se situează ţagle. în acelaşi timp, prin chis eleva, după ce ii con­ loc este deosebirile în de primul 18,00
terp;
rind,
ca­
de
re a ştiut să se perfecţio­ fiecare zi prin muncă, un pe un loc de frunte în în­ exploatarea şi prin acţiu­ sultase pe cei de la bucă­ tegorie dintre cele două uni­ iară
neze profesional, să se a- om obişnuit ce are încre­ trecerea din cadrul uzinei nea de recondiţionare a ci­ tărie. in acest timp doi tăţi. Poate fi luată în consi­ legii
Şi,
rc ;
tirme prin muncă, prin dere in vigoarea pe care nr. 4 de la C.S. Hunedoa­ lindrilor de laminor a fost „dascăli" — un ospătar mai deraţie şi accaslă obiecţie, 23,00
dar nu In primul rind. Pen­
dragostea faţă de mese­ o dă lucrul făcui din tot ra. De la începutul anului redus consumul specific al tinăr iar celălalt intrat pro­ tru că, deosebirea esenţială noct
ria aleasă. L-am cunoscut sufletul. şi pînă în prezent lamina- acestora, rezultînd o eco­ babil in cel de al şaselea de­ este de conştiinţă profesiona­ TIÎ
ceniu de viaţă — se lâfăiau
torii de aici au realizat su­ nomie de peste 500 000 lei. pe scaunele din jurul unei lă. Mare deosebire... litati
mese, aşezată exact in cen­ I. DĂNUTIU de e
(Urmare din pag. 1) registrat şi la însămînţări. s-au aplicat îngrăşăminte Deoarece s-au acumulat u- trul localului. Am intuit că pe-n.t
popi
Din 4 300 ha planificate, chimice pe toate suprafeţele nele restanţe la semănat şi ca,
muncă şi maximă operati­ pînă ieri, au fost însămînfa- care au fost însămânţate în există decalaje însemnate pe tis
vitate reclamă recoltatul po­ te i 015 ha. La plantele fu­ această toamnă. De aseme­ între suprafeţele eliberate, a- Emis
ciul
rumbului, eliberarea tere­ rajere există o restanţă de nea, o atenţie aparte a fost rafe, pregătite şi semănate, Timi
nului, pregătirea patului ger­ 60 ha, care trebuie să fie acordată calităţii lucrărilor, se impune cu acuitate ca murj
minativ şi semănatul cerea­ mijloacele mecanizate să fie
lelor păioase în această folosite cu randament ma­
toamnă pe 885 ha după cul­ xim, organizînd activitatea II
tura amintită. Inginerul şef în schimburi prelungite şi pe
al Trustului judeţean pentru La recoltări şi semănat să fie cîte două schimburi unde es­ DE
I.A.S., ing. Dumitru Fîntînă, te posibil. O sarcină de că­ mint
ne-a spus că, în scopul re­ petenie pentru organizaţiile "'•ac
coltării mecanizate a porum­ realizate viteze zilnice sporitei de partid din fiecare între­ capa
bului, au fost pregătite 14 prindere agricolă de stat o cira;
combine „Gloria", din care constituie 'subordonarea în­ Acţii
strai
4 sînt echipate cu aparat tregii munci politice şi orga­ Brjg,
de depăşunat, iar cu celelal­ grabnic lichidată, iar la orz respectării tehnologiilor spe­ nizatorice mobilizării întregu­ Geni
te recoltatul se va face în realizările se situează unde­ cifice fiecărei culturi. In ce­ lui potenţial de forţe şi mij­ brie)
va la 25 de procente din tale
boabe. |n permanenţă se ur­ ea ce priveşte densitatea, la loace mecanizate la realiza­ Mede
măreşte evoluţia coacerii la­ suprafeţele stabilite. O su­ orz se asigură în medie cîte rea cu operativitate şi la un VUI.
înde
nurilor pentru a declanşa cit prafaţă însemnată — 2 000 450 plante germînabile la înalt nivel calitativ a între­ (Mul
mai repede posibil recoltatul. Ha — trebuie însămânţată cu mp, în raport de această ce­ gului volum de lucrări agri­ Vale
Unele tntîrzieri, cauzate în grîu, lucrare care încă nu a rinţă sfabilindu-se şi cantita­ cole aflate la ordinea zilei, Echipa maistrului Ştefan Mogoşan, de la sectorul apă, (Mic
tăcu
parte şi de starea nefavo­ început. Pentru obţinerea de tea de sămînţă folosită la respectiv la recoltări şi însă- canal, termoficare a I.G.CX. Hunedoara, cxecutlnd ultimele NO A
rabilă a timpului, s-au în­ recolte sporite în anul viitor hectar. mînţările de toamnă. pregătiri pentru o reparaţie capitală a încălzirii. Foto : ION VLAD tran.
URL
ieiml
brie
TIE
Cooperativele de credit care după ce au beneficiat (Pat
BÎnt organizaţii socialiste, Cooperativele de credit — de împrumuturi şi au fost nent
obşteşti, eu gestiune econo­ serviţi cînd au avut nevo­ BAI
lă (
mică şi personalitate juri­ ie, uită sau se sustrag de ŢEG
dică, care se constituie la rambursarea în terme­ (Pot
Jrin asocierea, din iniţiati­ în sprijinul membrilor asociaţi nele stabilite a ratelor, înalţ
va proprie a locuitorilor, majorînd volumul restan­ ţistu
de e
avînd drept scop sprijini­ ţelor şi punînd conduceri­ Cosi
RIA
rea membrilor asociaţi cu din fondul social depus de 15 000 lei, cu termen de care îe-au folosit în sco­ getusa şi altele, ale căror le cooperativelor în situa­ ILIA
împrumuturi, în vederea membrii cooperatori şi fon­ rambursare de maximum purile arătate mai sus. In birouri executive, preşedin­ ţia neplăcută de a recurge curs
satisfacerii unor nevoi" ma­ dul de bază, însumează 36 luni. Pentru scopuri ne­ aceeaşi perioadă, membrii ţii şi personalul muncitor în ultima instanţă la exe­ Jonr
teriale. Prin aceste organi­ peste 25 milioane lei, din productive destinate nevoi­ cooperatori şi alţi ţărani nu şi-au precupeţit efortu­ cutarea silită, prin popriri rest;
zaţii se realizează spiritul sau sechestre.
care se acordă împrumu­ lor gospodăreşti şi familia­ cu gospodării proprii au rile pentru a satisface în
de asociere şi ajutor reci­ turi, în conformitate cu re­ le (construcţii şi reparaţii primit prin cooperativele cele mai bune condiţiuni In scopul îmbunătăţirii
proc în rîndurile populaţi­ gulamentul aprobat în a- cerinţele membrilor coope­ activităţii de viitor, orga­
ei, contribuind la educarea de locuinţe, procurări de de credit, pentru produse­ nele de conducere colecti­
şi atragerea ei în vederea cest scop. Astfel, pentru mobilă, maşini şi utilaje le agricole predate la fon­ ratori şi ale celorlalţi ce­ vă şi personalul muncitor Tii
scopuri productive, desti­ de uz casnic etc.) suma dul de stat, peste 90 mili­ tăţeni. Nu acelaşi lucru se de la cooperativele de cre­ 27 s
unei mai bune gospodăriri ti ci
liabi
în comun a fondurilor bă­ nate cumpărării de anima­ maximă a împrumutului oane lei Venituri, care au poate spune despre coope­ dit vor acţiona cu mai vor
neşti, la dezvoltarea pro­ le (vaci, juninci, porci, oi, este de 7 000 lei, cu ter­ , adus o contribuţie substan- rativele din Simeria, Băiţa, multă conştiinciozitate şi Vînt
ducţiei agricole în gospo­ capre, iepuri de casă etc.), men de rambursare de 12 ’ ţială la îmbunătăţirea con­ Balşa, Geoagiu, care nu respect faţă de munca şi dera
dăriile proprii, precum şi păsări, roiuri şi stupi de luni. Pentru toate împru­ diţiilor de trai şi creşterea şi-au realizat toţi indicato­ sarcinile ce le revin, pen­ va î
la satisfacerea unor nevoi albine, viermi de mătase, muturile, beneficiarii achi­ bunăstării populaţiei. rii de plan şi nu au mani­ tru o mai bună servire ă 'if£
gospodăreşti şi familiale material săditor, procura­ tă o dobîndă anuală con­ Rezultate deosebite în festat o preocupare mai membrilor cooperatori şi a lnta
ceaţ
ale cooperatorilor. cetăţenilor în interesul că­ Pe
rea de furaje, precum şi form legislaţiei în vigoare. activitatea de realizare a activă în îmbunătăţirea în­
In judeţul nostru func­ pentru alte materiale nece­ Numai în primele 8 luni sarcinilor de plan, a efec­ tregii activităţi. rora se efectuează opera­ brie
trejy
ţionează 16 cooperative de sare sau alte necesităţi le­ ale acestui an un număr tuării operaţiunilor în Un aspect negativ peste ţiunile în mandat. innc
credit, în care sînt înscrişi nala
La
peste 45 000 membri, nu-, gate de sporirea producţi­ de circa 5 500 membri coo­ mandat, au obţinut coope­ care nu putem trece îl TRAIAN PRISLOPEAN, neerj
măr care creşte în fiecare ei agricole în gospodăriile peratori au beneficiat de rativele de credit Brad, Hu­ constituie atitudinea unor preşedintele Comisiei schi
an. Fondurile proprii ale proprii, se acordă împru­ împrumuturi în sumă de nedoara, Deva, Ilia, Vul­ membri cooperatori — pu­ judeţene a cooperativelor sem
cooperativelor, constituite muturi pînă la suma de peste 26 milioane lei, pe can, Orăştie, Pui, Sarmize- ţini la număr dealtfel —, dş credit Hunedoara