Page 98 - Drumul_socialismului_1977_11
        P. 98
     DiîUMUL SOCIALISMULUI NK. 6 2<
             Pag. 2
                                                                                                                                                  Opt  echipaje,  formate  din
                                                                                    I M  VIS T I Ţ I 1 L I                                      cîte  3  concurenţi,  cîştigă-
               Consiliile populare —                                                                                                            toare  ale  fazelor  pe  oraşe  şi   DIN
                                                                       în termen» economice, de calitate                                        municipii,  s-au  întîlnit  ieri,   DIFU
                                                                                                                                                la  Casa  de  cultură  din  De
              chemate la o activitate                                                                                          mmmmwmmm         va,  la  faza  pe  judeţ  a  con  J   Rever
                                                                                                                                                cursului  pe  teme  de  pro  \  lui  def-
                                                                                                                                                tecţia  muncii.  Cele  8  echi
                   susţinută pentru                              intensificarea ritmului de lucru -                                             paje  au  reprezentat  unită  I  face  d
                                                                                                                                                                           l  unele  I
                                                                                                                                                ţile  :  I.M.  Petrila,  I.T.A.   j  ţului.  C
               onorarea mandatului                               condiţie esenţiali pentru realizarea                                           Deva,  E.G.C.L.  Hunedoara,   *,  din  Hu
                                                                                                                                                                           *  sizat  ci
                                                                                                                                                I:M.  -Barza,  întreprinderea
                                                                                                                                                                            (nostru  I
                încredinţat de obşte                                                                                                            ,,Victoria"  Călan,  I.M.M.R.   1  jurul  o
                                                                                                                                                Simeria,  I.  C.  Orăştie  şi
                                                                                                                                                                           /  diminec
                                                                                                                                                S.MiA. Haţeg.
              (Urmare din pag. 1)    stabilit,  de  asemenea,  noi         sarcinilor de plan                                                     Organizarea  acestui  deo  T  la  oreli
                                    obiective   edilitar-gospo-                                                                                 sebit  de  util  şi  interesant   |j  nr.  68  i
            gestiilor   şi   propunerilor   dăreşti  menite  să  ducă  la   Constructorii   şantieruiui   pentru  canalizare  ;  efective   colae  Mihai,  Ion  Petruţ  şi   concurs,  de  la  faza  lui  de   i  rii  şi  Ic
            făcute  de  oamenii  mun  creşterea  gradului  de  ur  nr.  4  al  Trustului  de  con  reduse  în  unele  meserii  ;   mulţi alţii.  masă,  pe  unităţi  economi  i  zorea  [
            cii,  a  problemelor  ridica  banizare   a   localităţilor,   strucţii  Deva,  care  îşi  des  accesul  greoi  în  zona  de   •  Desigur,  această  dorinţă   ce,  apoi  pe  oraşe  şi  muni  ^  rea  în
            te  de  ei  şi  instaurarea  în   la  îmbunătăţirea  condiţii  făşoară  activitatea  pe  ma  lucru,   datorită   amplasării   se  va  putea  materializa  în   cipii  şi  pînă  la  faza  jude  1 zgurii),
            toate  compartimentele  de  lor  de  muncă  şi  viaţă  ale   rea  platformă  urbanistică  a   apropiate  a  blocurilor,  fă  fapte,  deoarece  constructo  ţeană şi la nivel republi-  > junsese
            activitate  a  ordinii,  a  u-  'cetăţenilor.  Toate  -acestea   oraşului  Brad,  înregistrea  ră  a  avea  spaţii  corespun  rilor  le-au  venit  în  ajutor   \ grafie
            nei   înalte   discipline   şi  vor conduce la  o şi mai pu  ză,  la  încheierea  celor  10   zătoare  de  organizare  ;  lip  noi  braţe  de  muncă,  de  la   l De ce,
            responsabilităţi.   Consilii  ternică  dezvoltare  şi  în  luni  ale  anului  în  curs,  ,ră-   sa  maşinilor  pentru  trans  alte  unităţi  de  pe  raza  o-   leri, la Deva, s-a   ? ta din
            le  populare  sînt  chemate  florire   economico-socială   rnîneri  în  urmă.  Din  planul   portul  materialelor  ;  întîr-   raşului.  Astfel,  ;in  -fiecare   A Sabin).
            —  ca  organe  locale  ale  a   localităţilor   judeţului,   valoric  anual,  de  peste  33   zierea  •  atacărilor  lucrărilor   zi  „sînt  repartizaţi  la  lucru
            puterii   şi   administraţiei  expresie   elocventă   a   milioane  lei,  s-au  realizat,   la  blocul  nr.  7,  datorită  în-   în  şantier  cîte  30-35  de  oa  desfăşurat  v  DUP
            de  stat  —să  asigure  res  politicii  partidului  şi  sta  pe  10  luni,  doar'26  milioa  tîrzierii  primirii  documen  meni  ai  muncii.  De.luni,  21
            pectarea   Constituţiei   şi  tului   nostru   de   creş  ne  lei.  Din  planul  anual  de   taţiilor,  care  au  -  soşit  abia   noiembrie  a.c.,  îi  sprijină   \   Aşa
            aplicarea  corectă  şi  con  tere  continuă  a  bunăstării   208  apartamente  au  fost   în  luna  ..septembrie  şi  nu   în  activitate,  prin  rotaţie,  şi'   /  veascâ
            secventă   a   hotărîrilor  materiale  şi  spirituale  a   predate  pînă  acum  abia  154   cu  6  luni  înainte  cum  se   cîte  un  .  detaşament  al  găr  hm judeţeană   1  viei  Eli
            partidului  şi  legilor  sta  întregului popor.    apartamente,   dintre   care   cere.  Dar  au  fost  şi  cauze   zilor  patriotice,  >  precum  şi         ^  gazinul
            tului,   promovarea   largă   Forţa  consiliilor  popu  48  doar  cu  cîteva  zile  în   dintre  acelea  care  ne  inte  viitorii  .locatari  care  îşi  e-   I Simeria
            a  principiilor  şi  normelor  lare,   eficienţa   activităţii   urmă,  prin  terminarea  lu  resează  direct  şi  pentru  ca  xecută  cu  regularitate  cele   a concursului
            eticii  şi  echităţii  socia  lor  constă  în  continua  în  crărilor la blocul nr. 1.  re  .sîntem  .răspunzători  noi,   150  de  ore  de  muncă  volun-
            liste,  să  asigure  respecta  tărire   a   legăturilor   cu   Două  'blocuri,  numerele  5   cei  din  şantier.  Disciplina,   tar-patriotică   la   viitoarele
            rea  de  către  toţi  cetăţe  masele,  în  larga  consul  şi  7  din  centrul  civic,  sînt   spiritul,  de,răspundere,al  u-   lor apartamente.  de fioîecjia
            nii  a  normelor  de  convie  tare  a  feeestora,  în  capaci  în  lucru  şi  constructorii  ne   nora  nu  sînt  întotdeauna  la   Intensificarea   eforturilor   i  tâmîna
            ţuire socială.           tatea  lor  de  a  stimula  ela  asigură  că  le  .vor  preda   înălţimea  sarcinilor  şi  aş  constructorilor  în  perioada        I  dus  să
              Adunările  şi  întîlnirile   nul  creator  şi  iniţiativa   pînă   la   Sfîrşitul   anului,   teptărilor.  Mina  de  lucru   care  a  mai  rămas  din  anul   .mimilii  ^  sa  sta
            din  timpul  campaniei  e-   cetăţenilor,  în  unirea  e-   conform  termenului'"Stabilit   necalificată  lipseşte  în  per  economic  1977,  organizarea     1  prietenr
            lectorale  au  prilejuit  un   forturjlor  tuturor  locuito  .  (30  decembrie  a.c.).  .La   manenţă de ■ pe şantier. Tre  riguroasă  a  muncii  la  .fie  '  liticos
            larg  schimb  de  opinii,  în   rilor  de  la  oraşe  şi  sate   blocul  5  „se  lucrează  la   buie  să  privim  eu  ochi  mai   care  punct  de  lucru,  .folo-   ,can,  dovedeşte  încă  o  data   \  că  mă
            cadrul  căruia  s-au  făcut   pentru  traducerea  în  via  structura  de  rezistenţă  a  e-   critici   stadiul   organizării   .sirea  fiecărei  zile  şi  ore,  bu  grija  cu  totul  deosebită  pe   1  că  a
            numeroase  propuneri,  re  ţă  a  politicii  interne  şi   tajului  III.  Lucrarea  a  cam   producţiei  şi  a  muncii.  Con  ne  de  muncă  pe  .schele,  a-   care  partidul  şi  statul  nos  )  de  la  ş
            comandări   şi   observaţii,   externe  a  partidului  şi   stagnat  din  lipsă  de  plăci   ducerea  şantierului  .se  va   jutorul  primit  .  din  partea   tru  o  acordă  creării  .celor   1  mă  ia
          ;   s-au   luat   angajamente;   statului.  Sprijinindu-se  pe   din  prefabricate  turnate  şi   „strădui „să. intensifice. ritmul   Consiliului  popular  al  o-   mai  bune.  condiţii,  de-mun  ^ postrofe
            Toate   acestea   au   fost   mase  şi  acţionînd  împre  livrate  cu  întîrziere  de  la   de  lucru  pentru  realizarea   raşului  Brad,  al  viitorilor   că  pentru  întregul,personal   i  dica  d-
                                     ună  cu  ele  în  conducerea   secţia  de  specialitate  din                    locatari —!• „sînt cîteva din  muncitor,   prevenirii   acci
            cuprinse   în   programe-   treburilor  de  stat  şi  ob  Hunedoara.          planului  anual  la  aparta  tre  premisele  care  ar  ur  dentelor   şi   îmbolnăvirilor   i  n-a  va
          !   le   de   măsuri   care   şteşti,  consiliile  populare,   După  cum  ne  „spunea  to  mente,   printr-un   control   genta,  lucrările  pe  şantier,   profesionale,.  ocrotirii  sănă  ^  Alimeni
            prevăd   depăşirea   pre  deputaţii  îşi  vor  onora  cu   varăşul  inginer  Viorel  Nis-   mai  exigent  al  moduluui   ar  apropia  intrarea  în  ce  tăţii  şi  integrităţii  corpo  t  comerc
            vederilor  înscrise  în  pla  cinste  mandatul  încredin  tor,  şeful  şantierului,  cau  cum  se  îndeplinesc  sarcini  rinţele  graficelor  de  execu  rale a oamenilor muncii.  ’  der  că
            nul  cincinal  de  dezvol                                                     le.  Avem  oameni  destoinici,   ţie  şi  dare  în  folosinţă  la               j  vină  pi
            tare   eeonomico-socială   a   ţat  în  această  nouă  le  zele  rămînerii  în  urmă  sînt   buni  meseriaşi,  pe  care  ne          în  această,ordine.de  idei   ţ  punct
                                     gislatură,  vor  asigura  în  numeroase :                                      Brad  a  apartamentelor  a-   este  bine  ştiut  c-ă  în  ţara
            municipiilor,   oraşelor   şi  făptuirea   cu   succes   a   —  Gele  de  natură  obiec  bizuim,  cum  sînt  :  "Mihai   ferente anului în curs.  noastră  problemele  ,  de  pro  toa  re  |
            comunelor  judeţului  nos  programului   adoptat   de   tivă  sînt  :  lipsa  din  dotare  .  Zegreanu.  Ştefan  Dragoş,           tecţia  şi  securitatea  mun  t  respect
            tru,  sporirea  contribuţiei   Congresul   al   Xl-lea   al   a  unor  utilaje  ;  .  aprovizio  Nicolae  Tosca*  Ioan  Găian,   GH. I. NEGREA   cii  .sînt  .privite  şi  tratate  ca   ^  ţă  de
            oamenilor   muncii   hune-   partidului  precum  şi  mă  narea  greoaie  cu  materiale,   Petru  iHereiilea,  Dumitru   AL. JURCA   parte  inseparabilă  a  proce  i  d-o  să
            dOreni  la  realizarea  pre  surile  pe  care  le  va  adop  îndeosebi tuburi din beton  Codilă, -Nicolae -Matieş, -Ni-  corespondent  sului  de  producţie.  Anual   1  zătorul
            vederilor  programului  su  ta   Conferinţa   Naţională                                                                            sînt  alocate  fonduri  însem  \  clientul
            plimentar   de   dezvoltare   a  P.C.R.  pentru  continua                                                                           nate  pentru  buna  soluţio-   i  (Ioan  I
            economico-socială  a  ţării  dezvoltare  şi  înflorire  a                                                                           -nare  a  tuturor  probleme  ’ re).
            în acest cincinal. S-au  României socialiste.          pe urmele materialelor publicate                                             lor  pe  care  le  ridică  pro
                                                                                                                                                iecţia  muncii  :  echipament   I NU S
                   Tehnologii noi în sprijinul                                                                                                  de  protecţie,  antidot,  venti  { LA O
                                                                                                                                                laţie,  instalaţii  apărătoare
                                                                                                                                                                           ' I.T.i
                                                                                                                                                la  maşini,  utilaje  şi  agre
             " creşterii productivităţii muncii                                                                                                 gate, multe altele.        l   Din
            Preocupat  consecvent  de   nă,  prin  foreze,  de  concep-   Articolele  critice  din  zia  precizia *  Oradea  dispoziti  deferizare  a  instalaţiei,  a   La  faza  judeţeană  a  con  circulă
                                                                                                 1
          uşurarea   eforturilor   fizice   1  ie  şi  construcţie  româ  rul  nostru  nr.  G  20.4,  din   ve   „Luxomat",   care   ur  fost  asigurat  clorul  şi  alte   cursului  pe  teme  de  pro  /  tobazei
          şi  creşterea  productivităţii   nească.  Avantajele  noii  me  14  octombrie  il977,  -la  adre  mează  să  sosească  şi  să  fie   materiale  pentru  instalaţia   tecţia   muncii   primele   3   I  cum  pi
          muncii,  personalul  munci  tode  sînt  multiple  :  produc  sa  unor  probleme  nerezol  puse  în  funcţiune  pînă  în   de  deferizare.  Ca  urmare  a   locuri   au   fost   ocuoate   ţ  De  ma
          tor  de  la  Cariera  de  cal-   tivitatea  muncii  creşte  cu   vate  pe  şantierul  întreprin  luna  decembrie  a.c.  De  a-   acestor-măsuri,  analizele  e-   în  ordine  -de  -.echipajele  :   i  te  sau
          cal  Crăciuneşti  promovea  10—15  la  sută,  creşte  si  derii  de  lianţi  Chişcădaga   semenea,  au  fost  centrali-   fectuate  au  dovedit  că  apa   I.M.  Petrila  .(locul'-1),  fil  >  tuaţia
          ză  noi  tehnologii  de  lucru.   guranţa  în  exploatare,  se   au  .primit  din  parteaGomi-   >  punctele  de  stingere   din  reţea  -este  mult-  mai   mat  din  Gheorghe  Simbta,   ^  dentali
          De   curînd,   prin   grija   reduc  noxele  şi  consumu  telului  municipal  de  partid   a  iluminatului  exterior  şi   bună decît -cea din puţuri.  Gheorghe  H.ulunaş  şi  Marin   ţ  re  difi
                                     rile  de  materiale  şi  explo-  ,                                                                         Bîrsănescu  ;  I.M.  (Barza  (lo  J  autoba
          şi  preocuparea'  inginerului                         Deva  următorul  răspuns  :   au  fost  numiţi  responsabili   Privind   executarea   lu
                                     zivi,   iar   calitatea   rocii   „Pentru  realizarea  stinge  ,cu  stingerea  luminii  pe  zo  crărilor   de   montaj   es  cul  II),  format  din  Gheor-   ţ  cest  tr
          -Ioan  Silaghi,  a  fost  înlo  dislocate  se  îmbunătăţeşte   rii  automate  a  iluminatu               te  adevărat  Că  şantierul   gbe  Leonte.  Ioan  .Purcel  şi   1  Petren!
          cuită   metoda   clasică   de   considerabil.  (R.  Vasile,  co  lui  în  incinta  întreprinde  ne ale întreprinderii.  -T.M;U.Ch.  Bucureşti  are  în   Nicolae  'Nicolae.;  I.V.  Călan   !  la  Căi
                                                                                                    rezolvarea
                                                                                            Pentru
          exploatare cu alta moder  respondent).               rii s-au comandat la „Tele-  blemei   apei   -potabile  pro  stoc  nemontate  160  tone  de   (Locul  .III),  format  -din  Teo  1  cedeze
                                                                                                                 în
                                                                                           şantier  s-au  luat  următoa  utilaje,   pentru   a   căror   dor  Grişan,  Ioan  Biriş  şi   \   IJ.G.C
                                                                                          rele  măsuri  :  a  fost  solici  montare  beneficiarul  a  asi  Ioan  Sima.  Echipajul  clasat   I  port  î
                                                                                           tată  în  şantier  asistenţa   gurat  documentaţia  nece  -pe  locul  I,  cel  de  la  I.M.   1  Călan
                                                                                           tehnică   a   proiectantului   sară.  întreprindem  în  con  Petrila,  ne  va  -reprezenta   ţ  ba  să
                                                                                           pentru  a  se;  rezolva  pro-   tinuare  măsuri  pentru  ur  la  faza  pe  .ţară  ce  va  avea   (  traseul
                                                                                          'blema  deferizării  apei,  de   gentarea  lucrărilor  de  con  loc la (Braşov. •  /  ajunge
                         - .'AS                                                            asemenea  s-a  stabilit  un   strucţie  şi,  .mai  cu  seamă,   !ng. NICOLAE JURCA   \  şi  I.J.C
                                                                                                                                    :
            t - -0 't      3 •                                                            program  de  măsuri  pentru   de  montaj  la  îritreprinde-   activist la Consiliul judeţean   i  re  in  <
            r-ş            i -                                                            menţinerea capacităţii de  Tea de lianţi Deva“.               al sindicatelor     ;  fi  în  i
            - ts f f •m-.-’n-- 1 "}-*» <i ;  -                                                                                                                              \ (I. Cio
           *r* ; ^         » .
           “*■ s f '" *"*rT-rr«i % i   t—.                                              r                                                                                        C
           >*OT '  « ‘""MDPfttSrt ? :                                                                                                                                          BUT
                                                                                              Dimensiuni contemporana
                                                                                                                                                                            1   Corr
                                                                                              (Urmare din pag. >1)    modernă  şi  încadrat  cu  per  de  calcul  şi  un  holcl-resiau-   \  Uric  ş
                                                                                                                      sonal  de  specialitate,  pe  lin  rant  cu  250  de  locuri,  depo  ^ o prec
                                                                                                                      gă  care  funcţionează  şi  un   zite,  spaţii  comerciale,  străzi,
                                                                                           muncii din   municipiu au  serviciu  „Aviasan",  dotat  cu   poduri şi zone verzi.  i  rentab
                                                                                           nevoie  de  mai  multe  locuin  elicoptere.  Prin  acest,spital  şi   Vorbind  despre  municipiul   i  toaie
                                                                                           ţe,  pentru  că  ei  înşişi  —.  cei   prin  noul  centru  de  stoma  Petroşani,  despre  devenirea   ^  tru  cc
                                                                                           ce vor trăi   şi vor munci  tologie  ce  va  fi  construit  în   sa  in  timp,  ar  mai  fi  de  su  i  de  pă
                                                                                           aici  —  vor  fi  din  an  in  an   viitorii  doi  ani,  numărul   bliniat, şi asta, poale, in pri
                                                                                           mai  mulţi.  Cele  două  vizite                                                  ) biţa,
             Modemele  şi  luminoasele  locuinţe,  veritabile  fiori  din  sticlă  şi  beton ale minerilor din        locurilor  in  unităţile  de  să  mul  rind,  aportul  său  —   1  cializa
             oraşul .Vulcan.                                   Foto : ŞTEFAN NEMECSEK      efectuate  in  acest  an  in  Va                     prin  întreprinderile  miniere
                                                                                           lea  Jiului  de  către  secretarul   nătate  ale  municipiului  va   Dilja  şi  Livezeni  —  la  pro  l  pună
                                                                                           general al partidului, tovară  creşte la 1 030, iar al medici  ducţia  de  cărbune  a  ţării,  u-   /  găsit
                                                                                                                      lor  la  peste  125.  Azi,  creşe-
                                     generală  a  obligaţiilor  mora
                                                                                                                                                 nităţi  care  se  vor  dezvolta
               dicţionar             le  ale  omului  faţă  de  cla                       şul  Nicolae  Ceauşescu,  au   tea  de  a  satisface  toate  ce  şi  moderniza  continuu,  la   )  cei  în
                                                                                                                      le  şi  grădiniţele  au  capacita
                                                                                           deschis  noi  orizonturi  de
                                                                                                                                                                            l  trebat
                                     să,  patrie,  societate,  precum                      dezvoltare  pentru  acest  colţ   rinţele.  Şi,  totuşi,  se  va  con  Livezeni  aflîndu-se  in  con  !  butoai
                                                                                           de ţară.
                                     şi  faţă  de  familie,  prieteni,   'L-imternatxonale \  Numai  in  acest  cincinal.   strui  o  nouă  grădiniţă,  cu   strucţie  şi  o-mare  preparaţie   1  descoj
                                     tovarăşi  ;  categorie}  funda                       numărul personalului munci  260  de  locuri.  Este  nevoie.   de  cărbune.  Şi  pentru  că   ^ cocote
                                                                                                                                                 scriem  despre  Petroşani  şi
                                     mentală  a  eticii  ca  ştiinţă   Fondul  monetar  internaţio  tor  va  creşte  cu  aproape   Populaţia  creşte.  Numai  de   despre  cărbune,  nu  putem  o-   i acasă
                                     normativă.   Concepţiile   etice   nal  (F.M.I.),  Instituţie  inter-   3  000,  prin  construirea  unor   la  începutul  acestui  .  an,  in   mite  că  aici  funcţionează   j  ie...  (T
             Calitatea  vieţii,  (în  sens                     guvernamentală,   autonomă
           Jarg)   totalitatea   condiţiilor   premarxiste  considerau  d.  ca   specializată,  din'  sistemul  Na  noi şi ■■ importante obiective   registrele  de  stare  civilă  de   singurul • institut de mine din
           care  asigură  integritatea  vieţii   o  categorie  imuabilă,  izvo  ţiunilor  Unite,  care  urmăreş  economice,  intre  .care  o  în  la Consiliul. popular munici  ‘ţară,  care  pregăteşte  cadre   ^ RISIP
           biologice,  satisfacerea  cerin                    te   promovarea   cooperării   treprindere  de  produse  ,elec  pal  s-.au  înregistrat  351  de   de  specialitate  pentru  întrea
           ţelor  de  ordin  social-econo-   rul  ei  reprezentîndu-1  „porun  monetare  internaţionale,  în  trotehnice  şi  o  fabrică  de   căsătorii.  Tot  în  aceeaşi  pe  ga  industrie  minieră.  Şi  tot
            mic  legate  de  nivelul  de  trai   cile  divine 1 *,  conştiinţa  mo  lesnirea  dezvoltării  comerţu  rioadă, . în . Petroşani au ve                      S- La
           material  şi  spiritual,  care  să   rală  concepută  ca  ceva  au  lui  internaţional,  prin  încu  tricotaje.  De  asemenea,  lo  nit pe lume 1 360 de copii.  aici  îşi  desfăşoară  de  aproa  ^  stat  d
           permită  echilibrul  şi  desăvâr  tonom  şi  invariabil  sau  „na  rajarea  stabilităţii  valorice  a   cuitorii  municipiului  Petro  pe  30  de  ani  -activitatea tea
           şirea  continuă  a  personalită                    monedelor  şi  înlăturarea  res  şani  vor  primi,  pin.ă  la  fi  Oraşul  de  la  poalele  Pa-   trul de stat al minerilor.  i  din  cc
           ţii  umane.  C.  v.  cuprinde  :  l)   tura  umană".  Etica  marxistă   tricţiilor  valutare  ,ce  .  slînje-   nele  anului  1980,  un  com  ■ringului  va  deveni  mai  cu  Multe  s-au  schimbat  in  o-   I  zitări,
           calitatea  mediului  înconjură  consideră  că  d.  este  rezulta  nesc   dezvoltarea   comerţului   plex  de  alte  binefaceri  -ale   rat. mai, frumos.;Lucrările de   ţ  ciabilc
           tor,  relaţia  dintre  om  şi  na  tul  reflectării  cerinţelor  soci  internaţional.  Statutul  său  a   modernismului, civilizaţiei . şi   termoficare  a  ■municipiului,   r.aşul  de  sub  Paring  in  anii
           tură  ;  2)  calitatea  mediului                    fost  elaborat  cu  ocazia  con  bunăstării.  Celor  15  unităţi                 din  urmă.  Multe  innoiri  se   l  colta
           social,  condiţiile  de  viaţă  ma  ale  în  conştiinţa  morală,  al   ferinţei  monetare  şi  finan    care  vor  începe  in  anul  vii  -vor  petrece  Jji  anii  ce  vin.   *  era  d-
           terială,  relaţiile  urpane,  .acti  transformării   normelor   mo  ciare  a  Naţiunilor  Unite  de   şcolare,  dintre  care  trei  li  tor,   vor   rezolva   definitiv   Căci  socialismul  .înseamnă   r:imale
           vitatea  politică,  morală  şi  spi  rale  in  care  se  exprimă  a-   la  Bre.tton  Woo.ds  (S.U.A.)  in   cee  industriale,  cu  un  număr   problemele  poluării,  asigu-   deopotrivă  nou  şi  modern,   l  comp!
           rituală  ;  3)  calitatea  mediului   ■  ceste  cerinţe  în  obligaţii  ale   iulie  1944  şi  a  intrat  în  vi  total  de  8  600  elevi  şi  peste   rind  .şi  condiţii  optime  de   frumos  şi  civilizat,  înseamnă
           de  muncă  :  4)  calitatea  me                    goare  în  decembrie  1945.  Se  380  de  cadre  didactice,  li  se   locuit,  încălzire,  apă  caldă,   bunăstare  şi  viaţă  demnă   i   Este
                                                               diul  F.M.I.  este  la  Washing
           diului lamilrel.          individului  ;  îndeplinirea  sau   ton.  Apartenenţa  la  F.M.I.   vor  adăuga  o  nouă  şcoală,           pentru  toţi  .fiii  ţării.  Ilar  a-   ;  neglije
                                     neîn deplini rea, d. este criteri  este  .rezervată  numai  statelor.   cu  24  săli  de  clasă  şi  ate  toate  atributele  ..bunăstării  şi   .  ceste  atribiite  pătrund  tot   ^  la  se
                                     ul  aprecierii  morale  ,a  omu  Din  F.M.I.  fac  parte  125  de   liere  interşcolare  pentru  120   civilizaţiei.  Şi  ,tot  <in  ,acest   mai  viguros  şi  in  municipiul   i  vind  n
                                                                                                                     cincinal,  în  Petroşani  se  vor
                                     lui.  Morala  comunistă  presu  ţări  ale  lumii.  România  a  de  de  locuri.  ,ln  acest  ian,  jn   mai  construi  un  magazin  u-   cu  rezonanţă  de  cărbune  —   J  re  a
                                     pune  o  înaltă  conştiinţă  a  d.,   venit  membră  a  .F.M.I.  la  jl5   .Petroşani  a  fost  dat  in  folo  niversal.  o  sală  polivalentă   Petroşani.  ţ a cea si
                                                               decembrie  1972.  cînd  a  aderat  i
             Datorie, expresia cea mai  îndeosebi a d. obşteşti.  şi Ia B.I.R.n           sinţă  un  spital  cu  700  de   şi  un  complex  sportiv  cu
                                                                                          paturi, dotat cu aparatură  15 000 de locuri, un centru       DUMITRU GHEONEA
     	
