Page 102 - Drumul_socialismului_1977_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 2
r

carnet
ţ Baza
cultural i provizio
I terială
Realizarea producţiei fizice să stea in ţ asigure
l coest c
Sarcinile anului viilor BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ / feţe de
\ poată
Duminică, brigada şti­
abordate prinlr-o centrul preocupărilor întregului colectiv inţifică a Comitetului ţ Factorii
judeţean de cultură şi * rezolvai
ţ me s-c
pregătire temeinică, Au mai rămas puţine zi­ timp va intra în producţia — Nu se respectă întoc­ educaţie socialistă s-a '{ au „ui
întîlnit eu cetăţeni din
le pînă la sfîrşitul acestui de serie noul tip de plăci mai şi întotdeauna tehnolo­ satele Căstău şi Sibi- !y menea
•rat p
minuţioasă, an. Una din cerinţele fun­ mozaicate (cu un singur giile de lucru, nu se folo­ şelu-Nou (comuna Be- l Realita
sesc încă la maximum de-
strat) care a fost experi­
damentale puse în faţa fie­
riu).
Dialogul
realizat
cărui colectiv de muncă es­ mentat în staţia pilot a în­ şeurile rezultate din tăieri între membrii brigăzii 1 totul
a producţiei te aceea de a-şi realiza şi treprinderii aproape un an iar în privinţa calităţii u- ştiinţifice şi săteni s-a 1 suprafe
de zile, obţinîndu-se re­
nele produse mai lasă de
depăşi planul la producţia
^ trage
soluţionarea
referit
la
fizică, la fiecare sortiment zultate foarte bune. Amin­ dorit. Ar trebui acordată pe cale politică a pro­ i nuarea
«cale. £
(Urmare din pag. 1) altfel, acest lucru se află în parte. Realizarea valo­ tim că, de puţin timp, a în­ de către noi toţi mai mul­ blemelor litigioase din­ yducru I
tă atenţie acestor lucruri,
a
rică
ceput şi montajul instalaţi­
globale
producţiei
pe agenda tuturor între­ tre state, la aspecte
ţici materiale, şi, prin a- prinderilor din judeţ, fie­ nu poate suplini sub nici un ei de fabricare a pulberilor sublinia inginerul Bence privind istoria, astro­
ceasta, sporirea venitului care colectiv de muncă motiv restanţele la produc­ marmoriene, care se reali­ Ianoş, şeful secţiei prelu- nomia, medicina, le­ 1
naţional şi ridicarea nive­ fiind conştient de sarcini­ ţia fizică. Beneficiarii, eco­ zează prin autodotare. crări. i
lului de trai al întregului le mobilizatoare ce-i revin nomia noastră naţională, Dacă am arătat la înce­ Un alt aspect, relevat cu gislaţia ţării noastre. 1 Miile
popor. Experienţa ultimilor din planul naţional unic de nu de cifre globale au ne­ put preocupările colectivu­ amărăciune de maiştrii A- Probleme ca realizarea ? a pel ea
ani a dovedit cu puternică* dezvoltare pe 1978 şi hotă- voie, ci de produsele fizi­ lui de aici pentru diversi­ lexandru Varga şi Savin comunicaţiilor astrono­ I transpe
forţă de convingere că fe­ rît să-l pregătească cît mai ce, de utilajele, piesele, ficarea producţiei şi rezul­ • Sava, de la atelierul placa­ mice, cauzele cutre­ Şi I.T.A
ricirea şi bunăstarea noas­ bine pentru a-1 îndeplini v je, este cel al absenţelor
tră nu ni le oferă nimeni, în mod exemplar. Ce pre­ mărfurile necesare produc­ tatele bune obţinute în a- murelor de pămînt, / torii d
ci noi înşine trebuie să ni supune, în fond, această ţiei şi nouă, cumpărătorilor. cest an, nu putem omite nemotivate. prevenirea hipertensiu­ :1 obligat
le asigurăm prin propria pregătire ? In mod deose­ Dacă urmăreşti situaţia totuşi rezultatele mai sla­ — Unii tovarăşi de-ai nii, a gripei, atribuţiile ^ să vin
muncă, prin voinţa şi ho- bit — contractarea integra­ realizării sarcinilor de plan be (tot din această perioa­ noştri, cum sînt, de exem­ comisiilor de judecată 1 plece
tărîrea de a trăi mai bine, lă a bazei tehnico-materia- pe 10 luni la întreprinde­ dă) şi unele din cauzele a- plu, Constantin Haneş şi au fost dezbătute eu i lor do'
deci de a munci mai bine. le şi a producţiei — atît rea „Marmura" Simeria ră- cestor nerealizări. Nicolae Sibişan, au obice­ mult interes.
Acest adevăr trebuie im­ cu partenerii interni, cît şi mîi oarecum contrariat. iul să lipsească nemotivat, \ tofi.
plantat în conştiinţa fiecă­ cu cei externi —, asigura­ Alături de rezultate nota­ mai ales în zilele în care EXPOZIŢIE s
rui om al muncii, trebuie rea şi pregătirea forţei de primesc ■ retribuţia, neînţe-
4
să mobilizeze energic Xa muncă, punerea la punct bile, cifrele indică şi unele La „Marmura * DE ARTĂ PLASTICĂ \
activitate susţinută, fruc­ în toate amănuntele a'spa­ nerealizări. Astfel, produc­ legîiid (deşi li s-a arătat \
tuoasă toate colectivele ţiilor Şi capacităţilor de ţia globală este realizată în de mai multe ori), că în fe­ La Clubul sindicate­
muncitoreşti. producţie, asigurarea tutu­ proporţie de 111,3 la sută, Simeria lul acesta dezorganizează lor din Lupeni s-a des­ l curcă,
Pentru ca sarcinile din ror celorlalte condiţii pen­ iar productivitatea muncii întreg procesul de produc­ chis o expoziţie de artă' i le de
planul pe anul 1978 să poa­ tru desfăşurarea optimă a a crescut simţitor faţă de ţie. plastică, ce poartă sem­ / le „inc
tă fi realizate integral, la producţiei în timpul iernii. anii precedenţi. După 10 în legătură cu absenţe­ \ nin, a<
toţi indicatorii, la toate In aceste direcţii trebuie să Datorită faptului că nu le, remarcăm că numai în nătura lui Alexandru 1 torii ş
sortimentele, hotărîtor este acţioneze mai energic une­ luni se raportează o depă­ au fost realizate sarcinile primele 3 trimestre ale a- Rădulescu. Cunoscător
ca producţia să fie pregă­ le unităţi economice ca şire a productivităţii de de plan la placaj finit, în­ al legilor culorii, artis­ / Deva
tită temeinic, din timp. In C.S. Hunedoara şi I.V. Că- 11,4 la sută. La px-oducţia treprinderea are restanţe şi cestui an, la „Marmura" tul plastic oferă vizita­ 1 pentru
unităţile- economice din ju­ de dale mozaicate planul a Simeria s-au înregistrat I laţiile
deţul nostru, preocupările lan, I.P.E.G. Deva şi fost depăşit substanţial, re- la export. Iată însă ■ ce ne 19 204 nemotivale. Aceasta torilor, într-o suită de / zările
în această direcţie se am­ U.U.M.R. Crişcior, Ţesăto- alizîndu-se un spor de a- spune în legătură cu acest fără să mai cumulăm şi lucrări de reală valoa­ J l-au (
plifică în fiecare zi, pe ria de mătase Deva şi pi-oape 17 la sută. lucru tovarăşul Boris Răi- învoirile, concediile de boa­ re, ferestre deschise ^ o vini
măsură ce ne apropiem de I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni, leanu, inginerul şef al în­ lă etc. spre o viziune persona­
finele anului. Un număr I.F.E.T. Deva şi „Marmu­ Este demnă de remarcat treprinderii : i seria.
tot mai mare de întreprin­ ra" Simeria precum şi alte­ şi preocuparea pentru di­ — Nerealizarea planului Deci, alături de rezultate lă asupra realităţii pe > tru că
deri raportează deja înde­ le care mai au nerealizări versificarea şi asimilarea bune în producţie, de pre­ care o „descrie" măes- ţ cheia t
plinirea sarcinilor de plan la acest capitol. de noi produse. Menţionăm, la acest sortiment se da­ ocupările pe linia diversi­ tru cu penelul. l l i za re
şi a angajamentelor anua­ încheierea cu bune re­ în primul i'înd, abrazivii. torează, în principal, fap­ ficării şi asimilării de noi / morme
le, pregătindu-se să dema­ zultate a prevederilor de tului că nu avem asigurate produse, la „Marmura" mai CARTEA ŞTIINŢIFICĂ 1 re s-
reze energic şi hotărit din plan pe acest an, pregăti­ Dacă, la început, aceştia se condiţiile de zăcămînt la persistă şi unele neajunsuri l noroi.
primele zile ale noului an. rea corespunzătoare a pro­ fabricau doar pentru uz in­ cariera Ruşchiţa. Mai exact Biblioteca municipa­
Unităţi economice cu pon­ ducţiei şi demarajul optim tern, acum ei se pi'oduc şi este vorba despre neconfir- care afectează asupra bu­ ■ tă pe
dere în judeţ, cum sînt : în 1978 vor constitui premi­ pentru terţi. în ultima pe­ mări de rezerve. Am avut nului mers al întreprinde­ lă din Petroşani a or­ i picioa
I.M. Hunedoara, I.M. Bar­ sele unei contribuţii sub­ rioadă, ca urmare a cerce­ şi o alunecare de teren ca­ rii, asupra rezultatelor ei. ganizat, la casa de cul­ ^ alaltăi
za, I.U.M. Petroşani, E.M. stanţiale a judeţului Hu­ tărilor proprii, s-a diversi­ Stă în puterea colectivu­ tură din localitate, o l tovară
Deva, ca şi I.M. Orăştie şi nedoara la înfăptuirea ficat gama sortimentală a re a afectat mult extracţia lui de aici ca în zilele ca­ expoziţie a cărţii ştiin­ I ajutat
F.P.R. Baru, multe altele, Programului suplimentar acestora, produeîndu-se a- de materie primă. re au rămas pînă la finele ţifice. Realizată în ca­ \ ne p
finalizînd planul pe acest de dezvoltare economico- Din discuţiile noastre cu anului să recupereze res­ drul acţiunilor cu car­ ţ caucix
an, îşi pregătesc asiduu socială a ţării pe perioada brazivi cu lianţi de bache- mai mulţi muncitori, maiş­
producţia anului 1978. De­ •1976—1980. lită, magnezită sau polies- tri şi ingineri din între­ tanţele şi să-şi realizeze tea, organizate frecvent
teri, foarte solicitaţi de prindere, am dedus, totuşi, integral planul la produc­ de colectivul bibliotecii, l ÎSI
constructori. Peste puţin ţia fizică. Dar pentru a- expoziţia a fost între­
că pe lîngă aceste motive ceasta, pe lîngă o organi­
obiective îşi mai fac loc în gită de prezentarea şi PE
întreprindere şi unele „fe­ zare riguroasă, disciplină î'ecenzarea celor mai ) De
şi ordine la fiecare loc de
nomene" care perturbă pro­ muncă, este nevoie de efor­ interesante titluri apă­ torul
cesul de producţie, influen- turi susţinute din partea rute la Editura ştiinţi­ ţ la un'
ţînd negativ asupra reali­ fiecărui om al muncii. fică şi enciclopedică. 1 facere
zărilor. Despre ce este vor­ / ria se
ba ? MIRCEA LEPĂDATU ţ pârâte
i sesiza
? de b
I părăi
i câ ni
'mm de constituire a consiliilor populare i adeve
1 se. Ic
Şi în judeţul nostru, ca tul de credinţă şi devota­ din judeţul nostru pînă ) ne-a
în întreaga ţară, au loc în ment faţă de Repu­ în 1980. Această problema­ l un o
aceste zile — în urma vic­ blica Socialistă România, tică înscrisă la ordinea de / în di
toriei obţinute în alegerile în cadrul sesiunilor de zi — mareînd începutul ac­ ţ cauze
ne a
de la 20 noiembrie de că­ constituire are loc alege­ tivităţii consiliilor populare i "
tre candidaţii Frontului rea birourilor şi comitete­ în noua legislatură — a- ? cături
Unităţii Socialiste — se­ lor executive ale consilii­ testă faptul că noile orga­ ţ aminl
siuni de constituix-e ale lor populare, depunerea ne locale ale puterii şi ad­ rai vi
consiliilor populare muni­ jurămîntului de credinţă ministraţiei de stat sînt de 1'
cipale, oi’ăşeneşti şi comu­ de către noile organe exe­ angajate plenar, din prima i nâ .
I.M. Vulcan, ioan Zimbru, miner, şef de brigadă Ia sectorul III, împreună cu mi­ nale. în cadrul acestor se­ cutive de conducere, ale­ zi a activităţii lor, cu toa­ i tori.
nerii Ion Frisăcaru şi Nicolae Kaicu, împărtăsindu-şi succesele la ieşirea din şut. siuni deputaţii — care gerea comisiilor permanen- te forţele, la înfăptuirea / I.C.S.
Foto: ŞTEFAN NEMECSEK au primit mandatul din te şi se adoptă planurile programelor de înflorire e- J Deva
partea alegătorilor de a de măsuri îmbunătăţite conomico-socială a tuturor » descc
■ gospodări treburile unită­ ale consiliilor populare localităţilor hunedorene şi ’i cump
„Vulcanul este un colţ din mindra stea românească" j ţilor administrativ-terito- privind îndeplinirea pre­ • crearea, pe această bază, a ) cuş).
unor condiţii de muncă şi
vederilor planului de dez­
riale, de a conduce împreu­
DE
nă cu obştea şi în intere­ voltare economico-socială . de viaţă tot mai bune pen­ \
8 (Urmare din pag. 1) re se deschide şi se înalţă mîndră". Ovi- t sul ei treburile de stat şi în profil teritorial a loca­ tru toţi locuitorii judeţu­ Pe
!
S -----——--------------------------- diu Opriţa : „... cu flori multe şi parcuri I obşteşti — depun jurămîn- lităţilor urbane şi rurale lui nostru. ) pe ui
I te populaţia Vulcanului a crescut de a- frumoase, unde minerii işi 'petrec timpul ' ţ deser
proape- 6 ori şi că mai bine de două treimi liber, ascultînd frumoasele triluri de pă- j I Mia -
' din ea trăieşte in locuinţe noi. in blocuri. sărele". ) teresx
Copiii înţeleg că tot ce s-a făcut in Vul- Şi exemplele a? putea continua. Obser- J O NOUĂ FORMAŢIE într-o autentică lecţie
' can se datoreşte eforturilor minerilor, con- naţiile copiilor sînt expresia simţămintelor | CORALĂ despre frumuseţea mun­ l încad
I duşi_ de partid, care, avind puterea in faţă de realitate şi sint, mai ales, călită- * Etapa de masă a celei cii, a meseriei. Acolo, pe J de ci
1 lor, \
mină, au redeschis mina, cindva închisă
‘ de capitalişti, şi au trecut la dezvoltarea tive şi incomplete, li ajutăm cu cîteva ele- k de-a Il-a ediţii a Festi­ platformă, au sărbătorit l finele
mente. Faţă de anul eliberării, numărul u- I
l ei, la creşterea producţiei de cărbune. nităţilor comerciale, de învăţămînt şi să- ' valului naţional „Cînta- elevii şi pe învăţătoarea / cînd
* _ Georgiana Antoce : „De mult, înving in d nătate s-a triplat. In 1948 Vulcanul era o | rea României* a inclus în UNITATE DE DESFACERE lor — Georgeta Cismaş I cînd
. în lupta cu străfundurile, aceşti curajoşi comună cu 5 229 locuitori iar azi numai J numărul formaţiilor ar­ A FABRICII — căreia i-au înmînai ^ pentr
j oameni au dăruit oraşului cărbunele. Astăzi, numărul elevilor este de peste 5 600. Este , tistice ale căminului cul­ DE ÎNCĂLŢĂMINTE flori pentru aniversarea
\ îndemnaţi de noile condiţii, ei muncesc cu primul oraş din Valea Jiului care, prin in- J tural din Pui un nou celor 21 ani de viaţă. 1 re l a
In hala OBOR din mu­
I mai multă rivnă, făcînd ca oraşul să fie troducerea termoficării, a scăpat de polua- s ansamblu: formaţia co­ nicipiul Hunedoara — s-a SCHIMB DE EXPERIENŢĂ .' parte
vestit
\ de 2f
rea proprie. în viaţa lui au apărut ele- 8
' Emil Bălan : „Oraşul arată ca un furni­ mente inexistente altădată : liceu, grădini- ’ rală. Tineri şi vîrstnici deschis o unitate de vîn- l a so:
I car în timpul zilei. De aici se scoate „au- ţe, dispensar medical, creşe etc. Tot ceea J de diferite profesii şi zare a produselor de în­ La Nădăştia de Sus a î la Vi
rul negru". Constructorii au ridicat aici un preocupări participă cu
s ce defineşte calitatea vieţii oamenilor este I călţăminte pentru femei fost organizat un intere­ ) cu o
I oraş mare, inălţind zi de zi şcoli, magazi­ comparabil doar sub raport cantitativ şi " lui repertoriu al forma­ a fabricii din localitate. sant şi util schimb de l bine
drag la realizarea primu­
ne, locuinţe pînă aproape de munţi".
nu întotdeauna acest raport este suficient >
experienţă
cu
lucrătorii
I n Lakatos Ghizi : „In anul 1975 mina Vul­ de concludent. Vulcanul este azi cu totul, 9 ţiei corale ce se pregă­ Se găseşte aici încălţă­ din domeniul zootehniei 1 în lo<
minte în 7 sortimente.
\ ia 6,
can a primit „Casca de aur“ şi steagul de fundamental altul, faţă de primii ani de '
mină fruntaşă in întrecerea socialistă". după eliberare. Este un oraş cu un înalt | teşte sub bagheta dirijo­ FLORI LA OŢELĂRIE de pe raza oraşului Că- ţ re se
J Este aici o constatare, dar şi o dorinţă tonus economic şi social. Pe teritoriul lui ’ rului Vasile Molodeţ. lan. Au fost prezenţi pes­ I sufici
| a copilului de a şti că minele oraşului sînt există două exploatări miniere, o prepara— J LA DISPOZIŢIA Pionierii detaşamentu­ te 60 de participanţi: / zăbo\
\ fruntaşe. In replică remarcăm că minerii ţie de cărbune, o termocentrală, o secţie | CĂLĂTORILOR lui clasei a IV-a G, de la ingineri agronomi, medici
n b
I de la Paroşeni au dat peste plan de la în­ ce se va transforma curind intr-o fabrică >, Nu de multă vreme Şcoala generală nr. 11 veterinari, preşedinţi de t de
H ' cr
ceputul anului mai bine de 40 000 tone de
de elemente de susţinere hidraulică şi alte k
agricole
de
I ' cărbune, iar cei de la Vulcan, pe luna no­ unităţi. Perspectiva oraşului dezvăluie o l conducerea autogării De­ Hunedoara, s-au întîlnit, cooperative şefi de bri­ ? a june
pe platforma oţelăriei nr. producţie,
va a ÎUat lăudabila mă­
Ţ întîrzi
iembrie, au extrase peste 1000 tone.
imagine tonifiantă, prin amploarea şi pro- '
găzi. Schimbul de expe­
1 de la C.S.H., eu mais­
sură de a pune la dispo­
„ ba copiii care au participat la „extern- funzimea transformărilor ce vor surveni. I ziţia călătorilor, în sala trul principal Tiberiu rienţă a fost urmat de ^ minu‘
' cond
f poralul" nostru, categoria fundamentală a De aceea, ni se pare fericită expresia ele- J de aşteptare, un televi­ Pascu, secretarul comite­ un frumos program ar­ va d
esteticii — frumosul — este sinonimă cu vului Marian Stancu : „Un oraş în înflori- >
s floarea. Iată cîteva imagini: Nicolae Hirsch : "o/Pentru-a patriei mîndrire/Şi sub înnoito- | zor. Astfel, şederea călă­ tului de partid al O.S.M. I tistic susţinut de forma­ cestu
( „Oraşul Vulcan este în plină con­ rul soare/Să arate ca o floare". * torilor în autogară poate şi deputat municipal. In- ţiile Casei de cultură din I prad
strucţie, ca o floare după ploaia verii". fi instructivă. (M. Ţie). tîlnirea s-a transformat Căi an. ^{T. II
J , Valent ’n Ciolpan : „II văd ca o floare ca­ CORNEL ARMEANU I