Page 87 - Drumul_socialismului_1972_07
        P. 87
     aaaagg—suMuiiiwi—
           DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 456 © MARŢI 25 IULIE 1972                                                                            *                                                                                                     3
              (Urmare din pagina a 2-a)  câror  Încercări  de  Însuşire   lie  pe  principiile  moralei  so  mân,  tinerii  uteciştl  trebuia   viitoare  a  dezvoltării  sociale,   dul Comunist Român, Partidul   ciază  că  şl  după  eliberare  au   Înfrăţirea dintre oamenii mun
                                         prin  abuz,  necinste  sau  înşe  cialiste,  ale  egalităţii,  respec  să  militeze  pentru  întărirea   cea a comunismului deplin, să   nostru comunist a dus o luptă   fost  adoptate  unele  măsuri   cii,  fără  deosebire  de  naţio
           făptuire*  programului  de  edi  lăciune,  a  roadelor  activităţii   tului şi afecţiunii reciproce în  prieteniei  şi  solidarităţii  parti  se  ajungă.  la  dispariţia  trep  neîmpăcată  împotriva  politicii   greşite.  In  locul  unei  politici   nalitate,  la  înnobilarea  spiri
           ficare  a  societăţii  socialiste   altora,  să  combată  cu  fermi  tre  soţi,  în  îndeplinirea  rolu  dului nostru cu toate partide  tată  a  unor  deosebiri  esenţia  de  asuprire  naţională  promo  de  clasă,  împotriva  moşieri  tuală  a  întregului  popor,  în
           multilateral dezvoltate.      tate  parazitismul,  tendinţa  de   lui  ce  revine  familiei  în  creş  le  comuniste  şi  muncitoreşti,   le  dintre  naţiuni,  să  se  înfăp  vată de clasele dominante, îm  lor,  capitaliştilor,  exploatato  lupta  pentru  construirea  so
             8.  Fiecare  comunist,  fiecare   trai pe seama societăţii.  terea  populaţiei  tării,  în  întă  să  contribuie  la  dezvoltarea   tuiască  o  conlucrare  intimă   potriva  fascismului,  a  militat   rilor,  s-au  luat  unele  măsuri   cialismului şi comunismului.
           membru al organizaţiei revolu  18.  O  trăsătură  de  bază  a   rirea continuă a naţiunii noas  prieteniei  frăţeşti  cu  popoa  multilaterală  între  ele.  Toc  pentru  asigurarea  deplinei  e-   pe  criterii  naţionale,  cum  au   Organele  şi  organizaţiile  de
           ţionare  da  tineret  are  îndato  profilului  moral  al  membrilor   tre socialiste.    rele  celorlalte  ţări  socialiste,   mai  avînd  în  vedere  această   galitâti  în  drepturi  a  tuturor   fost: strămutarea populaţiei de   partid  se  vor  preocupa  şi  în
           rirea  de  a  face  totul  pentru   de  partid,  a  tinerilor  comu  27.  Membrii de partid, tine  să-şi  manifeste  solidaritatea   perspectivă   istorică   trebuie   cetăţenilor  tării,  a  realizat  u-   origine  germană  şi  sîrbă,  ex  viitor  de  selecţionarea  şi  pro
           înflorirea  continuă  a  patriei   nişti trebuie să fie înalta con  rii  comunişti  trebuie  să  mili  cu  popoarele  care  şi-au  cuce  acordată  cea  mai  mare  aten  nirea  în  rîndurile  sale  sau  în   proprierea  totală  a  terenurilor   movarea  în  organele  şi  apa
           noastre  socialiste,  pentru  spo  ştiinţă  profesională,  responsa  teze pentru ca familia să con  rit  recent  independenta,  sau   ţie  dezvoltării  naţiunilor,  pro  organizaţii  democratice  a  ce  agricole  deţinute  de  germani   ratul  de  partid,  de  stat  şi  e-
           rirea  patrimoniului  ei  material   bilitatea  pentru  îndeplinirea   stituie  un  cadru  sănătos  de   care  luptă  pentru  eliberare   movării  unor  relaţii  de  cola  lor mai înaintaţi fii ai poporu  şi  alte  măsuri  economice  ca  conomic,  în  conducerile  orga
           sl  spiritual,  pentru  afirmarea   exemplară  a  sarcinilor  încre  creştere  spirituală  a  copiilor,   naţională,  cu  clasa  muncitoa  borare  pe  bază  de  egalitate   lui  român  şi  ai  naţionalităţilor   re  au'  adus  daune  grave  atît   nizaţiilor  de  masă  şi  obşteşti,
           tot  mai  puternică  a  naţiunii   dinţate,  intoleranta  fată  de   cea  dintîi  şcoală  în  care  co  re,  cu  toate  forţele  progresis  între  ele.  Societatea  este  încă   conlocuitoare.  populaţiei  respective  cît  şi  în  a  celor  mai  valoroase  cadre
           române  în  rîndul  naţiunilor   chiul,  superficialitate  sau  in  pilul  să  înveţe,  odată  cu  re  te, antiimperialiste din lume.  departe  de  epoca  în  care  na          tregii  economii  naţionale,  dar   din  rîndul  naţionalităţilor  con
                                                                                                                                                                  Politica  marxist-leninistă  a
           lumii.                        disciplină în muncă.          gulile  de  comportare,  preţui  36.  Animaţi  de  demnitate  şi   ţiunea  îşi  va  fi  încheiat  me  Partidului  Comunist  Român   mai  cu  seamă  politicii  noastre   locuitoare,  care  muncesc  cu
            0.   Membrilor Partidului Co  19.  Toti  comuniştii  trebuie   rea  muncii,  devotamentul  fată   mîndrie  naţională  şi,  în  ace  nirea istorică, iar procesul dia  de  realizare  a  deplinei  egali  naţionale în general.  devotament  pentru  înfăptuirea
          munist  Român,  uteciştilor  le   să  lupte  pentru  promovarea   de  patrie  şi  popor,  fată  de   laşi  timp,  de  respect  fată  de   lectic  al  apropierii  dintre  na  tăţi  în  drepturi  a  oamenilor   Partidul  Comunist  Român  a   politicii   partidului,   pentru
          revine  datoria  supremă  de  a   spiritului  revoluţionar  în  în  cauza socialismului.  alte  popoare,  comuniştii  tre  ţiuni  nu  înseamnă  nicidecum   muncii  fără  deosebire  de  na  luat  încă  de  multă  vreme  mă  continua înflorire a patriei ;
          apăra,  cu  orice  sacrificii,  in  treaga  noastră  viată  socială,                      buie  să  respingă  atît  exclusi  reducerea  rolului  acestora,  ci   ţionalitate,  a  dat  posibilitate   suri  de  îndreptare  a  tuturor   Organele  şi  organizaţiile  de
          tegritatea   patriei,   cuceririle   împotriva  inerţiei,  rutinei  şi   28.  Toţi  comuniştii  —  pă  vismul  naţional,  cît  şi  ploco  dezvoltarea  şi  afirmarea  cu   partidului să creeze frontul de   acestor  greşeli,  a  pus  capăt   partid,  Frontul  Unităţii  Sqcia-
          revoluţionare   ale   oamenilor   conservatorismului,  a  tot  ceea   rinţi, dascăli, activişti ai orga  nirea   cosmopolită   în   faţa   putere  a  fiecărei  naţiuni,  con  luptă  împotriva  fascismului,   cu  hotărîre  unor  astfel  de   liste,  instituţiile  de  stat,  şcoa
          muncii,  independenta  şi  suve  ce  este  perimat  şi  poate  frîna   nizaţiilor  obşteşti  —  au  înda               tribuţia  sa  sporită  la  rezolva  împotriva   politicii   hitleriste   practici,  care  reprezintă  aba  la,  presa,  radioul  şi  televiziu
          ranitatea naţională.           mersul înainte al societăţii.  torirea  primordială  de  a  se  a-   străinătăţii.       rea  problemelor  ce  confruntă   de  dezmembrare  a  României.   teri  de  la  politica  marxist-le  nea,  organizaţiile  de  masă  şi
            10.  Toţi  comuniştii  trebuie   20.   îndeplinirea  sarcinilor   cupa  îndeaproape  de  formarea   37.  Trăind  într-o  societate   omenirea.  In  aceste  împreju  Tocmai  datorită  acestei  poli  ninistă  a  partidului.  Cu  justi  obşteşti,  toţi  factorii  educa
          să  dea  dovadă  de  vigilentă  şi   tot  mai  complexe  pe  care  le   şi  educarea  noilor  generaţii   care  a  înlăturat  jugul  asupri  rări,  analiza  marxisţ-leninistă   tici în 1940, la chemarea par  ficată  mîndrie,  comuniştii,  în  tivi  au  sarcina  de  a  intensi-
          combativitate revoluţionară fa  ridică  etapa  construirii  socie  în  spiritul  eticii  socialiste,  al   rii  sociale  şi  naţionale,  mem        tidului, forţele progresiste, pa  tregul  nostru  popor  înscriu  la   ca  munca  de  educaţie  în  spi
          tă  de  orice  acţiuni  sau  mani  tăţii   socialiste   multilateral   responsabilităţii  fată  de  şocie-   brii  de  partid,  tinerii  comu  a   realităţilor   contemporane   triotice,  atît  din  rîndurile  po  loc  de  frunte  printre  rezulta  ritul  patriotismului  socialist,
                                                                                                                                   cere  ca  partidele  revoluţiona
          festări  ostile  orlnduirii  noas  dezvoltate  cere  în  mod  impe  tate,  de  pregătirea  tineretului   nişti  trebuie  să  militeze  cu   re să facă totul pentru dezvol  porului  român  cît  şi  ale  ma  tele  politicii  generale  a  parti  al  principiilor  şi  normelor  eti
          tre  socialiste,  intereselor  vita  rios  ca  fiecare  membru  de   pentru muncă şi viată.  hotărîre  pentru  lichidarea  din   tarea  şi  afirmarea  naţiunilor,   ghiarilor,  germanilor  şi  celor  dului  rezolvarea  justă  a  pro  ce  ale  socialismului,  să  cul
          le ale poporului.              partid,   toti   comuniştii,   în   29.  O trăsătură care trebuie   viata  lumii  contemporane  a   pentru apărarea independentei   lalte  naţionalităţi,  s-au  ridicat   blemei  naţionale  şi,  ca  urma  tive  în  continuare  cu  consec
            11.  Este  o  obligaţie  de  prim   special  cei  aparţinînd  genera  să  caracterizeze  pe  fiecare   rasismului,  colonialismului  şi   nationale.  In  ţările  unde  par  cu  hotărîre  împotriva  dictatu  re,  întărirea  unităţii  moral-po  ventă  ceea  ce  uneşte  pe  toti
          ordin  a  fiecărui  comunist,  a   ţiilor  tinere,  să-şi  perfecţio  membru  de  partid,  pe  fiecare   neocolonialismului,  a  politicii   tidele  comuniste  au  devenit   lui  de  la  Viena  de  dezmem  litice  a  întregului  popor  în   oamenii  muncii,  In  acelaşi
          fiecărui  tlnăr  revoluţionar,  de   neze  necontenit  pregătirea  de   utecist  este  spiritul  critic  şi   imperialiste  de  dominare  şi  a-   partide  conducătoare,  este  o   brare  a  României,  ceea  ce  a   lupta pentru socialism.  timp,  conferinţa  cere  să  se
          a  milita  pentru  Întărirea  uni  specialitate,  competenta  pro  autocritic,  intransigenta  faţă   suprire  a  altor  popoare,  de   necesitate  ca  ele  să  se  mani  constituit  o  grăitoare  expre  Conferinţa  Naţională  por  vegheze  la  respectarea  neabă
          tăţii  moral-politice  a  poporu  fesională,  să  depună  eforturi   de  lipsuri  şi  neajunsuri;  res-   amestec  în  treburile  altor   feste  ca  cel  mai  fidel  exponent   sie  a  justeţei  politicii  naţio  neşte de la premisa că, în con  tută  a  prevederilor  Constitu
          lui,  pentru  cimentarea  priete  neslâbite  pentru  a-şl  însuşi   pingînd automulţumirea, fieca  ţări,  pentru  respectarea  dem  al  intereselor  nationale,  să   nale  marxist-leniniste  a  parti  diţiile  perspectivei  existentei   ţiei  şi  legilor  tării  cu  privire
          niei  frăţeşti  dintre  toti  oame  tot  ce  este  nou  şl  înaintat  în   re  este  chemat  să  depună  e-   nităţii  naţionale  a  fiecărui   acţioneze  pentru  afirmarea  cu   dului nostru.  îndelungate  a  naţiunii  socia  la  egalitatea  deplină  a  oame
          nii  muncii  —  români,  ma  tară  şl  pe  plan  mondial  în   forturi  pentru  perfecţionarea   popor,  a  dreptului  său  inalie  putere  a  noilor  trăsături  ale              liste,  se  vor  păstra  multă  vre  nilor  muncii,  fără  deosebire
          ghiari,  germani  şi  de  alte  na  profesia  sau  meseria  lor,  să-şi   continuă  a  muncii,  a  relaţii  nabil  la  o  dezvoltare  liberă,   naţiunii  —  bază  a  dezvoltării   In  lupta  comună  împotriva   me  şi  caracteristicile  distinc  de  naţionalitate,  să  se  con
          ţionalităţi  —  de  a  lupta  îm  lărgească  continuu  orizontul   lor  sociale,  pentru  progresul   independentă.    lumii  socialiste  pentru  vreme   fascismului,  pentru  scoaterea   te.  ale  naţionalităţilor;  în  a-   damne  cu  hotărîre  orice  ma
          potriva   oricăror   manifestări   cunoaşterii  ştiinţifice  şi  de   neîncetat  al  societăţii  noastre   ★             îndelungată,  pentru  conlucra  României din războiul dus îm  celaşi  timp  se  desfăşoară  un   nifestare  de  naţionalism,  de
          de  nationalism  şi  şovinism,  de   cultură  generală,  să-şl  îmbo  socialiste.          Aplicarea  neabătută  în  via  rea egală între toate naţiunile.  potriva  U.R.S.S.  şi  a  celorlalţi   proces  istoric  de  apropiere,   şovinism,  sub  orice  formă  s-ar
          a  acţiona  pe  baza  stimei  reci  găţească  mintea  şi  spiritul  cu   30.  Toţi  comuniştii,  în  pri  tă  a  acestor  norme  şi  princi         aliaţi,  în  înfăptuirea  insurec  care  se  va  accentua  în  viitor.   manifesta.  Oamenii  muncii  din
          proce,  a  deplinei  egalităţi  în   tot  ce  a  creat  mai  de  preţ  ge  mul  rînd  cadrele  cu  munci  da   pii  de  către  toţi  membrii  de   Conferinţa  Naţională  a  Par  ţiei  armate  naţionale  şi  în   De aceea, trebuie acţionat nea  România,  fără  deosebire  de
          drepturi,  pentru  propăşirea   niul uman.                  răspundere,  trebuie  să  milite  partid  va  contribui  la  întări  tidului  Comunist  Român  por  războiul  împotriva  Germaniei   bătut  pentru  asigurarea  depli  naţionalitate,  au  aceleaşi  in
          patriei  comune,  marea  familie   21.  Comuniştii  trebuie  să   ze  —  în  spiritul  principiilor   rea  continuă  a  rolului  condu  neşte  de  la  premisa  că  între   hitleriste,  în  întregul  proces   nei  egalităţi  în  drepturi  între   terese  şi  năzuinţe  —  făurirea
          a României socialiste.        militeze  pentru  promovarea  în   democraţiei  socialiste  —  pen  cător  al  partidului  în  întrea  interesele  nationale  şi  cele  in  de  transformare  democratică   toti .oamenii muncii, fără deo  unităţii  întregului  popor  în
            12.  Comuniştii  trebuie  să   întreaga  viată  socială  a  prin  tru  crearea,  în  toate  colecti  ga  noastră  viată  socială,  va   ternationale  ale  popoarelor  nu   a  tării  s-a  întărit  şi s-a  ridicat   sebire  de  naţionalitate,  pentru   jurul  partidului  in  lupta  pen
          fie  în  fruntea  luptei  oameni  cipiilor  echităţii,  a  relaţiilor   vele,  a  unui  climat  favorabil   spori  respectul-  şi  preţuirea   numai că nu există nici o con  pe  o  treaptă  superioară  uni  realizarea   unei   omogenizări   tru  edificarea  societăţii  socia
          lor  muncii  pentru  apărarea  şi   specifice  societăţii  socialiste   exprimării şi confruntării libe  oamenilor  muncii  fată  de  co  tradicţie  ci,  dimpotrivă,  o  de  tatea  dintre  oamenii  muncii   tot  mai  pronunţate  a  societă  liste   multilateral  dezvoltate
          dezvoltarea  proprietăţii  socia  de  colaborare  şl  întrajutorare   re  a  părerilor,  participării   munişti,  militanţi  înflăcăraţi   plină  unitate  dialectică.  Preo  români,   maghiari,   germani,   ţii,  atît  cu  caracter  social,  cit   in  România.  Nu  trebuie  să  se
          liste,  de  stat  şl  cooperatiste   în  muncă,  de  solidaritate,  sti  largi  a  maselor  la  dezbaterea   pentru   fericirea   poporului,   cuparea pentru întărirea şi în  sîrbi  şi  de  alte  naţionalităţi.   şi  naţional,  pe  calea  făuririi   admită  nimănui  să  diminueze
          —  temelia  orînduirii  noastre   mă  şi  respect reciproc.  Ei tre  şi  soluţionarea  problemelor,  la   pentru  cauza  socialismului  şi   florirea  propriei  naţiuni  nu   Trăgînd  învăţăminte  din  tre  unei orînduiri unice, comunis  unitatea frăţească a tuturor ce
          noi,  sursa  progresului  necon  buie  să  fie  duşmanii  neîmpă  adoptarea  hotărîrilor,  la  ela  comunismului în România.  reprezintă  picidecum  expresia   cut,  oamenii  muncii  din  pa  te.             tăţenilor  patriei  noastre  so
          tenit  al  societăţii,  a  ridicării   caţi  ai  individualismului  mic-   borarea  şi  înfăptuirea  politicii          unei  îngustimi  nationale,  nu   tria  noastră  au  înţeles  că  tre  4,   Ţinînd seama de însem  cialiste.
          nivelului  de  trai  al  poporului,   burghez, ai tendinţelor de sub  generale  a  partidului  şi  sta  Incorporarea  acestor  norme,   contravine  în  nici  un  fel  ce  buie  să-şi  unească  eforturile   nătatea  problemei  naţionale,  a   Sarcini  de  seamă  revin  con
          al fiecărui om al muncii.     ordonare  a  intereselor  gene  tului  de  construire  a  socialis  principii  şi  cerinţe  în  viata  şi   rinţelor   internaţionalismului   în  munca  şi  lupta  lor  comu  dezvoltării  naţiunii  şi  creşte  siliilor  oamenilor  muncii  ma
            13. Fiecare comunist trebuie   rale ale colectivităţii unor inte  mului în patria noastră.  activitatea  de  fiecare  zi  a  ti  proletar,  ci  constituie  efectiv   nă  pentru  dezvoltarea  demo  rii  rolului  ei  în  opera  de  fău  ghiari  şi  germani,  consiliilor
          să  manifeste  cea  mal  mare   rese  înguste,  egoiste,  ai  ten  31.  Membrii  de  partid,  ute-   nerilor  comunişti,  a  membri  una  din  laturile  fundamentale   cratică,  socialistă  a  tării.  In   rire  a  socialismului  şi  comu  oamenilor  muncii  de  alte  na
          grijă  şi  răspundere  pentru   dinţelor  de  a  da  societăţii  cît   ciştii  trebuie  să  combată  cu   lor  organizaţiei  revoluţionare   ale  acestuia.  Nu  poţi  fi  inter  tot ce s-a înfăptuit în anii con  nismului,  în  dezvoltarea  rela  ţionalităţi  şl  din  diferite  ju
          sporirea  şi  înflorirea  continuă   mai puţin şi de a-i lua cît mai   toată  hotărîrea  reminiscenţele   de  tineret  va  asigura  creşte  naţionalist dacă.nu iubeşti na  strucţiei  socialiste,  în  întreaga   ţiilor  internaţionale,  dînd  ex  deţe  ale  tării  care,  sub  con
          a  avuţiei  nationale,  să  acţio  mult.                   gîndirii  şi  mentalităţilor  retro  rea  şi  formarea  unei  noi  ge  ţiunea din care faci parte, da  dezvoltare   economico-socială   presie  înaltei  responsabilităţi   ducerea  organizaţiilor  de  par
          neze  pentru  gospodărirea  cit                             grade,  să  lupte  împotriva  in  neraţii  de  luptători  capabili  să   că  nu  lupţi  pentru  eliberarea   a  patriei,  este  încorporată   a  Partidului  Comunist  Român   tid, au datoria de a acţiona cu
          mai  eficientă  a  mijloacelor  şi   22.  Comuniştii  trebuie  să   fluentelor  ideologiei  burgheze,   ducă  mai  departe  ştafeta  pro  ei,  pentru  dezvoltarea  sa  con  munca  românilor,  maghiarilor,   fată  de  destinele  naţiunii,  ale   toată  forţa  pentru  traducerea
          resurselor  societăţii  noastre,   manifeste  cea  mai  înaltă  in  a  tuturor  concepţiilor  care   gresului   şi   civilizaţiei   în   tinuă.  Ţot  astfel,  nu  poţi  fi   germanilor,  şîrbilor,  a  tuturor   întregului  popor,  Conferinţa   în  viaţă  a  politicii  nationale
          să  lupte  împotriva  neglijentei   transigentă  împotriva  concep  propagă  ura,  violenta  şi  dis  România,  să  asigure  viitorul   un  bun  luptător  pentru  inte  cetăţenilor,  fără  deosebire  de   Naţională hotărăşte :  marxist-leniniste  a  partidului
          şi  risipei,  a  tuturor  manifes  ţiilor  de  viaţă  burgheze,  îm  preţul fată de om.  fericit,  comunist,  al  naţiunii   resele  propriei  naţiuni  dacă   naţionalitate,  care  făuresc  pe   Partidul  are  înalta  îndato  şi  statului  nostru,  de  a  desfă
          tărilor  care  duc  la  irosirea  a-   potriva înşelătoriei, mitei, spe  32.  Comunistul  trebuie  să   noastre.        nu acţionezi cu fermitate pen  pămîntul  României  viitorul  lor   rire  de  a  face  şi  în  viitor  to  şura  o  largă  muncă  educati
          veril obşteşti.               culei,  oricăror  forme  de  pro  fie  cinstit,  sincer,  să  nu  tole  Traducerea  în  viată  a  aces  tru  adîncirea  colaborării  cu   iibpr,  independent  —  viitorul   tul  pentru  dezvoltarea  naţiu  vă  în  spiritul  frăţiei  şi  so
            14.  Membrii de partid, tine  curare a unor venituri ilicite.  reze  minciuna,  falsitatea,  ipo  tor  principii  de  etică  şi  -echi  celelalte  naţiuni,  pe  baza  res  comunist.  nii  socialiste  române,  de  a  în  lidarităţii,  de  întărire  conti
          rii  comunişti  au  obligaţia  pa  23.  Toţi  comuniştii,  indife  crizia,  să  combată  încercările   tate  socialistă  va  exercita,   pectării  independentei  şi  su  Partidul  Comunist  Român   făptui  şi  de  acum  Înainte  cu   nuă  a  unităţii  tuturor  oame
          triotică  şi  morală  de  prim  or  rent  de  poziţia  pe  care  o  ocu  de  inducere  în  eroare  a  orga  fără  îndoială,  o  influentă  pu  veranităţii,  a  deplinei  egali  a  acţionat  cu  consecventă   consecventă   linia   înfloririi   nilor  muncii,  de  a  contribui
          din  de  a  lupta  cu  toată  hotă-   pă  în  societate,  sînt  obligaţi   nelor  superioare,  a  tovarăşi  ternică  asupra  tuturor  mem  tăţi  în  drepturi,  a  avantajului   pentru  rezolvarea  problemei   multilaterale  a  vieţii  materia  prin  toate  mijloacele  la  mobi
          rîrea  împotriva  furtului  din   să  respecte  şi  să  aplice  legile   lor  de  muncă,  sustragerea  de   brilor  societăţii  noastre,  asu  reciproc  şi  întrajutorării,  pen  naţionale  în  spiritul  principi  le,  a  culturii  spirituale,  de  a   lizarea  oamenilor  muncii  de
          avutul  obştesc,  a  delapidări  tării,  să  acţioneze  în  spiritul   Ia răspunderi şi îndatoriri.  pra  tuturor  oamenilor  muncii,   tru solidaritate cu toate forţele   ilor marxism-leninismului, por  asigura  manifestarea  plenară   diferite  naţionalităţi  la  elabo
          lor,  a  distrugerilor  de  bunuri   legalităţii  socialiste,  să  nu   33.  Fiecare membru de par  devenind  un  adevărat  cod   antiimperialiste.   nind  de  la  faptul  că  România   a  naţiunii  ca  o  uriaşă  forţă   rarea  şi  înfăptuirea  întregii
          publice  —  acte  profund  anti  permită  nimănui  nesocotirea   tid,  fiecare  utecist  trebuie  să   moral  al  vieţii  şi  activităţii   3.   Conferinţa  Naţională  a   este  un  stat  naţional  unitar   dinamică  a  progresului  între  politici  de  creare  a  societăţii
          sociale,  care  lovesc  în  intere  sau încălcarea legii.  fie  un  model  de  comportare   cetăţenilor  Republicii  Socialis  Partidului  Comunist  Român   în  care  trăiesc  şi  naţionalităţi   gii societăţi ¡  socialiste  multilateral  dezvol
          sele poporului, ale fiecărui ce  24.  Comuniştii  trebuie  să   înaintată  în  societate,  în  fa  te  România.  In  felul  acesta,   apreciază  rezolvarea  marxist-   conlocuitoare.  Partidul  a  pus   Organele  şi  organizaţiile  de   tate în patria noastră.
          tăţean.                       acţioneze  cu  toată  fermitatea   milie,  în  relaţiile  cu  tovarăşii   principiile  nobile  ale  socialis  leninistă  a  problemei  nationa  în  centrul  preocupărilor  asi  partid  nu  sarcina  de  a  aplica   Conferinţa  Naţională  însăr
            15.  Comuniştii, tineretul re  pentru  a  împiedica  manifesta  săi,  în  toate  împrejurările  vie  mului  şi  comunismului  se  vor   le  în  România  drept  una  din  gurarea  deplinei  egalităţi  în   în  continuare  cu  consecventă   cinează  Comitetul  Central  al
          voluţionar  al  tării  trebuie  să   rea  abuzului  de  putere,  trafi  ţii,  să  aibă  o  conduită  morală   generaliza  în  viata  socială,  în   tre  marile  realizări  ale  orîn  drepturi  a  tuturor  cetăţenilor,   politica  de  întărire  a  priete  partidului,  guvernul  tării  să
          manifeste  o  grijă  permanentă   cul  de  influentă,  folosirea,  în   ireproşabilă,   să   manifeste   relaţiile  dintre  oameni,  contri  duirii   socialiste.   Conferinţa   fără  deosebire  de  naţionalita  niei  dintre  poporul  român  şi   acţioneze  totodată  cu  energie
          pentru  protejarea  pămîntului,   interes  propriu  şi  în  dauna   combativitate necruţătoare îm  buind  la  omogenizarea  orîn  constată  cu  adîncă  satisfacţie*   te.  Hotărîtoare  pentru  aceasta   naţionalităţile conlocuitoare ¡  şi  fermitate  pentru  dezvolta
          apelor,  pădurilor,  a  tuturor  a-   oamenilor  muncii,  a  oricăror   potriva  huliganismului,  a  des-   duirii  noastre  noi,  la  crearea   că  in  întreaga  noastră  viaţă   a  fost  dezvoltarea  impetuoasă   Este  necesar  să  se  aplice  şi   rea  raporturilor  cu  toate  na
          vutiilor  şi  frumuseţilor  natu  funcţii  sau  munci  de  răspun  frîului,  a  oricăror  vicii  morale   societăţii  socialiste  multilate  socială se înfăptuieşte cu con  a  forţelor  de  producţie  pe  în  în  viitor  politica  partidului  şi   ţiunile  socialiste.  Sustinînd
          rale  ale  patriei,  să  lupte  ho-   dere încredinţate de societate.  rare  degradează  şi  înjosesc   ral  dezvoltate,  a  premiselor   secvenţă  deplina  egalitate  în   treg  teritoriul  tării,  înfăptui  statului  de  repartizare  raţio  formarea  statelor  nationale  şi
          tărît - Împotriva degradării me  25.  Comuniştii  trebuie  să   fiinja umană.            pentru trecerea spre comunism.  drepturi  între  oamenii  muncii   rea  industrializării,  transfor  nală  a  forţelor  de  producţie,   realizarea  unităţii  lor,  parti
          diului ambiant.               militeze  ca  în  fiecare  colectiv   34. Comunistul, indiferent de   In  acest  scop,  Conferinţa   fără  deosebire  de  naţionali  marea  socialistă  şi  moderni  de  înflorire  multilaterală  a   dul, poporul nostru vor acorda
                      0
            16.  Munca '  este  o  datorie   să  se  instaureze  un  climat   poziţia  pe  care  o  ocupă  în   Naţională  a  Partidului  Comu  tate.           zarea  agriculturii,  crearea  u-   tuturor  judeţelor  tării  —  te  întregul  lor  sprijin  popoare
          fundamentală,  de  onoare,  a   propice  promovării  oamenilor   societate,  trebuie  să  fie  mo  nist  Român  hotărăşte  ca  a-   In  abordarea  problemei  na  nei  puternice  baze  economice   melie  trainică  a  unei  -reale  e-   lor care au păşit pe calea dez
          fiecărui  membru  al  Partidului   exclusiv  după  aportul  propriu   dest,  simplu,  să  combată  ln-   ceste  norme  de  viată  şi  mun  tionale, Partidul Comunist Ro  în  toate  regiunile,  participa  galităti  în  drepturi  pentru  toţi   voltării   independente,   care
          Comunist  Român,  a  tineretu  la  progresul  societăţii,  com-   gîmfarea,  aroganta,  dispreţul   că,  de  comportare  a  comunis  mân  a  pornit  de  la  realitatea   rea  tuturor  oamenilor  mun  oamenii muncii ¡  luptă  pentru  apărarea  şi  con
          lui comunist. De aceea, ei tre  bătînd cu hotărîre subiectivis  fată  de  semeni.  Prestigiul  to  tului,  de  etică  şi  echitate  so  că,  în  decursul  dezvoltării  is  cii  la  activitatea  productivă,   Se  va  acorda  cea  mai  mare   solidarea  independentei  na
          buie să fie un exemplu de dă  mul  şi  arbitrarul  în  aprecie  varăşilor   care   îndeplinesc   cialistă,  să  fie  supuse  dezba  torice,  pe  teritoriul  patriei   social-politică,  asigurarea  con  atenţie  dezvoltării  culturii,  în-   tionale,  pentru  dezvoltarea  de
          ruire  şi  pasiune  în  muncă,  în   rea  şi  promovarea  cadrelor,   funcţii  de  răspundere  în  par  terii  publice  şi  —  pe  baza   noastre s-au aşezat şi alte na  diţiilor  care  să  permită  tutu  vătămîntului,  pregătirii  profe  sine  stătătoare  a  naţiunilor.  In
           activitatea  creatoare,  pentru   luînd  atitudine  fermă  împotri  tid,  în  stat,  în  viata  socială   propunerilor  şi  observaţiilor            ror  să  beneficieze  din  plin  do   sionale  şi  ştiinţifice  a  tuturor   acest  fel,  Partidul  Comunist
                                                                                                                                   ţionalităţi  —  maghiari,  ger
          făurirea  valorilor  materiale  şi   va  favoritismului  şi  nepotis  în  general,  trebuie  să  se  ba  membrilor  de  partid,  ale  ute  mani,  sir-bi  şi  alţii.  Muncind   binefacerile socialismului.  oamenilor  muncii,  fără  deose  Român  îşi  va  îndeplini  în  ţnod
          spirituale ale societăţii.    mului,  a  servilismului,  a  ori  zeze  pe  autoritatea  lor  politi  ciştilor,  ale  tuturor  oamenilor   şi  trăind  laolaltă,  timp  de  mai   Partidul  Comunist  Român   bire  de  naţionalitate,  pornin-   activ  rolul  de  detaşament  re
            17.  Comuniştii  trebuie  să   căror manifestări de carierism.  că, morală şi profesională.  muncii  —  să  fie  definitivate   multe  secole,  oamenii  muncii   consideră  că  industrializarea,   du-se  de  la  faptul  că  toţi  sînt   voluţionar,  antiimperialist,  îşi
          fie  luptători  intransigenţi  îm  26.  Fiecărui  comunist  îi  re  35.  Educaţi în spiritul inter  şi  prezentate  spre  aprobare   români  şi  de  alte  naţionalităţi   dezvoltarea  generală  a  foite  cetăţeni  ai  Republicii  Socia  va  aduce  contribuţia  la  lupta
          potriva  încălcării  principiilor   vine  o  înaltă  răspundere  în   naţionalismului proletar, mem  celui  de-al  Xl-lea  Congres  al   au Snvătat să se cunoască, să   lor  de  producţie  în  toate  ju  liste  România,  cu  drepturi  şi   împotriva  asupririi  imperialis
           socialiste ale muncii, a ori-  întemeierea  relaţiilor  de  fami  brii  Partidului  Comunist  Ro  partidului.                                       deţele  şi  zonele  tării  consti  obligaţii egale ¡
                                                                                                                                   se  respecte  şi  să  se  pretuias-   tuie  premisa  principală  a  de                    te,  colonialiste  şi  néocolonia
                                                                                                                                   că.  Tot  ce  s-a  făurit  de-a  lun  plinei  egalităţi  în  drepturi   Organele  şi  organizaţiile  de   liste,  pentru  promovarea  unor
                                                                                                                                   gul  secolelor  pe  meleagurile   pentru  toti  oamenii  muncii,   partid  şj  de  stat  trebuie  să  a-   relaţii  noi  între  toate  naţiu
                                                                                                                                   locuite  de  români  şi  de  cetă  fără  deosebire  de  naţionali  corde  atenţie  şi  în  viitor  asi  nile  lumii,  pentru  pace  şi  co
                                                                                                                                   ţeni  de  altă  naţionalitate  este   tate.                 gurării  folosirii,  conform  re  laborare internaţională.
                                                                                                                                   rezultatul muncii lor comune.                               glementărilor  legale,  de  că
                                                                                                                                                                   Analiza  poziţiilor  şi  acţiu  tre  oamenii  muncii  aparţinînd      ★
                                                                                                                                    Cu  toate  că  în  orânduirile   nilor  Partidului  Comunist  Ro                           Conferinţa  Naţională  chea
                                                                                                                                   trecute  clasele  exploatatoare,   mân în problema naţională <•-   naţionalităţilor   conlocuitoare   mă  clasa  muncitoare,  tărSni-
                                                                                                                                   indiferent   de   naţionalitatea   rată  că,  în  anumite  etape,  au   a  limbii  lor  materne.  In  ace  mea,  intelectualitatea,  pe  toti
              Conferinţei nationale a Partidului Comunist Român                                                                    lor,  au  dus  o  politică  de  în  fost  comise  şi  unele  greşeli.   ţie  însuşirii  de  către  aceştia   oamenii  muncii  din  patria
                                                                                                                                                                                               laşi  timp  se  va  acorda  aten
                                                                                                                                   vrăjbire  naţională,  spre  a-şi
                               9            f                                                                                      asigura  dominaţia  lor  de  cla  Conferinţa  Naţională  aprecia  a  limbii  române,  pentru  a  li   noastră  —  români,  maghiari,
                                                                                                                                                                                                                              germani,  sîrbi  şi  de  alte  na
                                                                                                                                                                 ză  că  între  cele  două  războa
                                                                                                                                                                                               se  asigura  deplinul  acces  la
                   cu privire ia înflorirea naţiunii socialiste şi !a problema                                                     să,  istoria  mişcărilor  sociale  şi   ie  mondiale,  pe  lingă  atitudi  activitatea  economico-socială,   ţionalităţi  —  să  muncească  cu
                                                                                                                                   nationale  oferă  minunate  e-
                                                                                                                                                                                                                              abnegaţie  şi  spirit  de  dăruire
                                                                                                                                                                 nea  justă  adoptată  de  partid
                                                                                                                                                                                               în  orice  domeniu  şi  în  ori
                                                                                                                                   xemple  de  înfrăţire  în  luptă  a
                                                                                                                                   muncitorilor, ţăranilor, intelec  împotriva  măsurilor  de  asu  ce  zonă  a  tării,  spre  a  putea   pentru  înflorirea  naţiunii  so
                                                                                                                                                                 prire  naţională,  pentru  apă
                                                                                                                                                                                                                              cialiste,  pentru  întărirea  fră
                                                                                                                                                                                               beneficia  în  întregime  de  e-
                               naţionala In Republica Socialistă România                                                           tualilor,  fără  deosebire  de  na  rarea  intereselor  naţionalităţi  galitatea  în  drepturi  cu  toti   ţiei  de  nezdruncinat  între  oa
                                                                                                                                   ţionalitate,  împotriva  asupririi
                                                                                                                                                                                                                              menii  muncii,  fără  deosebire
                                                                                                                                                                 lor  conlocuitoare  şi  cucerirea
                                                                                                                                                                                               ceilalţi cetăţeni ai tării .
                                                                                                                                           şi
                                                                                                                                               burghezo-moşie-
                                                                                                                                   feudale
                                                                                                                                   reşti,  pentru  dreptate  socială   egalităţii  lor  în  drepturi,  par  Se  va  stimula  creaţia  ştiin  de  naţionalitate,  în  jurul  par
                                                                                                                                                                 tidul  a  lansat  şi  unele  lozinci
                                                                                                                                                                                                                              tidului  comunist,  să-şi  strîngă
                                                                                                                                   şi  naţională.  Oamenii  cei  mai   greşite  cu  privire  la  dezlipi  ţifică,  artistică,  literară  a  na  şi  mai  puternic  rîndurile  în
            Conferinţa  Naţională  a  Par  a,cestei  politici.  Măsurile  lua  xist-leninistă  potrivit  căreia   2.   Socialismul a deschis ca  înaintaţi  din  rîndul  românilor          ţionalităţilor  conlocuitoare  in
           tidului  Comunist  Român  a  a-   te  pentru  creşterea  armonioa  naţiunea  s-a  constituit  ca  re  lea  ridicării  naţiunii  noastre   şi  al  naţionalităţilor  maghiară   rea de statul român a unor te  limba maternă, în strînsă uni  lupta  pentru  făurirea  societă
           cordat o deosebită atenţie pro  să  a  potenţialului  economic  al   zultat  ai  unui  complex  proces   pe o treaptă superioară de dez  şi  germană,  al  celorlalte  na  ritorii.  Aceste  lozinci,  pe  de  tate  cu  dezvoltarea  creaţiei   ţii  socialiste  multilateral  dez
           blemei  nationale  şi  dezvoltării   tuturor  judeţelor  şi  ridicarea   istoric  progresist,  într-o  epo  voltare.  Eliberîndu-se  pe  sine   ţionalităţi,  au  militat  cu  ho  plin  infirmate  de  viată,  au  a-   poporului  român,  cu  viata  so  voltate . şi a comunismului pe
           naţiunii,  ţinînd  seama  de  im  zonelor  rămase  în  urmă,  pen  că  de  intensă  dezvoltare  a  so  de  sub  jugul  oprimării  de  cla  tărîre  împotriva  politicii  de  a-   dus  mari  daune  unităţii  for  cial-politică  actuală  şi  progre  pămîntul   României,   pentru
           portanta  lor  pentru  edificarea   tru dezvoltarea Snvătămintului,   cietăţii, îndeplinind la rîndul ei   să,  situîndu-se  în  fruntea  for  suprire şi învrăjbire.  ţelor  democratice  naţionale  şi   sul  socialist  al  întregii  ţări.   sporirea  rolului  tării  noastre
           cu  succes  a  goii  orînduiri,   artei  şi  culturii,  pentru  parti  rolul  unui  puternic  factor  de   ţelor  avansate  ale  naţiunii  in        însăşi  unităţii  şi  colaborării   Indiferent  de  limba  în  care  se   la lupta îndreptată spre trium
           pentru  activitatea  forţelor  re  ciparea  tot  mai  intensă  a  oa  progres  şi  civilizaţie  în  lume.   lupta pentru lichidarea exploar   Lupta de eliberare socială   dintre  oamenii  muncii  români   manifestă,  literatura  şi  arta   ful  idealurilor  socialismului,
                                                                                                                                                                                                                              ale  colaborării  între  popoare,
           voluţionare  ale  epocii  contem  menilor  muncii  la  opera  de   Analiza  realităţilor  contempo  tării,  a  oricărei  forme  de  a-   şl naţională a fost ridicată la   şi  cei  aparţinînd  altor  naţio  trebuie  să  oglindească  reali
           porane,  pentru  cauza  colabo  construire  a  socialismului,  au   rane  arată  că  procesul  formă  suprire  socială  şi  naţională,   un nivel superior de mişcarea   nalităţi.  tăţile  noi  ale  patriei  noastre,   ale  democraţiei  şi  păcii  în
           rării  între  popoare,  a  păcii  şi   asigurat  continua  înflorire  a   rii  naţiunilor  şi  statelor  na*   clasa muncitoare a devenit ex  revoluţionară, apoi de Parti-  Conferinţa Naţională apre-  să contribuie la apropierea şi  lume.
           securităţii internationale.   naţiunii  socialiste  şi  afirmarea   tionale  este  departe  de*  a  fi   ponentul  întregii  naţiuni,  şi-a
            Conferinţa  Naţională  îşi  în  unei  reale  egalităţi  —  econo  încheiat;  în  unele  zone  acest   asumat  răspunderea  pentru
           suşeşte  în  întregime  şi  aprobă   mice,  sociale,  politice,  cultu  proces  se  află  abia  în  prima   dezvoltarea  pe  baze  noi  a  u-
           importul  prezentat  de  secreta  rale — între toti oamenii mun  sa  fază.  Chiar  în  ţările  unde   nftSţii  naţionale  a  poporului,
           rul  general  al  partidului,  to  cii,  fără  deosebire  de  naţiona  naţiunea s-a constituit cu sute   pentru  înflorirea  multilaterală
           varăşul  Nicolae  Ceauşescu,  dă   litate.  Un  rol  de  seamă  revine   de  ani  în  urmă,  sentimentele   a naţiunii socialiste.  1
           o  înaltă  apreciere  anali/.ei   în  această  privinţă  măsurilor   naţionale,  năzuinţele  spre  a-   La baza naţiunii noastre so
           marxist-leniniste  pe  care  a-   luate  pentru  atragerea  mase  părarea  independentei  şi  su  cialiste  se  află  comunitatea  de
           cesta  o  face  cu  privire  la  dez  lor  la  conducerea  societăţii,   veranităţii  constituie  factori   interese  determinată  de  orîn-
           voltarea  naţiunii  socialiste,  la   întîlnirilor  conducerii  partidu  primordiali  ai  transformărilor   duirea  socială  nouă,  întemeia  Conferinţei !                                              ire ia politica şi
           evoluţia  şi  rolul  naţiunii  în   lui,  ale  tovarăşului  Nicolae   democratice  şi  naţionale,  ai   tă  pe  proprietatea  obştească   9            V
           condiţiile  actuale,  generalizării   Ceauşescu  cu  oamenii  muncii   progresului social.  asupra  mijloacelor  de  produc
           experienţei  tării  noastre  în  re  —  români,  maghiari,  germani,   Istoria   demonstrează   că   ţie,  unitatea  crescîndă  a  rîn-   activitatea
           zolvarea  problemei  naţionale.   de  alte  naţionalităţi,  dezbaterii   sentimentele  naţionale,  dorin  durilor  naţiunii,  a  întregului
           Raportul  continuă  şi  îmbogă  cu întregul popor a principale  ţa  de  constituire  şi  de  afir  popor  în  jurul  partidului  co
           ţeşte  analiza  Congreselor  IX   lor  probleme  ale  politicii  in  mare  a  naţiunilor  s-au  mani  munist.  Are  loc  formarea  con                                            |» Bl ^           a jj B
           şi  X  ale  Partidului  Comunist   terne  şi  externe  a  tării.  Pe  a-   festat  şi  continuă  să  se  mani  cepţiei  unice  materjalist-dia-   Comunist Român
           Român  referitoare  la  naţiune   ceeaşi  linie  se  înscrie  şi  acti  feste  cu  putere,  că  dominaţia   lectice  şi  istorice  despre  lu
           şi  problema  naţională,  înar  vitatea  consiliilor  oamenilor   străină,  chiar  atunci  cînd  a   me  şi  viată,  se  dezvoltă  şti
           mează  partidul  cu  concluzii   muncii de diferite naţionalităţi,   durat multe secole, n-a schim  inţa  şi  cultura  nouă,  se  cris  Conferinţa   Naţională   a   perialiste;  dezvoltării  conti  ciere  politicii  externe  şi  ac  rală  cu  toate  ţările  socialis
           clare  privind  dezvoltarea  în   create  în  ultimii  ani  ca  o   bat  caracterul  naţional  al  u-   talizează  o  etică  înaintată  ca  Partidului  Comunist  Rojnân   nue  a  legăturilor  economice,   tivităţii  internaţionale  înfăp  te  s-a  situat,  ca  şi  în  trecui,
           perspectivă  a  naţiunii  noastre   expresie  a  grijii  partidului   nui  popor,  n-a  putut  împiedi  re  contribuie  la  formarea  o-   a  exarninat,  atît  în  şedinţele   politice  şi  diplomatice  cu  ce  tuite  de  Comitetul  Central,   în  centrul  politicii  externe  a
           şi stabileşte importante sarcini   pentru  asigurarea  condiţiilor   ca  formarea  naţiunilor  şi  sta  mului  nou  al  societăţii  socia  plenare  cît  şi  în  cadrul  lu  lelalte state.  de   secretarul   general   al   României.  Conferinţa  Naţio
           pentru  întărirea  continuă  a   corespunzătoare   participării   telor  naţionale.  O  vie  expre  liste  şi  comuniste.  Se  desfă  crărilor  Secţiunii  de  speciali  România,  participînd  activ   partidului,  preşedintele  Con  nală  constată  cu  satisfacţie  şi
           frăţiei  dintre  poporul  român   active  a  naţionalităţilor  la  în  sie  a  forţei  cu  care  se  impu  şoară  procesul  apropierii  în  tate,  activitatea  internaţională   la  viaţa  internaţională,  a  mi  siliului  de  Stat,  tovarăşul   acordă   o   înaltă   apreciere
           şi  naţionalităţile  conlocuitoa  treaga  viaţă  socială  şi  politi  ne  procesul  apariţiei  noilor   tre  oraş  şi  sat,  al  dispariţiei   desfăşurată de Comitetul Cen  litat  cu  fermitate  pentru  o   Nicolae  Ceauşescu,  de  guver  faptului  că  România  arc  rela
           re,  adîncirea  colaborării  naţi  că.                     naţiuni  o constituie amploarea   treptate a claselor şi omogeni  tral  al  partidului,  de  Consi  politică  de  pace,  cooperare  şi   nul   Repubjicii   Socialiste   ţii  bune  de  prietenie,  colabo
           unii  noastre  cu  celelalte  na  Drept  urmare  a  înfăptuirii   fără precedent a luptei popoa  zării  şocietâtii,  al  ştergerii  în   liul  de  Stat  şi  de  guvernul   înţelegere  între  popoare,  a   România,  pe  baza  principii  rare  şi  solidaritate  inlernaţio-
           ţiuni  socialiste,  cu  popoarele   politicii  Partidului  Comunist   relor  din  Africa,  Asia  şi  Ame  perspectivă  a  deosebirilor  e-   Republicii  Socialiste  România   contribuit  la  afirmarea  ten  lor  fundamentale  şi  a  linii  nalistă  cu  toate  ţările  socia
           din  ţările  recent  eliberate,  cu   Român  şi  pe  baza  succeselor   rica  Latină  pentru  eliberare   sentiale  dintre  munca  fizică   în  perioada  de  la  Congresul   dinţelor  pozitive,  de  destin  lor   directoare   stabilite   de   liste,  păşeşte  ierm,  împreună
           toate popoarele lumii.        istorice  în  dezvoltarea  societă  naţională,  pentru  consolidarea   şi cea intelectuală.  al X-lea al P.C.R.        dere  şi  normalizare  a  rapor  Congresul al X-lea.       cu  toate  statele  care  făuresc
                                         ţii  socialiste  s-a  întărit  unita  independenţei  şi  suveranită
             Conferinţa Naţională consta                                                              Conferinţa  Naţională  apre  Conferinţa  Naţională  con  turilor  interstatale  pe  plan   In  unanimitate,  Conferinţa   noua orînduire, pe drumul so
           tă  cu  deosebită  satisfacţie  că   tea  clasei  muncitoare,  ţărăni  ţii lor.          ciază  că  dezvoltarea  acestor   stată  că  partidul  şi  statul  au   mondial.   Politica   externă   Naţională   aprobă   raportul   cialismului şi comunismului.
           viata a demonstrat deplina jus  mii, intelectualităţii, frăţia din  Pe  baza  analizei  realităţii   noi  trăsături  nu  duce  însă  la   depus  o  activitate  deosebit  de   constructivă,  de  pace  şi  cola  prezentat  de  secretarul  gene  In  adîncirea  şi  extinderea
           teţe  a  politicii  marxist-leninis-   tre  oamenii  muncii,  fără  deo  contemporane, Partidul Comu  dispariţia naţiunii, ci determină   bogată,  multilaterală,  consa  borare,  promovată  de  Româ  ral  al  partidului  şi  îşi  însu  acestor relaţii, o deosebită im
           te  a  Partidului  Comunist  Ro  sebire  de  naţionalitate,  tara   nist  Român  consideră  că,  în   ridicarea  ei  pe  o  treaptă  su  crată  adîncirii  prieteniei,  a-   nia  socialistă,  în  deplină  con  şeşte  întru  totul  analiza  şti  portantă  au  avut  întîlnirile
           mân  în  problema  naţională  şi   noastră  înfătişînd  astăzi  ima  condiţii  cînd  procesul  de  for  perioară,  conduce  la  formarea   lianţei  şi  colaborării  cu  toate   cordanţă  cu  interesele  naţio  inţifică  marxist-leninistă,  cu  şi  schimburile  de  vederi  la
           aprobă  activitatea  consecven  ginea  familiei  strîns  unite  a   mare a statelor naţionale con  unui  nou  tip  de  naţiune  —   ţările  socialişte;  întăririi  so  nale  şi  cu  cerinţele  generale   prinsă  în  raport,  a  principa  nivel  înalt,  îndeosebi  convor
           tă  desfăşurată  de  partid  şi   poporului  român  şi  naţionali  tinuă  să  reprezinte  o  cerinţă   naţiunea socialistă, incompara  lidarităţii  de  luptă  cu  toate   ale  cauzei  socialismului,  se   lelor  fenomene  internaţiona  birile  secretarului  general  al
           guvern,  de  secretarul  general   tăţilor   conlocuitoare,   care   esenţială  pentru  o  importantă   bil  mai  puternică  şi  mai  omo  partidele  comuniste  şi  cu  ce  bucură  de  o  largă  apreciere   le,  precum  şi  orientarea  pe   partidului, preşedintele Consi
           al  partidului,  t  o  v  a  ră  ş  u  1   muncesc  umăr  la  umăr  pen  parte a lumii, lupta popoarelor   genă decît naţiunea burgheză.  lelalte  partide  şi  organizaţii   internaţională,  aducînd  popo  care  o  trasează  în  domeniul   liului   de   Stat,   tovarăşul
           Nicolae  Ceauşescu,  precum  si   tru  prosperitatea  patriei  co  împotriva  dominaţiei  străine,   Partidul  Comunist  Român   muncitoreşti, democratice, pro-   rului  român  noi  prieteni  şi   politicii externe.
           de  organele  şi  organizaţiile  de   mune  —  Republica  Socialistă   pentru  realizarea  unităţii  na                greşisţe  ;  intensificării  relaţi  prestigiu  sporit  pe  toate  me                   Nicolae  Ceauşescu,  cu  condu
           partid,  organele  de  stat  şi  e-   România,  pentru  a  da  viată   ţionale,  constituie  o  parte  in  are  permanent  în  vedere  pro  ilor  cu  statele  care  au  păşit   ridianele.                     cătorii de partid şi de stat din
           conomice,  de  organizaţiile  de   măreţelor  idealuri  ale  socia  tegrantă  a  luptei  generale  îm  cesul  legic  de  apropiere  din  pe  ealea  dezvoltării  indepen  Exprimînd  voinţa  partidu  1.   In perioada de la Con  Uniunea  Sovietică,  din  statele
                                                                       potriva  imperialismului,  a  co
           masă  şi  obşteşti,  de  instituţi  lismului şi comunismului.  lonialismului  şi  neocolonialis  tre  naţiuni,  pe  baza  colaboră  dente  şi  cu  mişcările  de  eli  lui,  adeziunea  întregului  po  gresul  al  X-lea  al  P.C.R.,  in  socialiste europene şi din Cu-
           ile  de  invăţămint  şi  cultură,   1.   Partidul Comunist Ro  mului,  pentru  progres  social,   rii  lor  egale  şi  liber  consimţi  berare  naţională,  cu  toate   por, Conferinţa Naţională, a  tensificarea  relaţiilor  de  prie
           pentru traducerea în viaţă a  mân  porneşte  de  Ia  teza  mar-  democraţie şi pace,      te,  perspectiva  ca  într-o  etapă  forţele  revoluţionare  antfim-  P.C.R.  acordă  n  înaltă  apre  tenie şl colaborare multilate-  (Continuare în pagina a 4-a)





