Page 87 - Drumul_socialismului_1972_06
        P. 87
     HWinB3gBBBgaBOTia row
         DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. © 5 431 @ DUMINICA 25 IUNIE 1972
         Lucrările Conferinţei extraordinare a organizaţiei judeţene
                                                                                                                                                                                                     (Urmare din pag. 1)     nui  înalt  nivel  de  civiliza
                                                           R         A        P         O        R         T        U         L                                                                                              ţie şi bunăstare. în   puternica   e-
                                                                                                                                                                                                                               Ancorate
                                                                                                                                                                                                vităţii   economico   -   sociale,   mulaţie  politică  şi  de  muncă
                                                                                                                                                                                                dezvoltarea   democraţiei   so  generată  de  cele  două  istori
                                                                                                                                                                                                cialiste  şi  sistematizarea  lo  ce   evenimente   ale   anului
                                                                                                                                                                                                calităţilor rurale.          —    Conferinţa   Naţională   a
                                     Prezentat rfe                                                                              tovarăşul                                                        organizaţiei   judeţene   de   şi   aniversarea   împlinirii   u-
                                                                                                                                                                                                  2.
                                                                                                                                                                                                                  delegaţilor
                                                                                                                                                                                                        Alegerea
                                                                                                                                                                                                                                                  Român
                                                                                                                                                                                                                                       Comunist
                                                                                                                                                                                                                             Partidului
                                                                                                                                                                                                 partid   Hunedoara   pentru   rui  sfert  de  veac  de  la  pro
                                                                                                                                                                                                 Conferinţa  Naţională  a  Par  clamarea  Republicii  —  dez
          După  ce  a  relevat  însem  suplimentar  43  milioane  kWh                                                            cole   judeţene   şi,   îndeosebi,   şi   organizaţiilor   de   partid   tidului  Comunist  Român  din
        nătatea   istorică   a   Conferin  energie  electrică,  11  000  tone   T E X T   P R E S C U R T A T                    Direcţiei   agricole   şi   Uniunii   s-au  manifestat,  de  asemenea,   19—21 iulie a.c. *  baterile   au   prilejuit   expri
        ţei   Naţionale   a   partidului   fontă,  12  000  tone  oţel,  8  000                                                   judeţene   a   C.A.P.,   consiliilor   prin   ridicarea   conţinutului,                    marea   unor   ai   jajamente
        din  1967  şi  Congresului  al  X-   tone   laminate,   produse   chi                                                    populare   şi   comitetelor   co  combativităţii   şi   rolului   edu  Raportul,   la   primul   punct   suplimentare   mobilizatoare,
        lea  al  P.C.R.,  pentru  perfec  mice,   forestiere,   materiale   de                                                   munale   de   partid,   specialiş  cativ   al   adunărilor   generale,   de  pe  ordinea  de  zi,  a  fost
        ţionarea   conducerii   şi   plani  construcţii   şi   altele.   Livrările   ceea   ce  impune   ca   în   cel   lor   comerciale   şi   repartiza  tilor  care  nu  au  acţionat  pe  s-a  asigurat  folosirea  cu  mai   prezentat   de   către   tovară  care   vizează   creşterea   efi
        ficării   economiei   naţionale,   la  export  au  sporit  faţă  de   mai  scurt  timp  să  fie  reana-   rea  lor  teritorială,  în  respec  ste   tot   în   spiritul   rezoluţiei   bune   rezultate   a   activului   şul   loachim   Moga,   membru   cienţei  economice  şi  sporirea
        a   formelor   şi   metodelor   de   plan  cu  5,6  milioane  lei  va  lizate   posibilităţile,   rezervele   tarea   normelor   bunei   deser  Conferinţei  pe  ţară  a  secreta  de   partid,   a   comisiilor   pe   al  C.C.  al  P.C.R.,  prim-se-   contribuţiei   judeţului   Hune
        organizare   a   vieţii   sociale,   lută,   iar   sarcina   de   creştere   şi  să  fie  mult  sporite  efor  viri,   a   regulilor   igienico-sa-   rilor   comitetelor   comunale   probleme   în   exercitarea   con  doara   în   întrecerea   pentru
        pentru   creşterea   venitului   a   productivităţii   muncii   s-a   turile   pentru   autoutilare   în   nitare,   îmbunătăţirea   calităţii   de  partid  şi  primarilor,  nu  au   trolului   de   partid,   con  cretar   al   Comitetului   jude
        naţional   şi   ridicarea   conti  realizat  în  proporţie  de  100,5   toate întreprinderile.  unor produse.            sprijinit   în   suficientă   măsură   sultarea   sistematică   a   u-   ţean de partid.   îndeplinirea   înainte   de   ter
        nuă   a   nivelului   de   trai   al   la  sută.  S-au  obţinut  econo  In  folosirea  forţei  de  mun  Relevînd   cauzele   neajunsu  unităţile   în   înlăturarea   unor   nui   larg   activ   de   par  Problematica  de  o  deose  men a planului cincinal.
        oamenilor   muncii,   raportul   mii  de  4  800  tone  cocs,  1  200   că  şi  a  fondului  de  timp  e-   rilor   din   industrie,   construc  greutăţi,  în  găsirea  celor  mai   tid   cu   oamenii   muncii   în   bită   actualitate   şi   însem  Delegaţii   şi   invitaţii   par
       evidenţiază   consecvenţa   fer  tone  metal,  12  000  tone  com  xistă   încă   însemnate   rezerve.   ţii,  comerţ,  raportul  arată  că   bune  soluţii  care  să  ducă  la   elaborarea   şi   aplicarea   hotă-   ticipanţi  la  discuţii  au  abor
       mă    şi   înalta   principialitate   bustibil   convenţional,   21400   La   Centrala   cărbunelui   Pe  unele  din  acestea  au  fost  po  realizarea   sarcinilor   ce   le-au   rîrilor   şi   măsurilor   privind   nătate   abordată   de   confe
       marxist-leninistă   cu   care   kWh   energie   electrică;   bene  troşani,   „Vidra“   Orăştie,   sibile   şi   datorită   lipsurilor   revenit.       cele   mai   importante   proble  rinţă   a   suscitat   o   partici  dat   o   arie   problematică
       conducerea   partidului   acţio  ficiile  suplimentare  pe  4  luni   „Vîscoza"   Lupeni,   „Refracta  manifestate   în   activitatea   or  In   continuare,   vorbitorul   me   ale   activităţii   economico-   pare   numeroasă   şi   angajan-   vastă   privind   mobilizarea
       nează   pentru   edificarea   so  însumează 25 milioane lei.  ra"   Baru   şi   altele,   indicele   ganelor   judeţene   de   sinteză,   s-a   ocupat   de   problemele   sociale din judeţ.                        într-un   grad   mai   înalt   a
       cietăţii   socialiste   multilateral   Raportînd   realizările   do-   de   utilizare   a   fondului   de   control   şi   îndrumare,   care   privind   sistematizarea   locali  Vasta   activitate   desfăşura  tă  la  dezbateri.  Au  luat  cu-
       dezvoltate   în   patria   noastră.   bîndlte   în   această   perioadă   timp  se  situează  sub  94  la   nu   întotdeauna   au   interve             tă   de   conducerea   partidului   vîntul   tovarăşii   :   Costachc   rezervelor  existente  de  creş
       Sînt  de  o  importanţă  excep  la  imperativele  majore  şi  la   sută.   In   viitor,   cînd   în  nit   operativ   şi   energic,   tăţilor   urbane   şi   rurale.   A-   nostru,   de   tovarăşul   Nicolae   Trotuş,   director   general   al   tere  a  producţiei  şi  produc
       ţională   pentru   progresul   so  exigenţele   progresului   econo  tregul   spor   de   producţie   va   în   virtutea   prerogativelor   cu   ceastă   activitate   s-a   mate  Ceauşescu,  pe  tărîm  ideologic   Centralei   industriale   Hune  tivităţii   muncii,   valorifica
       cietăţii   româneşti   hotărîrile   miei  româneşti,  în  acest  cin  trebui   realizat   pe   seama   care   sînt   investite,   pentru   rializat  în  „Studiul  de  siste  şi  educaţional  a  avut  şi  are     rea   resurselor   locale,   redu
       adoptate   de   partid   privind   cinal,  primul  secretar  al  Co  creşterii   productivităţii   mun  preîntâmpinarea   unor   anoma  matizare   teritorială“,   care   o   puternică   înrîurire   asupra   doara,   Petre   Constantin,
       accelerarea   procesului   de   in  mitetului   judeţean   de   partid   cii,  este  necesar  să  se  acor  lii   în   desfăşurarea   proceselor   propune   soluţii   pentru   dez    miner   şef   de   brigadă   la   cerea   cheltuielilor   materiale
       dustrializare,   dezvoltarea   şi   a  arătat  că  în  activitatea  e-   de  mai  multă  atenţie  folosi  de   producţie,   activitatea   eco-   voltarea   tuturor   localităţilor   preocupărilor   organelor   si   E.M.  Lupeni,  Erou  al  Mun  de  producţie  şi  sporirea  a-
       modernizarea   agriculturii,   îm  conomică   a   judeţului   s-au   rii  depline  a  tehnicii  şi  teh  nomico-financiară,   în   apro  din judeţ.   organizaţiilor  de  partid  în  a-   cii   Socialiste,   Petru   Ormin-   cumulărilor,  în  vederea  rea
                                                                                                                                                                      deosebit
                                                                                                                                                                               de
                                                                                                                                                                                    important
                                                                                                                                                                cest
       bunătăţirea   organizării   ad  manifestat   o   seamă   de   ne  nologiei   de   care   dispunem,   vizionarea   populaţiei,   în   îm  In  ceea  ce  priveşte  sistema
       ministrativ   -   teritoriale,   dez  ajunsuri.   In   perioada   1968—   a   forţei   de   muncă,   creşterii   bunătăţirea   condiţiilor   de   tizarea   localităţilor   rurale,   domeniu   adresat   conştiinţei   deanu,   maistru   constructor,   lizării   exemplare   a   sarcini
       voltarea   democraţiei   socialis  1971,   din   cauza   neîndeplini-   gradului   de   mecanizare   şi   muncă.   De   asemenea,   di  încă  din  anul  1968  s-a  defini  oamenilor,   necesităţilor   lor   secretarul   comitetului   de   lor   pe   1972   şi   pregătirii
       te,   îmbunătăţirea   activităţii   rii   planului   de   către   unele   automatizare   a   producţiei,                   tivat   programul   de   elaborare   spirituale  —  se  spune  în  con  partid   al   şantierului   nr.   1   din   timp   a   planului   pe
                                                                                                               ■
                                                                                                                          Con
       politico-ideologice   şi   de   edu  unităţi,   rezultatele   pe   an  organizării   şi   valorificării   recţiile   din  popular  cadrul  judeţean   în   mod   eşalonat   a   schiţelor   tinuare  în  raport.  Ceea  ce  se   Deva,  Aurel  Lăpuşcă,  direc  1973.
                                                                                                   siliului
       caţie   comunistă   a   oamenilor   samblul  judeţului  au  fost  di  cercetării   ştiinţifice,   ridicării               de   sistematizare,  care   au   la   detaşează   în   ultima   perioadă
       muncii,   aşezarea   relaţiilor   minuate   la   producţia   globa  calificării   şi   specializării,   fo  nu   au   abordat   şi   rezolvat   bază   studiul   de   sistematizare   în   activitatea   comitetului   ju  tor  general  al  Centralei  mi  Cu   deosebită   pregnanţă
       sociale   pe   principiile   eticii   lă   industrială   şi   benefi  losirii   superioare   a   fondului   în   toate   cazurile   cu   com  a   judeţului   şi   evidenţiază   deţean,   a   organizaţiilor   de   nereurilor   neferoase   Deva,   s-au   subliniat,   în   cuvîntul
       şl   echităţii   socialiste,   măsu  cii,   iar   un   număr   de   de  timip,  mai  bunei  organi  petenţa   şi   operativitatea   principalele   localităţi   ce   ur  partid   este   asigurarea   unei   Gheorghe   Vasiu,   prim-se-   mai   multor   vorbitori,   rezer
       rile   pe   plan   extern   pentru   întreprinderi   nu   şi-au   înde  zări a producţiei şi a muncii.  necesară   unele   probleme   ale   mează  să  se  dezvolte  în  per  conduceri   tot   mai   competen  oretar  al  Comitetului  muni
       întărirea   comunităţii   ţărilor   plinit   planul   productivităţii   O   preocupare   deosebită   se   economiei   locale,   îndeosebi   spectivă   pentru   a   deveni   te  a  muncii  ideologice  şi  po        vele  mari  care  există  în  fie
       socialiste,   a   unităţii   şi   co  muncii.   Rămînerl   în   urmă   impune   şi   în   continuare   sub   aspectul   perfecţionării   şi   centre cu caracter urban.  litico-educative,   a   activităţi  cipal   de   partid   Hunedoara,   care  unitate  în  ce  priveşte  i
       eziunii   mişcării   comuniste   şi   înregistrează   în   acest   an                       creşterii eficienţei.           In   activitatea   de   sistemati  lor   culturale   şi   învăţământu  Alexandrina   Ciornei,   ingi  autoutilarea   şi   autodotarea,
       muncitoreşti    internaţionale,   Centrala   cărbunelui   Petro  în   direcţia   îmbunătăţirii   De  asemenea,  faţă  de  ce  zare  s-au  manifestat  şi  une  lui.  Studierea  de  către  mem  neră   şefă   la   C.A.P.  Geoa-   pentru  asimilarea  unor  utila
       pentru   promovarea   principii  şani,   Fabrica   „Vidra“   Orăş-   activităţii   de   export,   prin   rinţele   etapei   actuale,   consi  le  lipsuri  şi  greutăţi.  Au  fost   brii  de  partid,  utecişti,  cadre  giu,   Lazăr   Filip,   secretar
       lor   colaborării   şi   păcii   între   tie,   „Marmura"   Simeria,   un  căutarea   de   noi   posibi  liile   judeţean,   municipale   şi   elaborate   studii   şi   proiecte   le  didactice,  de  o  masă  tot   je   şi   instalaţii   cu   caracte
       popoare.                       de  există  o  slabă  preocupa  lităţi,   de   noi   produse   de   orăşeneşti   ale   sindicatelor,   care  nu  au  ţinut  seama  de   mai  largă  de  oameni  ai  mun  al  comitetului  de  partid  al   ristici   funcţionale   superioa
                                                                    înaltă  calitate  şi  grad  de  pre
         Comuniştii   hunedoreni   re  re   a   conducerilor   întreprin  lucrare,   solicitate   pe   piaţa   sindicatele   din   întreprinderi   toate   cerinţele   impuse   de   cii  a  imensului  tezaur  teore  I.M.   Hunedoara,   Vichente   re.
       afirmă  înalta  lor  preţuire  ac  derilor,   a   organizaţiilor   de   externă.           şi  de  pe  şantiere  nu-şi  aduc   dezvoltarea  economică  şi  so  tic  şi  practic  pe  care  îl  re  Bălan,   prim-vicepreşedinte   O  deosebită  atenţie  s-a  a-
       tivităţii  desfăşurate  de  condu  partid,  sindicat  şi  U.T.C.  pen  Deficienţele   manifestate   —   încă  aportul  cuvenit  la  mo  cială  şi  realizarea  unui  grad   prezintă   documentele   Congre  al   Comitetului   executiv   al
       cerea   partidului,   personal   de   tru  folosirea  integrală  a  ca  se  spune  în  raport  —  se  da  bilizarea  colectivelor  în  între  ridicat   de   eficienţă.   Unele   sului  al  X-lea,  ale  Conferin  Consiliului   popular   jude  cordat   în   dezbateri   întăririi
       tovarăşul   Nicolae   Ceauşescu,   pacităţilor   productive,   a   for  torează   în   mare   parte   fap  cerea   socialistă,   stimulează   schiţe  de  sistematizare  nu  au   ţei   Naţionale,   ale   plenarelor   rolului   de   conducător   poli
       pentru   perfecţionarea   condu  ţei  de  muncă  şi  a  fondului   tului   că   aprovizionarea   teh  insuficient   iniţiativele   şi   me  conturat   o   linie   urbanistică   Comitetului   Central   şi   con  ţean,   Loghin   Dineş,   secre  tic  al  organizaţiilor  de  par
       cerii   şi   planificării   economiei   de   timp,   pentru   organizarea   nico-materială   nu   a   cores  todele  înaintate,  se  ocupă  slab   clară,   nu   au   prevăzut   străzi   sfătuirilor   organizate   pe   ţară,   tar  al  comitetului  de  partid   tid  la  toate  locurile  de  mun
       naţionale,   dezvoltarea   şi   a-   producţiei   şi   aprovizionarea   puns  în  toate  cazurile  nece  de   cunoaşterea   şi   generaliza  şi  artere  majore  de  circula  cuvîntările   secretarului   ge  al  I.M.  Barza,  Nicolae  Măr-
       dîncirea   democraţiei   socialis  tehnico-materială   a   locurilor   sităţilor   reale,   grevînd   mai   rea experienţei pozitive.  ţie,  precum  şi  o  utilizare  ra  neral  al  partidului  a  dat  un   culescu,   maistru   furnalist   că  ;  fiecare  comunist  să  răs
       te,   pentru   elaborarea   progra  de   muncă,   întărirea   ordinii   ales   asupra   ritmicităţii   pro  In   raport   sînt   prezen  ţională   a   terenurilor  şi  per  conţinut   bogat   propagandei        pundă  de  felul  cum  se  a-
       mului   P.C.R.   de   îmbunătăţi  şi disciplinei.           ducţiei.   Au   existat   situaţii   tate   în   continuare   pre  mit   supradimensionarea   spa  noastre  de  partid,  a  determi  la  C.S.  Hunedoara,  Erou  al   plică   linia   politică   a   par
       re  a  activităţii  Ideologice,  ri  Neajunsuri   se   manifestă   şi   cînd  stocurile  au  fost  aproa  ocupările   organizaţiei   judeţe  ţiilor.  Nu  au  fost,  de  aseme  nat  mutaţii  calitative  în  con  Muncii  Socialiste,  Vasllc  O-
       dicarea   nivelului   general   al   în  ce  priveşte  creşterea  efi  pe   complet   epuizate,   Iar   pe   ne  de  partid  în  domeniul  a-   nea.   prevăzute   toate   dotări  ştiinţa   oamenilor.   Acest   a-   gîrlaci,   director   general   al   tidului   de   colectivul   unde
       cunoaşterii   şl   educaţia   socia  cienţei   economice,   cu   deose  de   altă   parte   s-a   înregistrat   griculturii.   După   ce   eviden  le   comerciale,   de   alimentaţie   devăr  este  evidenţiat  de  nu  Centralei   cărbunelui   Petro  munceşte.
       listă   a   maselor,   pentru   in  bire   la   reducerea   cheltuieli  tendinţa  de  aprovizionare  pe  ţiază   măsurile   adoptate   de   publică  şi  prestări  de  servi  meroasele   şi   valoroasele   ini   Numeroasele   sugestii   şi
       staurarea   principiilor   eticii   lor  materiale  şi  sporirea  vo  ste  necesar,  ceea  ce  a  con  partid   pentru   dezvoltarea   şi   cii   corespunzătoare   număru  ţiative   hunedorene   izvorâte   şani,   Sldonla   Muntoanu,   propuneri   făcute   au   permis
       şl   echităţii   socialiste   şi   co  lumului  de  beneficii.  De  pil  dus   la   crearea   de   stocuri   modernizarea   acestei   ramuri   lui  de  locuitori  ai  microraioa-   din   frământările   şi   căutările   brigadieră,   C.A.P.   Sîntan-
       muniste,   a   creşterii   presti  dă,  anul  acesta,  cînd  cerin  supranormative.   Neajunsuri   de  bază  a  economiei  naţio  nelor.  Va  trebui  ca  odată  cu   comuniştilor,   ale   muncitori  drel,   Gheorghe   Moldt,   di  desprinderea   unor   concluzii
       giului   şl   influenţei   României   ţele  şi  posibilităţile  sînt  mult   se   constată   şi   în   ceea   ce   nale,   raportul   a   arătat   că   acţiunea  ce  se  desfăşoară  în   lor,   ţăranilor   şi   intelectuali  rector  general  al  I.C.S.  Hu  deosebit   de   preţioase   pentru
       în  soluţionarea  celor  mai  im  mai  mari,  cheltuielile  de  pro  priveşte   respectarea   contrac  în   acest   context   agricultura   prezent   pentru   reconsidera  lor  pentru  a  răspunde  noilor       perfecţionarea   stilului   şi
       portante   probleme   ale   vieţii   ducţie   la   unele   întreprinderi   telor  economice  de  aprovizio  hunedoreană   a   făcut   progrese   rea  tuturor  proiectelor  de  sis  cerinţe  puse  de  programul  e-   nedoara,   Viorel   Faur,   prim-
       internaţionale.               în   loc   să   scadă   prezintă   nare  şi  desfacere.  Deşi  ne  a-   însemnate.   Cu   ajutorul   statu  tematizare,  în  conformitate  cu              secretar   al   Comitetului   ju  metodelor  de  muncă  ale  or
         In   perioada   care   a   trecut   o  depăşire  faţă  de  plan.  A-   flăm   la   jumătatea   anului,   lui   şi   din   fonduri   proprii   sarcinile   din   actualul   cinci  ducaţional al partidului.  deţean   al   U.T.C.,   Adolf   ganelor   şi   organizaţiilor   de
       de   la   Conferinţa   Naţională   ceasta  este  în  principal  con  gradul  de  acoperire  cu  con                      nal,  să  fie  eliminate  neajun  Propagandei   de   partid   îi   Druker,   directorul   Uzinei   partid,  de  masă  şi  obşteşti,
       a  partidului,  organele  şi  or  secinţa   depăşirii   nejustificate   tracte   pentru   materii   prime   s-au  construit  şl  pus  în  func  surile   semnalate   în   domeniul   revine   sarcina   să   subordoneze   ale   organelor   colective   de
       ganizaţiile   de   partid,   consi  a   consumurilor   specifice   de   şi   materiale  este  încă  nesa  ţiune   importante   obiective   a-   sistematizării localităţilor.  toate   acţiunile   politico-educati  „Victoria"   Călan,   Erou   al
       liile   populare,   consiliile   şi   materii   prime   şi   materiale.   tisfăcător,   Iar  în   ce  priveşte   grozootehnice,   s-a   îmbunătă        ve,   pentru   realizarea   exem  Muncii   Socialiste,   Gheorghe   conducere  a  economiei,  pre
       comitetele   oamenilor   muncii,   Asemenea   neajunsuri   de  desfacerea   unele   unităţi   au   ţit   dotarea   cu   tractoare   şi   Trecînd   la   problemele   ac  plară,  înainte  de  termen  a  ac  Diaconescu,  director  la  I.A.S.   cum  şi  stabilirea  unor  mă
       organizaţiile  de  masă  şi  ob  notă  că  în  unele  unităţi  con  restanţe.   Această   situaţie   se   cu  maşini  agricole,  s-au  creat   tivităţii   politice,   organizato  tualului   cincinal.   Acestui   Avicola   Mintia,   Ileana   Bîr-   suri   practice,   politico-orga-
       şteşti  din  ¡judeţul  nostru  au   siliile   şi   comitetele   oameni  explică   prin   slaba   preocupare   numeroase   staţiuni   şi   secţii   rice,   ideologice   şi   cultural-e  scop  va  trebui  să-i  subordo
       acţionat   cu   fermitate   în   di  lor  muncii,  cadrele  de  specia  şi   răspundere   a   conducerilor   de   mecanizare   a   agriculturii.   ducative,   raportul   subliniază   năm  şi  în  continuare  munca   ţan,   preşedinta   Comitetului   nizatorice,   care   să   asigure
       recţia   traducerii   în   viaţă   a   litate   şi   conducere,   organiza  unităţilor   pentru   încheierea   A  sporit,  de  asemenea,  canti  că  în  această  perioadă  în  fa  politică  de  masă,  agitaţia  vi  judeţean  al  femeilor,  Gheor  înfăptuirea  cu  succes  a  noi
       măsurilor   stabilite   de   condu  ţiile  de  partid  tratează  acti  şi   urmărirea   realizării   con  tatea   de   îngrăşăminte   chimi  ţa  comitetului  judeţean,  a  or  zuală,  activitatea  presei  noastre   ghe   Şerban,   director   al   lor   angajamente   luate   de
       cerea   partidului.   Referindu-se   vitatea   economică   „la   gene  tractelor,   prin   exigenţa   scă  ce  administrate  la  hectar,  s-a   ganelor   şi   organizaţiilor   de   locale,   tot   ce   se  întreprinde   Grupului   şcolar   metalurgic   comunişti,   de   colectivităţile
       la   perfecţionarea   economiei,   ral",   o   apreciază   mai   mult   zută   din   partea   unor   orga  executat   un   mare   volum   de   partid   a   stat   îmbunătăţirea   în  domeniul  ideologic  şi  po-
       raportul   arată  că,  prin  con  prin   prisma   rezultatelor   glo  nizaţii  de  partid  faţă  de  com  îmbunătăţiri   funciare   şi   iri  stilului   de   muncă,   pentru   a   litico-educativ.   Asemenea   im  Hunedoara,   Clement   Negruţ,   de muncă hunedorene.
       stituirea  în  judeţ  a  trei  cen  bale,  nu  se  ocupă  cu  răspun  partimentele   şi   cadrele   care   gaţii.   Datorită   acestor   măsuri,   asigura   exercitarea   rolului   de   perative  se  jmpun  în  activi  prlm-secretar   al   Comitetu  Primit  cu  vii  aplauze,  în
       trale  industriale  şi  două  uni  dere   de   introducerea   unor   se ocupă de aceste probleme.  cu   toate   condiţiile   climateri  conducător  politic,  în  concor  tatea   culturală   de   masă,   în   lui  municipal  de  partid  Pe  încheierea   dezbaterilor,   a
       tăţi   cu   statut   de   centrală,   norme  de  consum  fundamen                          ce   nefavorabile   din   ultimii   danţă  cu  nevoile  vieţii  socia  învăţăimîntul   de   stat,   în   e-   troşani.
       s-au   creat   premise   favorabile   tate   ştiinţific,   mobilizatoare,   Abordînd  activitatea  de  in  ani,  producţia  vegetală  a  în  le,   printr-o   intensă   muncă   ducarea tineretului.                luat    cuvîntul   tovarăşul
       pentru   folosirea   mai   eficien  nu   manifestă   interesul   cuve  vestiţii,   vorbitorul   a   arătat   registrat   creşteri   la   grîu,   organizatorică,   politică   şi   i-     Raportul   comisiei   de   va  ILIE   VERDEŢ.   Ampla   ex
                                                                                                                                                                  In
                                                                                                                                                                        încheierea
       tă  a  potenţialului  material  şi   nit   pentru   perfecţionarea   că   deşi   realizările   globale   porumb,   sfeclă   de   zahăr,   deologică   de   mobilizare   a   primul   secretar   al   raportului,   lidare   a   fost   prezentat   de   punere  rostită  a  fost  urmă
                                                                                                                                                                                    comitetu
       uman  şi  asigurarea  unui  ritm   tehnologică   a   proceselor   de   ale  perioadei  1967—1971  sa  cartofi,   creîndu-se   posibilităţi   maselor   la   înfăptuirea   poli          tovarăşul Emil Pleşa.       rită  cu  un  deosebit  interes  ;
       superior   de   creştere   econo  producţie,   eliminarea   pierde  tisfac,  mai  există  şi  în  acest   ca  pe  ansamblul  judeţului  li  ticii   partidului.   S-a   acordat   lui  judeţean  a  spus  :  Condu  Raportul   Comitetului   ju
       mică.  S-au  făcut  progrese  în   rilor,   rebuturilor   şi   declasa  domeniu   o   seamă   de   defi  vrările  la  fondul  de  stat  să   o   atenţie   deosebită   îmbună  cerea   partidului,   personal   to  asistenţa   a   subliniat-o,   în
       respectarea   principiilor   cu   telor,   gospodărirea   judicioasă   cienţe   :   pregătirea   condiţiilor   fie   achitate   integral,   iar   la   tăţirii   repartizării   forţelor   de   varăşul   Nicolae   Ceauşescu,   a   deţean   de   partid,   dez  repetate   rînduri,   cu   a-
       privire   la    fundamentarea   a   mijloacelor   materiale   şi   necesare  execuţiei  nu  se  face   unele   produse   să   se   predea   partid   în   întreprinderi,   şan  cerut   clasei   noastre   munci  baterile  pe  marginea  lui  au   plauze   prelungite,   ovaţio
       ştiinţifică   a   planurilor,   îm  băneşti.                totdeauna  în  timp  util  şi  du  unele   cantităţi   suplimentare.   tiere,  unităţi  agricole  de  stat   toare,   întregului   popor   să-şi   constituit   o   analiză   apro
       binarea   planificării   curente   După   cum   este   cunoscut,   pă  cerinţele  legislaţiei  în  vi  S-a   înregistrat,   de   asemenea,   şi   cooperatiste,   comune,   în   mobilizeze   toate   forţele   pen  fundată,  de  o  înaltă  exigen  nând  „Ceauşescu  —  P.C.R.“  ;
       cu  cea  de  perspectivă,  lărgi  Valea   Jiului,   cel   mai   mare   goare   ;   uneori   contractarea   o  înserftnată  sporire  a  produc  raport   cu   schimbările   orga  tru  a  realiza  planul  cincinal   „Ceauşescu — P.C.R.“.
       rea   şi   întărirea   procesului   bazin  carbonifer  al  ţării,  s-a   şi   livrarea   utilajelor   nu   este   ţiei la legume.  nizatorice   din   economie   şi   în  patru  ani  şi  jumătate.  Or  ţă   a   problemelor   funda  Conferinţa  a  ales  dele
       democratic   de   elaborare   şi   bucurat  şi  se  bucură  perma  în   concordanţă   cu   graficele   In   zootehnie   s-a   acţionat   rdministrativ-teritoriale   şi   în   ganizaţia   noastră   judeţeană,   mentale   ale   vieţii   economi  gaţii  la  Conferinţa  Naţiona
       înfăptuire   a   deciziilor,   folo  nent   de   grija   partidului   şi   de  montaj,  pe  şantiere  forţa              funcţie   de   complexitatea   sar  toţi   oamenii   muncii   hunedo  ce,   politice   şi   sociale   ale
       sirea   pârghiilor   economico-   statului   nostru.   Unităţile   mi  de  muncă  şi  timpul  de  lucru   în   direcţia   creşterii   numerice   cinilor   şi   atribuţiilor   noi   ce   reni  sînt  ferm  hotărâţi  să  răs  judeţului   nostru,   a   modali  lă   a   partidului   din   rîndul
       financiare   pentru   realizarea   niere  de  aici  au  primit  în  nu   sînt   utilizate   raţional,   se   şi  îmbunătăţirii  calitative  a  e-   au   revenit   organizaţiilor   de   pundă   prin   fapte   acestei   celor  mai  reprezentativi  co
       sarcinilor,   dezvoltarea   activi  semnate   fonduri   pentru   creş  întâlnesc  încă  risipă  şi  consu  fectivelor,   sporirii   producţiei        chemări.  Va  trebui  să  facem   tăţilor   dezvoltării   procesu  munişti  :  muncitori,  ingineri
       tăţii  de  cercetare  şi  organi  terea   şi   modernizarea   capa  muri   exagerate   de   materiale.   animaliere,   creării   unor   con  partid respective.  totul  pentru  ca  anul  1972  să   lui  de  perfecţionare  a  con
       zare   ştiinţifică   a   producţiei.   cităţilor   de   producţie,   dez  Din   aceste   cauze,   realizările   diţii  mai  bune  de  întreţinere   Perioada   analizată   a   fost   fie  un  an  de  remarcabile  rea  ducerii   economiei,   de   ridi  şi  tehnicieni,  ţărani,  intelec
       Acestea  au  condus  la  utiliza  voltarea   mecanizării,   îmbu  pe  5  luni  sînt  de  numai  36,6   şi   furajare   a   animalelor.   In   puternic   marcată   de   creşte  lizări,   iar   măsurile   adoptate   care   continuă   a   rolului   tuali,  activişti  de  partid  şi
       rea   într-un   grad   mai   înalt   nătăţirea   condiţiilor   de   mun  la  sută  din  planul  anual  la   ultimii   patru   ani   au   sporit   rea   şi   întărirea   rîndurilor   de  conferinţă  să  conducă  încă   de  stat,  ai  organizaţiilor  de
       a   rezervelor   de   creştere   a   că,  construirea  de  noi  obiec  investiţii  şi  35,9  la  sută  din   efectivele  de  animale  la  I.A.S.   partidului.   Organizaţia   jude  de  pe  acum  la  pregătirea  op  conducător   şi   competenţei   masă  şi  obşteşti,  cadre  de
       producţiei   şi   productivităţii   tive  soci  al-culturale  ;  s-a  in  cel  de  construcţii-montaj.  Este   iar  în  anul  trecut  a  fost  rea  ţeană  de  partid  a  crescut  de   timă  a  condiţiilor  de  realiza  organelor   şi   organizaţiilor
       muncii,   valorificarea   superi  trodus   programul   de   lucru   nevoie   ca,   în   activitatea   de   lizată  integral  în  C.A.P.  sar  la  62  000  de  membri  în  1968,   re  exemplară  a  producţiei  şi   de   partid.   Participanţii   la   conducere   din   economie   şi
       oară  a  resurselor  locale,  re  de  6  ore.  Cu  toate  acestea,   proiectare  şi  execuţie,  să  se   cina  de  plan  la  vaci  şi  ju-   la  peste  72  000  în  acest  an.   investiţiilor pe 1973.  discuţii   s-au   oprit   stăruitor   din  celelalte  domenii  de  ac
       ducerea   cheltuielilor   materia  se  spune  în  raport,  în  Valea   urmărească   realizarea   unei   ninci.           in   cadrul   organizaţiei   jude  Pentru   înfăptuirea   marilor                          tivitate.
       le   şi   sporirea   acumulărilor,   Jiului   sarcinile   de   producţie   eficienţe   sporite,   prin   redu  Aşa   cum   s-a   subliniat   la   ţene   muncitorii   reprezintă   58   sarcini  trasate  de  partid,  dis  asupra  modului  cum  se  în  A  fost  adoptată,  în  înche
       la   participarea   în   mai   mare   in  acest  an  nu  au  fost  înde  cerea   ponderii   construcţiilor,   Conferinţa   pe   ţară   a   secre  la  sută,  iar  din  totalul  mem  punem   de   o   organizaţie   de   făptuiesc   sarcinile   reieşite
       măsură   a   unităţilor   la   îm  plinite,   deoarece   nu   se   asi  eliminarea   supradimensionă  tarilor   comitetelor   de   partid   brilor  de  partid  sînt  ocupaţi   partid   călită   în   activitatea   din   programul   P.C.R.   pen  ierea   lucrărilor,   o   hotărîre
       bunătăţirea   balanţei   de   co  gură   realizarea   producti  rilor   şi   a   finisajelor   exage  şi   a   preşedinţilor   consiliilor   direct   în   producţia   materia  de  edificare  a  noii  societăţi,   tru   îmbunătăţirea   activită  care   vizează   îmbunătăţirea
       merţ  exterior  a  ţării.  Ca  ur  vităţii   planificate,   viteze  rate,   scurtarea   duratei   de   populare şi la Congresul  lă  peste  72  la  sută.  In  in  avem   puternice   detaşamente                  activităţii   economice,   politi
       mare,  în  1971,  comparativ  cu   le   de   avansare   sînt   scă  execuţie,   reducerea   cheltuie  U.N.C.A.P.  —  a  spus  în  con  dustria   de   bază   —   minerit,   de   muncitori,   ţărani,   intelec  ţii   ideologice,   ridicarea   ni
       1967,  în  judeţ  s-a  realizat  o   zute,   aprovizionarea   teh  lilor   de   construcţii-montaj,   e-   tinuare   vorbitorul   —   toate   siderurgie,   energetică   —   fie  tuali   care   au   acumulat   o   velului   general   al   cunoaş  ce şi social-culturale.
       producţie   industrială   mai   nico-materială   se   face   cu   vitarea   tendinţelor   de   scoa  rezervele   de   sporire   a   pro  care   al   treilea   salariat   este   vastă  experienţă  şi  s-au  do  terii   şi   educaţia   socialistă   Intr-o   atmosferă   înălţă
       mare  cu  4,5  miliarde  lei,  ob  mari  deficienţe,  nu  se  utili  tere   nejustificată   din   circui  ducţiei  agricole  trebuie  să  se   membru   de   partid.   Pe   total   vedit   întotdeauna   la   înălţi  a   maselor,   pentru   aşezarea   toare,   izvorâtă   din   căldura
       ţinută  în  proporţie  de  83,3  la   zează   la   întreaga   capacitate   tul   agricol   a   unor   suprafeţe   pună  în  valoare.  Or,  la  noi   judeţ  aproape  20  la  sută  din   mea   înflăcăratelor   chemări   sentimentului   cu   care   hune-
       sută   pe   seama   sporirii   pro  dotarea   tehnică.   Organele   şi   însemnate de teren.  în  judeţ  nu  am  făcut  totul   populaţia   majoră   face   parte   ale   partidului.   Comuniştii,   relaţiilor   din   societatea
       ductivităţii   muncii,   care   a   organizaţiile   de   partid,   con  •Intrucît  în  anul  acesta,  şi   pentru   valorificarea   acestor   din   Partidul   Comunist   Ro  toţi   oamenii   muncii   hunedo  noastră   pe   baza   principiilor   dorenii   înconjoară   partidul
       crescut  cu  30,6  la  sută;  s-au   ducerea   centralei,   sindicatele,   în  1973  încep  lucrările  la  o-   rezerve.   In   sectorul   vegetal,   mân.   Existenta   acestui   efec  eticii   şi   echităţii   socialiste   şi   conducerea   sa   înţeleaptă,
       obţinut   beneficii   peste   plan   organizaţiile  U.T.C.  au  sarci  biective   importante   —   fabri  în  1971,  un  număr  de  28   tiv  de  partid  asigură  exerci  reni  nu  vor  precupeţi  nici  un   şi  comuniste  —  parte  inte  conferinţa   a   adresat   o
       în   valoare   de   372   milioane   na  să  aplice  neîntârziat  mă  ca  de  ciment  şi  var,  turnă  cooperative   agricole   au   obţi  tarea   de   către   organizaţiile   efort,  îşi  dăruie  întreaga  lor   grantă   a   vastului   program   telegramă   COMITETULUI
       lei,  iar  la  export  s-au  livrat   surile   de   redresare   stabilite   toria   de   cilindri,   noul   la  nut  producţii  scăzute  la  hec  noastre  a  unei  influenţe  de  putere  de  muncă  pentru  în
       peste   prevederi,   numai   în   de   biroul   Comitetului   jude  minor  de  sîrmă,  ţesătoria  de   tar   la   grîu,   secară  şi   car  terminante   asupra   tuturor              adoptat  de  Congresul  al  X-   CENTRAL   AL   PARTIDU
       ultimii   doi   ani,   produse   în   ţean   de   partid   şi   Colegiul   mătase  şi  altele  —  de  care   tofi,   din   cauza   unor   lip           făptuirea   neabătută   a   gran  lea   pentru   făurirea   societă  LUI   COMUNIST   ROMAN,
       valoare   de   28   milioane   lei   Ministerului   Minelor,   Petro  depinde   îndeplinirea   cincina  suri   în   fertilizarea   terenuri  laturilor   activităţii   economice   diosului   program   al   făuririi   ţii   socialiste   multilateral   TOVARĂŞULUI   NICOLAE
                                                                                                                                 şi sociale.
       valută.  Planul  de  investiţii  a   lului şl Geologiei.     lului   înainte   de   termen,   a-   lor,   rotaţia   culturilor,   execu                 societăţii   socialiste   multila  dezvoltate şi asigurarea u-
       fost   îndeplinit   şi   depăşit   an                        vem   datoria   să   ne   preocu                              Comitetul  judeţean  de  par  teral dezvoltate.                                          CEAUŞESCU.
       de  an,  fiind  puse  în  funcţiu  Privind   folosirea   potenţia  păm  intens,  să  creăm  acestor   tarea   lucrărilor   de   întreţine  tid  s-a  preocupat  stăruitor  în
       ne  la  termen  obiective  deo  lului   întreprinderilor,   rapor  obiective   condiţii   optime   de   re,   organizarea   şi   conducerea   a  rezolva  la  nivelul  cerinţe
                                                                                                                            la
                                                                                                                 mobilizarea
       sebit   de   importante   pentru   tul  arată  că  nici  la  „Marmu  realizare.            producţiei,  a   în  cooperatorilor.   In   lor  actuale  şi  de  perspectivă
                                                                                                   muncă
       economia   naţională:   Termo  ra"   Simeria,   mina   Muncel,   ■In   continuare,   tovarăşul   legumicultură   se   înregistrează   problemele   privind   selecţio
       centrala   Mintia,   minele   Băr-   T.C.M.M.   Petroşani,   la   une  loachim  Moga  s-a  referit  la   întîrzieri   în   executarea   lu  narea,   creşterea   şi   promova
       băteni,   Livezenl,   Mesteacăn,   le  secţii  şi  sectoare  din  alte   măsurile   luate   de   partid   crărilor   de   întreţinere,   recol  rea  cadrelor,  instruirea  şi  e-
       blumingul  1  300  şi  două  cup  unităţi   capacităţile   de   pro  pentru   creşterea   nivelului   de                ducarea   acestora.   Realizările
       toare  la  oţelăria  electrică  de   ducţie  mu  sînt  pe  deplin  uti  trai   al   oamenilor   muncii.   tare   şi   preluarea   produselor   obţinute  atestă  că  marea  ma
       la   Hunedoara,   întreprinderea   lizate.   S-a   insistat   insuficient   Corespunzător   ritmurilor   de   de  către  unităţile  de  valorifi  joritate   a   cadrelor   de   con
        de   prefabricate   din   beton   pentru   generalizarea   schim  dezvoltare   economică,   în   pe  care a legumelor şi fructelor.  ducere  din  economie  au  în
       Bîrcea şi altele.              bului  II  şi  extinderea  schim şi   rioada   1967—1971,   In   jude  Deşi   zootehnia   a   cunoscut   ţeles   chemarea   secretarului
                                            III
                                      bului
                                                    întreprinderi
                                                în
         Rezultatele   obţinute   în   in  atelierele   de   prelucrare   a   ţul   Hunedoara,   salariul   real   unele  progrese  în  această  pe  general  al  partidului  de  a  fi
        dustrie  şi  construcţii  au  per  metalelor   şl   de   reparaţii   în   a  crescut  cu  peste  24  Ta  sută,   rioadă,  ele  nu  satisfac  cerin  în   primul   rînd   conducători
        mis   organizaţiei   noastre   ju  vederea   creşterii   producţiei   s-au  dat  în  folosinţă  aproape   ţele  atît  în  ce  priveşte  efec  politici,   situîndu-se   în   frun
        deţene  ca  în  întrecerea  ce  se   industriale   şi   asigurării   unui   18  000  locuinţe  şi  numeroase   tivele   cît   şi   creşterea   pro  tea   tuturor   acţiunilor   între
        desfăşoară  între  judeţe  să  se   volum   sporit   de   piese   de   obiective   social-culturale.   Vo  ducţiei.  Avînd  în  vedere  de  prinse   de   organizaţia   jude
        situeze  pe  locul  III  pe  ţară   schimb.                  lumul   desfacerilor   de   mărfuri   ficienţele   existente,   se   cer   ţeană  de  partid.  Şi  în  viitor.
        în  1970  şi  pe  locul  II  anul                            către   populaţie   a   sporit   cu   măsuri   hotărîte   pentru   rea  —   a   arătat   vorbitorul   —
        trecut,   iar   Consiliul   popular   In   acţiunea   de   autoutilare,   24  la  sută.  Prin  unităţile  co  lizarea   unor   efective   şi   Comitetul   judeţean   de   partid
        judeţean  pe  locul  V  ;  un  nu  ca  urmare  a  măsurilor  între  merciale   s-au   desfăcut   canti  ca   număr   şi   calitate,   a-   va   acţiona   în   spiritul   prin
        măr  important  de  unităţi,  în  prinse,  s-au  obţinut  o  seamă   tăţi   sporite   de   carne,   unt,   sigurarea   unei   baze   furajere   cipiilor  moralei  de  partid,  al
        tre  care  C.S.H.,  I.C.S.H.,  I.M.   de  rezultate  bune.  Anul  tre  ulei,  ouă  şi  alte  produse  ali  corespunzătoare,   îmbunătăţi
        Barza,   I.P.B.   Bîrcea,   E.   M.   cut  s-au  realizat  359  maşini,   mentare   şi   bunuri   de   larg   rea   organizării   şi   conducerii   eticii  şi  echităţii  socialiste  în
        Lupeni.  I.E.C.  Deva,  I.I.L.  O-   •  utilaje  şi  instalaţii  în  valoa  consum.   Au   existat   însă   şi   fermelor,   extinderea   muncii   selecţionarea,   creşterea   şi
        răştie,  T.C.  Deva,  I.C.F.  De  re  de  peste  19  milioane  lei.   unele   goluri   în   aproviziona  în  acord  global  în  zootehnie,   promovarea   cadrelor,   în   a-
        va,   obţinînd   locuri   fruntaşe   Pentru  anul  în  curs,  preve  rea   populaţiei   cu   mărfuri   permanentizarea   şi   creşterea   precierea   activităţii   acesto
        în  întrecerea  pe  ţară  şi  ra  derile   şi   angajamentele   sînt   din  cauza  unor  lipsuri  în  ac  răspunderii   cadrelor   de   spe
        muri de producţie.             de  aproape  44  milioane  lei,   tivitatea   organelor   comercia  cialitate şi a îngrijitorilor.  ra  şi  nu  va  face  nici  un  fel
                                       din   care   reducerea   importu  le.  S-a  constatat  uneori  o  re
               Anul acesta, pe 5 luni, pla  lui   reprezintă   2.2   milioane   partizare   defectuoasă   a   fon  Pentru   neajunsurile   care   dp  concesii  de  la  aceste  prin
              nul producţiei globale indus  lei   valută.   Comparativ   cu   dului  de  marfă  pe  localităţi   se   manifestă   în   activitatea   cipii.
               triale a fost depăşit cu 128.5   cerinţele,   prevederile   pe   a-   şi   pe   magazine.   precum   şi   unităţilor   agricole,   răspunde  Preocupările   pentru   creş  Aspect din timpul lucrurilor conferinţei.
                 milioane lei. S-au realizat  nul  în  curs.  sînt  insuficiente,  deficienţe   în   folosirea   spaţii  rea  revine  şi  organelor  agri  terea   competenţei   organelor





