Page 86 - Drumul_socialismului_1972_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. © 5 431 ® DUMINICĂ 25 IUNIE 1972

CUVINTAREA TOVARĂŞULUINICOLAECEAUŞESCU

(Urmare din pag. 1) fixe, obţinînd cu fondurile e- ceastă privinţă, rezultate bu­ Mergînd mai departe, va tre­ Este necesar ca unele între­ riale, ridicarea eficienţei e- probleme ale conducerii ac­ tot ceea ce ne propunem să
xistente o producţie cît mai ne, dar n-am putea spune că bui să ne gîndim la perfec­ prinderi să-şi realizeze anu­ conomice se reflectă pînă la tivităţii de producţie ; «per înfăptuim nu se poate reali­
mare, depinde în mod esen­ nu există şi aici rezerve ţionarea în acest sens şi a mite dezvoltări cu mijloace urmă în creşterea bunăstării că acest proces se va accen­ za decît împreună şi cu con­
privind îndeplinirea cincina­ ţial ridicarea eficienţei eco­ foarte mari. Este necesar să liceelor tehnice şi a celorlal­ tua, comitetele de sectoare sultarea largă a oamenilor
Avem
asemenea
lului înainte de termen. Tre­ nomice. O deosebită impor­ facem în această direcţie o te licee. Trebuie înfăptuite proprii. în Bucureşti şi e- materiale a oamenilor mun­ devenind, într-adevăr, organe muncii. Numai în măsura în
cii,
în
xemple
nostru
po­
întregului
buie să vă informez că ţinîn- tanţă are, de asemenea, re­ analiză temeinică, să stabi­ măsurile stabilite aoum un mai toate judeţele. Pe aceas­ por. Ţelul suprem al socialis­ de conducere, inclusiv în do­ care fiecare organizaţie de
du-se seama şi de angaja­ ducerea cheltuielilor materia­ lim măsuri concrete pentru an de Comitetul Central pri­ tă bază s-au obţinut econo­ mului, al politicii partidului meniul bunei gospodăriri. partid va şti să realizeze uni­
mentele celorlalte judeţe, s-a le, folosirea cu mai multă e- creşterea productivităţii mun­ vind patronarea şcolilor şi mii şi rezultate foarte bune. şi guvernului este bunăsta­ Comitetul municipal trebu­ tatea tuturor oamenilor mun­
stabilit să se elaboreze un ficienţă a mijloacelor circu­ cii. însăşi schimbarea u- liceelor de către întreprin­ ie, de asemenea, să-şi îmbu­ cii în înfăptuirea programu­
program de măsuri supli­ lante. In fond .problema e3te nor tehnologii, reducerea deri. Avem 800 de licee în In acelaşi timp este necesar rea şi fericirea poporului •— nătăţească activitatea, să e- lui partidului, vom asigura
mentare pe întreaga ţară în dacă folosim raţional sau consumurilor de materiale va întreaga ţară şi peste o mie de să renunţăm la unele con­ şi de aceea este necesar ca xercite un control mai sis­ succesul. In acelaşi timp,
con­
partid*
de
strucţii inutile. Nu vreau să
organizaţiile
vederea justei corelări, a co­ risipim munca socială înma­ avea un rezultat Imediat a- întreprinderi industriale mari; vorbesc despre toate proble­ siliile populare să acorde o tematic, să fie mai ferm, mai vom face noi paşi pe calea
laborării şi asigurării apro­ gazinată în materiale şi ma­ supra productivităţii. Dacă fiecare întreprindere mare mare atenţie bunei aprovizi­ exigent, să nu treacă peste dezvoltării democraţiei socia­
vizionării tehnico-materiale terii prime. Reducerea con­ o piesă are o încărcătură su­ poate să patroneze uri liceu mele investiţiilor, dar vreau onări a populaţiei, deservi­ probleme cum, din păcat, s-a liste, a participării întregu­
să amintesc că s-au dat în
necesare realizării angajamen­ sumului material, creşterea plimentară de 10 mm în loc şi cîteva şcoli de 10 ani. A- acest domeniu largi atribu- rii, creşterii continue a bu­ întâmplat în trecut, într-un lui popor la construirea so­
telor. Pentru că nu este vor­ procentului de produse fizi­ de 50 mm, se reduce de cîte­ vgm o mare răspundere faţă năstării materiale şi spiritu­ şir de cazuri pe care le cu­ cietăţii socialiste multilateral
ba să realizăm oricum depă­ ce dintr-o tonă constituie va ori timpul necesar pre­ de tineret, faţă de pregăti­ ţiuni centralelor şi întreprin­ ale. Nu doresc să mă refer noaşteţi. Cunosc bine orga­ dezvoltate, la făurirea, în
şirea producţiei globale. Vreau problema esenţială a efici­ lucrării. Iată un efect ime­ rea lui pentru viaţă. Este derilor. Ministerele au drep­ acum la măsurile privind nizaţia de partid din Capitală mod conştient, a propriului
să se înţeleagă foarte clar — enţei economice. Or, situa­ diat asupra productivităţii. O clar că actualul Sistem de tul să aprobe investiţii pînă creşterea salariului real, de­ de mulţi ani ; ştiu că avem său destin. (Aplauze puterni­
şi cred că comitetul munici­ ţia existentă în acest dome­ mare importanţă are şi me­ învăţămînt, mă refer la li­ la 50 de milioane, iar cen­ oarece aceasta va face obiec­ aici organizaţii de partid bu­ ce, urale).
pal a ţinut seama de acest niu nu ne poate mulţumi. canizarea, automatizarea pro­ ceul de cultură generală, nu tralele, pînă la 30 de milioa­ tul Conferinţei Naţionale ; a- ne. Sper că spiritul în care Nu doresc să mă refer la
lucru — că nu dorim ca spo­ Ne aflăm printre ţările în ducţiei, trecerea la maşini- mai corespunde condiţiilor şi ne lei. Normal era ca aceste vem în vedere să asigurăm o s-au desfăşurat lucrările de problemele internaţionale.
rirea producţiei globale să care se înregistrează un ni­ agregat, la munca la mai cerinţelor societăţii moderne. fonduri de investiţii să fie creştere mai substanţială a azi se va răsfrînge pozitiv Am vorbit nu de mult de­
fie rezulţatul circulaţiei inter­ vel foarte ridicat al chel­ multe maşini. Nu vreau să Avem fără îndoială nevoie îndreptate spre utilaj, spre veniturilor, în măsura creşte­ asupra activităţii organizaţii­ spre aceasta ; la Conferinţa
ne a diferitelor produse, ci tuielilor materiale de produc­ descifrez acum fiecare din de biologi, medici şi fizici­ dotare tehnică. Pe ţară, chel­ rii producţiei, a reducerii lor noastre de partid, că or­ Naţională vom analiza pe
creşterii producţiei fizice la ţie — şi de la această situ­ aceste probleme în parte. eni, dar pentru aceştia tre­ tuielile pentru construcţii re­ cheltuielilor, ridicării la un ganizaţia de partid a Capita­ larg situaţia internaţională
preţuri constante. Deci cele aţie nu face excepţie nici Dar e greu să admit ca la buie să facem programe spe­ prezintă însă circa 38—39 la nivel mai înalt a eficienţei lei — cea mai mare organi­ şi schimbările care au inter­
52 de miliarde în plus ale Capitala. Dealtfel, nici ceea „23 August“ — uzină care ciale. Pentru viitorii fizi­ sută, iar la unele ministere, întregii activităţi economice. zaţie a partidului nostru — venit şi sînt în curs de ac­
Capitalei trebuie să se mate­ ce se prevede în cincinal în şi-a sărbătorit 50 de ani de cieni să avem şcoli unde să centrale şi întreprinderi au tre­ Este necesar ca comitetul îşi va îndeplini mai bine sar­ centuare pe arena mondială.
rializeze într-o creştere de acest domeniu nu poate să existenţă şi care are un co­ se înveţe cu adevărat fizică, cut de 50 la sută. De ce ? municipal şi consiliul popu­ cinile de seamă ce-i revin. Ceea ce doresc să menţionez
produse fizice la preţurile ne mulţumească, sarcina de lectiv de 14 000 de oameni, nu de toate şi nimic apro­ Pentru că în loc să se adu­ lar să acorde mai multă aten­ (Aplauze puternice). şi de data aceasta este că
stabilite prin plan — dealtfel reducere a cheltuielilor ma­ dintre care mulţi tehnicieni, fundat. Este nevoie să reve­ că maşini în spaţiile existen­ ţie sistematizării Capitalei, viaţa, evenimentele demon­
legea interzice orice majorare teriale este destul de mică. care dispune de un institut dem, încă anul acesta, pro­ te s-au construit clădiri care , îmbunătăţirii mijloacelor de Este necesar să aplicăm în strează cu claritate justeţea
a preţurilor fără aprobări De aceea, va trebui ca, para­ de proiectare şi cercetare — blema orientării învăţămîn­ stau goale. Unii chiar au transport în comun, creşterii practică măsurile pe care orientărilor stabilite de Con­
speciale. Deci, vreau să fie lel cu realizarea producţiei să găseşti lucrîndu-se la un tului nostru. Trebuie să tre­ demolat spaţii pe motiv că spiritului gospodăresc al or­ le-am discutat împreună în gresul al X-lea al partidului,
clar pentru toţi tovarăşii de globale, să ne preocupăm utilaj modern cu mijloacele cem la realizarea unui ra­ sînt vechi, făcute de capita­ ganelor noastre. Nu aş dori octombrie anul trecut şi care a politicii internaţionale des­
aici, pentru toţi conducătorii de scăderea costurilor pro­ cu care se lucra acum 50 de port mai bun al liceelor de lişti, nu mai cadrează cu era să mă refer acum la o serie s-au materializat în hotărîri­ făşurate de partidul nostru.
de întreprinderi, pentru toate ducţiei, de reducerea sub­ ani. Fără mecanizarea mun­ diferite specialităţi, cores­ socialistă. Alţii s-au apucat de constatări făcute recent în le plenarei din 3—5 noiem­ Vom continua cu fermitate
organizaţiile de partid, pen­ stanţială a cheltuielilor ma­ cii nu putem spori producti­ punzător necesităţilor dezvol­ să facă palate administrati­ unele întreprinderi alimenta­ brie 1971 privind activitatea să acţionăm în spiritul liniei
tru toţi oamenii muncii că ne teriale. Aceasta se poate re­ vitatea. Este necesară înlo­ tării societăţii, dînd tinere­ ve şi tot felul de săli de şe­ re din Capitală. Trebuie exer­ politico-educativă. Programul trasate de Congresul al X-
propunem ca realizările supli­ aliza, atît prin reducerea cuirea mijloacelor vechi, ma­ tului pregătirea de care are dinţe. Oare acolo unde este citat un control exigent asu­ stabilit a început să se apli­ lea, îmbinînd înfăptuirea sar­
mentare să ducă la creşterea consumurilor fizice propriu- nuale, care solicită efort fi­ nevoie in viaţa socială. In ' cantina nu poate fi şi sală pra felului în care industria ce, trebuie să acţionăm cu cinilor naţionale şi interna­
reală a avuţiei naţionale, a zise, cît şi prin prelucrarea zic mare, deci şi timp, cu acelaşi timp, trebuie să dez­ de şedinţă, — doar nu toată' alimentară, comerţul îşi rea­ mai multă fermitate pentru ţionale, adueîndu-ne contri­
producţiei de bunuri materia­ superioară a materiilor pri­ mijloace dacă nu automate, voltăm activitatea producti­ ziua trebuie să stăm în şe­ lizează sarcinile, îşi fac da­ afirmarea în viaţă a princi­ buţia la promovarea unor re­
piilor eticii şi echităţii soci­
le ; numai aceasta atestă spo­ me, care, de asemenea, duce cel puţin mecanizate. Altfel vă în şcoli. Uzinele „23 Au­ dinţe. Trebuie să se pună toria faţă de oamenii mun­ laţii noi între state — baza­
rirea reală a venitului na­ Ia scăderea cheltuielilor ma­ nu vom creşte productivita­ gust". cărora le lipsesc 5 000 capăt investiţiilor neproduc­ cii. Din acest punct de vede­ aliste, pentru a face ca aces­ te pe egalitate şi respect —
ţional şi deci crearea unei teriale în valoarea producţi­ tea, nu vom îmbunătăţi ca­ de muncitori, să-şi instruias­ tive, să nu se mai admită în re, trebuie să constat cu re­ te principii să devină un bun la realizarea păcii şi coope­
că oamenii de care au ne­
bâze pentru progresul mai ei. Aceste probleme se pun litatea producţiei. Sarcinile voie, inclusiv din licee. Cel următorii ani ridicarea de gret că şi în Capitală mai nu numai al comuniştilor, ci rării între toate popoarele
nostru
popor.
întregului
al
rapid al economiei şi ridica­ şi la metal şi la lemn şi la noi trebuie înţelese nu în ce nu pot intra la facultate, construcţii administrative şi sînt multe lucruri de făcut. Dealtfel, la Conferinţa Na­ lumii. (Aplauze puternice).
rea bunăstării întregului po­ combustibil, practic în toate sensul intensificării efortului să poată merge imediat du­ săli de festivităţi. Să punem Sper că se va ţine seama de ţională vom mai reveni asu­ Sînt convins că conferinţa
por. (Aplauze puternice, pre­ ramurile. Este vorba de tot fizic, ci al adoptării unor pă absolvirea liceului la „23 accentul în primul rînd pe faptul că în trecut nu s-a a- dumneavoastră va constitui
mobilizator
pen­
factor
un
lungite). Pornind de aici es­ ce intră în procesul de pro­ măsuri tehnice care să uşu­ August", la „Griviţa" sau în dotarea spaţiilor existente cu cordat toată atenţia acestor pra acestor probleme pentru tru toţi comuniştii şi oame­
a preciza unele norme şi re­
te necesar să se stabilească ducţie, inclusiv luminile reze efortul fizic. Desigur, a- oricare alte întreprinderi şi maşini. Numai dacă există probleme, deşi le-am discu­ guli de viaţă şi muncă, atît
lista produselor ce trebuie care ard noaptea în fabrici ceasta cere mai multă gîndi- Să lucreze ! Noi lucrăm acum realmente nevoie să se con­ tat nu o dată. Cu mijloacele pentru comunişti, cît şi pen­ nii muncii din Capitală, că
realizate peste plan, ţinîn- cînd nu se lucrează, consu- re, atît din partea ingineri­ la noul Cod al Muncii; la struiască noi spaţii de pro­ pe care le avem se poate şi tru ceilalţi oameni ai mun­ va duce la sporirea aportului
celor ce muncesc din Bucu­
du-se seama de necesităţile mînd energia fără rost. Fie­ lor şi tehnicienilor cît şi din Conferinţa Naţională Vom ducţie dar după ce am folo­ trebuie să asigurăm condiţi- cii. Să ieşim din generalităţi reşti la înfăptuirea progra­
reale ale economiei naţionale, care director trebuie să-şi partea muncitorilor. Dar a- supune propunerea ca toţi sit la maximum spaţiile e- uni mai bune, mai civilizate despre etică şi echitate şi să mului elaborat de Congresul
de cerinţele de export. Nu pună această problemă. Dacă ceasta este singura cale pen­ oamenii să aibă obligaţia de xistente. In multe ţări pon­ de trai oamenilor muncii. arătăm mai clar ce înseamnă al X-lea al partidului, că oa­
trebuie să se realizeze, ca să într-o uzină cu 5 000 de oa­ tru creşterea rapidă a pro­ a lucra începînd de la vîrsta derea construcţiilor nu trece Este necesar să sporească aceasta, după ce reguli tre­ menii muncii care locuiesc în
zic aşa, uniform cîte ceva meni lucrează în schimbul ductivităţii muncii. Este vor­ de 16 ani. (Vii aplauze). de 30 la sută în medie, iar şi mai mult răspunderea şi buie să ne conducem în via­ Capitală îşi vor spori — ală­
din fiecare produs, ca aceste III 50 de muncitori, se poate ba apoi de mai buna organi­ Principiul socialist spune că în unele cazuri s-a ajuns rolul organizaţiilor de partid ţa şi activitatea noastră. Nu turi de toţi cei ce muncesc
52 de miliarde să se concre­ spune că lucrează schimbul zare a producţiei şi muncii, nimeni nu poate trăi fără chiar la 25 la sută. Ştim cu în rezolvarea problemelor pe mă refer acum la aceste pro­ din patria noastră — contri­
a
fabricaţie,
de
de
fluxului
tizeze în sortimente de care III ? Consumurile hu sînt mecanizarea transportului — muncă. Socialiştii şi comu­ toţii că o construcţie durea­ care le-am dezbătut astăzi — bleme asupra cărora se vă buţia la făurirea societăţii so­
nu avem nevoie. Trebuie recuperate prin producţia ce măsuri care trebuie să uşu­ niştii mal vechi aveau lozin­ ză 50—60 de ani şi dacă o probleme centrale ale condu­ pronunţa Conferinţa Naţiona­ cialiste multilateral dezvolta­
realizate în plus produsele se realizează în acest fel. Es­ reze munca şi să dea posibi­ ca : „nici muncă fără pîine, îngrijeşti bine şi o sută. Tre­ cerii de partid în întreprin­ lă. Programul elaborat de te, la creşterea bunăstării şi
şi sortimentele de ca­ te necesar să se înţeleagă litatea muncitorului Să se nici pîine fără muncă“ ! A- buie combătută mentalitatea deri. Organizaţia de partid plenara din noiembrie dă o fericirii întregului nostru po­
re avem realmente nevoie, faptul că o economie moder­ concentreze asupra creşterii cest criteriu trebuie să-l in­ unora că dacă s-a amortizat poate spune că a acţionat şi orientare clară în acest do­ por. (Aplauze puternice, pre­
atît în producţia internă, cît nă nu se construieşte cu lo­ producţiei şi productivităţii. troducem în viaţă. (Aplauze o construcţie trebuie înlocui­ că are rezultate bune în mă­ meniu şi întreaga organiza­ lungite).
şi pentru consum şi export. zinci sau cu discursuri de­ puternice). Trebuie să anga­ tă. Clădirea. ca atare nu pro­ sura în care soluţionează a- ţie de partid trebuie să acţi­
spre superioritatea economiei Am realizat o serie de lu­ jăm plenar tineretul în acti­ ceste probleme în mod co­ Vă urez dumneavoastră,
Deci programul nu trebuie cruri bune în organizarea duce, este doar spaţiu pentru oneze pentru înfăptuirea lui. organizaţiei de partid a Ca­
să se mărginească la măsuri socialiste sau cu principii ştiinţifică a producţiei şi vitatea productivă, să-l aju­ amplasarea maşinilor şi adă­ respunzător ; altfel munca Este necesar să acordăm pitalei, comuniştilor. Comite­
generale de creştere a pro­ generale de economie politi­ muncii dar în unele locuri tăm să se pregătească în ra­ post al oamenilor. Numai nu va avea nici un rezultat, mai multă atenţie participă­ tului municipal, tuturor oa­
ducţiei, ci trebuie să stabi­ că aşa cum se predau ele la s-a uitat de această acţiune port cu nevoile societăţii maşinile, utilajele, instalaţi­ va fi lipsită de eficienţă. rii maselor populare la rea­ menilor muncii noi şi tot
e-
noi
Acest
în
lească concret produsele pe puternice). facultăţi. (Aplauze deosebit de importantă pen­ noastre, pentru lucru este so­ ile asigură producţia, de a- Comitetele de partid ale lizarea întregii activităţi de mai mari succese în întreaga
senţial
progresul
care să le realizăm în aceşti tru economia noastră. cial, pentru construirea so­ ceea, orientarea noastră tre­ sectoarelor trebuie să-şi înde­ conducere economico-socială. activitate. Vă doresc multă
ani. Numai astfel ne vom Trebuie să analizăm con­ Este, de asemenea, necesar cialismului şi comunismului. buie să fie de a folosi in­ plinească mai serios atribuţi- Avem organe colective în sănătate şî fericire 1
putea prezenta în 1975 cu o cret cum se cheltuieşte fieca­ Să luăm măsuri pentru ridi­ In legătură eu pregătirea şi vestiţiile cu prioritate pentru unile. Mi-a plăcut că astăzi, toate domeniile de activitate;
eficienţă reală a economiei. re ban şi să înlăturăm men­ carea nivelului de calificare utilarea tehnică a producţiei. pentru prima dată, cîţiva din trebuie să perfecţionăm acti­ (Urale, aplauze prelungite;
talitatea unor directori care formarea cadrelor — condi­ O altă problemă de care secretarii de sectoare au in­ se scandează; „Ceauşcscu —
Aş menţiona şi de data a- nici nu se uită cînd se chel­ a oamenilor muncii. Desigur, ţie esenţială a ridicării pro­ trat mai amănunţit în unele vitatea acestora, pentru că P.C.R.").
ceasta că trebuie să realizăm tuiesc 10 000 sau 100 000 lei, aceasta este o problemă vas­ ductivităţii muncii — este depinde înfăptuirea măsurilor
■ în primul rînd produse in- considerînd aceasta un fapt tă. Ea e legată, pe de o par­ necesar să acordăm mai mul­ suplimentare pe care le-am
" dustriale de înaltă tehnicita­ divers. Nu mai spun de mi­ te, de nivelul pregătirii în tă atenţie bunei folosiri a stabilit se referă la speciali­ ' oh o;,t'jn «H
te care valorifică superior niştri, pentru care nu contea­ şcoli profesionale, în liceele cadrelor tehnice din sectoare­ zarea, concentrarea şi coope­
materiile prime şi materiale­ ză prea mult nici un milion, tehnice, la locul de muncă, le de producţie şi concepţie. rarea în producţia internă. Conferinţele extraordinare
le, obţinînd din aceeaşi can­ 10 milioane sau 100 de mili­ deci de îmbunătăţirea proce­ Am arătat la Conferinţa Na­ Avem multe întreprinderi ca­
titate o valoare mai mare. oane ! Aceasta este din pă­ sului de formare a muncito­ ţională a inginerilor şi teh­ re produc aceleaşi maşini,
Să fabricăm în plus maşini cate mentalitatea . unor tova­ rilor calificaţi ; dar în ace­ nicienilor, că trebuie să unele cu rezultate mai bune,
şi subansamble care conţin răşi şi trebuie Să o lichidăm. laşi timp este legată strîns transferăm tehnicienii şi altele cu rezultate mai proas­ ale organizaţiilor judeţene de partid
în ele o valoare mare, nu Fiecare trebuie să înţelea­ de continuarea procesului de inginerii din aparatul func­ te. Este necesar să mergem
reducerea
nomenclatorului
producţie brută. Să nu în­ gă, de la ministru la munci­ perfecţionare a calificării în ţionăresc în producţie. Nu la produse. Aceasta impune
de
doim — ca să spun aşa — tor că orice risipă — chiar întreprinderi, de folosirea cheltuim bani pentru a for­ In atmosfera de eferves­ nii trecute, pe ordinea de zi nirii acesteia, operei de con­
tablă în valoare de 52 de de un gram de metal — în­ experienţei existente pe plan ma ingineri şi tehnicieni ca specializarea şi concentrarea cenţă politică proprie pregă­ s-a aflat bilanţul realizări­ strucţie a societăţii socialis­
a
miliarde, ci să producem a- seamnă pagubă pentru eco­ mondial. In legătură cu a- un scop în sine, ci pentru a producţiei în la ţară pentru şi tirilor pentru Conferinţa Na­ lor dobîndite în înfăptuirea, te multilateral dezvoltate,
trece
cooperare
putea
paratură şi maşini de cîteva nomia naţională. Lozinca din ceasta, este necesar ca săp- avea cadre care să asigure specializare pe cale interna­ ţională a P.C.R., ieri au a- hotărîrilor Conferinţei Na­ pentru propăşirea patriei,
ori mai scumpe decît cazane- ziare despre „micron" este tămînal muncitorilor să li se reînnoirea proceselor tehnolo­ vut loc conferinţele extraor­ ţionale din 1967 şi ale Con­ spre binele şi fericirea oa­
le sau construcţia-montaj. Să justă şi trebuie aplicată peste arate cum a fost realizată gice, care să îndrumeze ţională. Aceasta este o nece­ dinare ale organizaţiilor de gresului al X-lea al P.C.R. menilor muncii de la oraşe
pentru
nu producem ţesături şi con­ tot. Fiecare gram de metal producţia şi să li se dea ex­ efectiv producţia. In produc­ sitate obiectivă înalt randa­ o partid în 20 de judeţe ale privind perfecţionarea con­ şi sate.
producţie
de
fecţii — cum am văzut la înmagazinează muncă socia­ plicaţii asupra ceea ce au ţie este locul inginerului şi ment, de înaltă tehnicitate. ţării. ducerii şl planificării activi­ Conferinţele organizaţiilor
Fabrica de confecţii Bucu­ lă pe care nu are nimeni de făcut în săptămîna urmă­ tehnicianului — aceasta es­ La conferinţele extraordi­ tăţii economico-sociale, dez­ judeţene de partid au ales
reşti —- de gradul III, de ca­ dreptul să o risipească. In toare. Trebuie spus că ingi­ te orientarea şi tendinţa pe Trebuie cu hotărîre să reali­ nare ale organizaţiilor jude­ voltarea democraţiei socialis­ delegaţi la Conferinţa Naţio­
nerii şi maiştrii noştri nu-şi
zăm acest obiectiv.
litate inferioară; din acelaşi măsurile pe care le veţi lua, fac pe deplin datoria în in­ scară mondială. Odată cu ţene de partid au par­ te şi sistematizarea localită­ nală a P.C.R. — comunişti
bumbac să fabricăm ţesături preocupîndu-vă de creşterea trecerea la două sau trei Trebuie să acordăm o aten­ ticipat, luînd cuvântul la ţilor rurale. care, prin calităţile lor po­
de calitate superioară, cu va­ eficienţei economice, trebuie struirea şi îndrumarea tehni­ schimburi, este necesar să ne ţie deosebită problemei ex­ încheierea lucrărilor, to­ Pretutindeni, numitorul co­ litice, profesionale şi etice,
că a muncitorilor. Ei trebuie
loare mare. Iată care trebuie să intraţi în profunzimea să conducă procesul de in­ preocupăm de a asigura ca­ portului. Noi importăm o ma­ varăşii : Ion Gheorghe Ma- mun al dezbaterilor l-a con­ prin meritele lor deosebite
să fie orientarea, sensul în problemelor concrete, Să struire a muncitorilor, să drele de ingineri şi tehnicieni re parte a materiilor prime ; urer — judeţul Cluj, Ma­ stituit înaltul spirit de res­ în întrecerea socialistă, în
care trebuie să acţionaţi pen­ mergeţi la disecţia producţiei ajute concret la ridicarea ni­ corespunzător cu normele de importăm, de asemenea, mul­ nea Mănescu — judeţul ponsabilitate şi exigenţă par­ „bătălia cincinalului", prin
tru realizarea depăşirii la ca­ şi a conţinutului ei. Să ve­ velului lor de calificare. Este asistenţă tehnică. Trebuie te utilaje şi maşini ; toate Dîmboviţa, Paul Niculescu- tinică în care au fost anali­ întreaga lor activitate şl
re v-aţi angajat. dem unde se duce ultimul necesar ca în programul ce stabilită lunar sau săptămâ­ acestea trebuie plătite, ni­ Mizil — judeţul Constanţa, zate rezervele interne ale comportare se bucură de în­
ban, ce se Intîmplă cu el. A- meni nu le dă pe gratis. Tre­ Gheorghe Pană — judeţul dezvoltării economice, căile crederea şi preţuirea colec­
Dealtfel, după cum este se va elabora, să stabilim nal repartizarea pe schimburi de valorificare integrală a tivului lor, a opiniei publice.
cunoscut, Congresul al X-lea ceasta este obligaţia condu­ măsurile indicate încă acum a cadrelor tehnice prin or­ buie să facem eforturi ca, în Arad, Virgil Trofin — jude­ resurselor materiale şi uma­ La încheierea lucrărilor,
—
cătorilor din economie, a fie­
Braşov,
ţul
cu
Ilie
Verdeţ
conformitate
hotărîrile
a pus pe prim plan creşterea cărui comunist, a fiecărui om un an de Comitetul Central din al comitetului oamenilor Congresului, cel mai trîrziu.în judeţul Hunedoara, Florian ne. Pe această bază, organi­ conferinţele extraordinare ale
eficienţei economice şi ridi­ al muncii. Aceasta este pro­ al partidului privitor la ri­ muncii semnat de director 1974 să echilibrăm balanţa Dănălache — judeţul Sucea­ zaţiile judeţene de partid au organizaţiilor judeţene de
carea nivelului tehnic şi ca­ blema esenţială a eficienţei dicarea calificării oamenilor şi afişat. Trebuie să se stabi­ de plăţi externe. Este nece- : va, Emil Drăgănescu — ju­ hotărît să-şi suplimenteze partid au adresat, într-o at­
litativ al producţiei. Desigur, economice şi de aici trebuie muncii. lească ofiţeri de serviciu pe sar să mărim exportul într-o deţul Mehedinţi. Janos Fa- angajamentele iniţiale în în­ mosferă entuziastă, telegra­
am obţinut o serie de rezul­ să pornim. Insist asupra ’a- Se impune să aducem li­ schimburi şi în cadrul con­ proporţie mult mai mare de­ zekas — judeţul Harghita, trecerea socialistă în cinstea me Comitetului Central ai
tate bune — şi mai mulţi cestei probleme pentru că nele îmbunătăţiri şi progra­ ducerii. Nu se poate lăsa cît producţia, aşa cum se Leonte Răutu — judeţul Ti­ Conferinţei Naţionale şi a P.C.R., tovarăşului Nicolae
tovarăşi au vorbit pe larg unii conducători de între­ melor şcolilor profesionale, procesul de producţie la voia procedează şi în alte ţări. miş, Ştefan Voitec — judeţul celei de-a XXV-a aniversări Ceauşescu, prin care şi-au
despre ele aici. Dar mai a- prinderi spun : „putem uşor în sensul unei mai mari con­ întîmplării. Vorbind de disci­ Noi prevedem să creştem în Dolj. Iosif Banc — judeţul a Republicii, asumîndu-şi în asumat noi angajamente con­
vem încă multe de făcut în spori producţia, dar nu ne centrări a profesiilor, deoa­ plină, de ordine, nu putem Capitală producţia faţă de Neamţ. Petre Blajovici — ju­ mod solemn angajamentul crete în diferite ramuri şi
această direcţie. Este oare putem încadra în reducerea rece s-a ajuns la o diversifi­ admite ca producţia să se 1970 cu 106 la sută şi expor­ deţul Ialomiţa, Cornel Burti­ patriotic de a mobiliza for­ domenii de activitate, pentru
normal ca în întreprinderi­ cheltuielilor materiale de care exagerată. Fărâmiţarea desfăşoare la voia întîmplă­ tul cu 95 la sută ; or, expor­ că — judeţul Prahova, Mi- ţele comuniştilor, ale tuturor îndeplinirea cincinalului îna­
le din Capitală să se mai fa­ producţie" ! Dar nu e vorba profesiilor în 4—5 şi chiar rii. Vom introduce reglemen­ tul trebuie să crească mai ron Constantinescu — jude­ oamenilor muncii pentru rea­ inte de termen, au exprimat
brice maşini sau utilaje care de a produce de dragul pro­ 6—7 aşa-zise specialităţi este tări prin lege — dar pînă mult decît producţia. Trebuie ţul Vrancea. Miu Dobrescu lizarea marelui obiectiv — voinţa fermă a comuniştilor,
se produceau cu 10 ani în ducţiei ; trebuie să vedem o proastă înţelegere a spe­ la lege, vă rog să luaţi mă­ să înţeleftem că fără a asigu­ — judeţul Botoşani. Mihai înfăptuirea prevederilor cin­ a clasei muncitoare, ţărăni­
urmă ? Doar este ştiut că cît ne costă, cu ce consumuri cializării. Trebuie să re- suri practice pentru rezolva­ ra un export corespunzător Gere — judeţul Maramureş, cinalului înainte de termen. mii, intelectualităţii, a oa­
astăzi, în medie, maşinile, realizăm producţia. Progra­ strîngem — începînd cu anul rea acestor probleme. De nu ne putem asigura mijloa­ Vasile Patilineţ — judeţul Cu o deosebită forţă au menilor muncii de toate na­
utilajele se reînnoiesc la 5—6 mul de care am vorbit tre­ acesta — nomenclatorul pro­ productivitate este legată pî­ cele necesare achiziţionării exprimat conferinţei judeţe­ ţionalităţile, de a milita fă­
ani şl chiar mai devreme. buie să stabilească măsurile fesiilor atît în şcolile profe­ nă la urmă şi problema perso­ materiilor prime şi maşini­ Covasna, Ion Păţan — jude­ ne de partid adeziunea tota­ ră preget pentru înfăptuirea
A continua să menţii în fa­ ce trebuibe luate în acest sionale şi licee, cît şi în in­ nalului S-a administrativ-funcţio- lor de care avem nevoie. ţul Iaşi, Ştefan Andrei — lă a comuniştilor, a întregu­ politicii marxist-leninişte a
un
calcul,
năresc.
făcut
bricaţie produse cu tehnolo­ scop. Este clar că trebuie să stitutele de învăţămînt supe­ Creşterea exportului consti­ judeţul Gorj. lui popor faţă de politica in­ partidului, pusă în slujba în­
gie învechită înseamnă a te trecem rapid la reproieeta- rior. Teoretic spunem că în pe baza analizei a 111 între­ tuie una din cele mai impor­ Ca şi la conferinţele des­ ternă şi externă a partidu­ floririi României socialiste,
condamna de la început la rea unor maşini şi utilaje, perspectivă omul trebuie să prinderi, din care a reieşit tante probleme pe care fie­ făşurate în cursul săptămâ­ lui, hotărârea de a-şi consa­ victoriei cauzei socialismu­
rămînere în urmă, a nu pu­ la revederea şi îmbunătăţi­ posede mai multe calificări că, — excluzînd personalul care întreprindere. fiecare cra întreaga energie îndepli­ lui şi a păcii.
de conducere, personalul teh­
tea ieşi pe piaţa internaţio­ rea unor tehnologii — care pentru a putea trece uşor de director, fiecare secretar de
nală pe picior de egalitate să ne ducă la reducerea con­ la o muncă la alta, dar în nic şi personalul de concep­ partid trebuie să o aibă per­
cu concurenţii. Cei care au sumurilor. Să adoptăm şi alte practică acţionăm invers: îi ţie — funcţionarii şi persona­ manent în centrul atenţiei.
început să se ocupe mai in­ măsuri pornind de la expe­ punem în situaţia de a nu lul administrativ reprezintă Sînt multe ţări care realizea­
tens de comerţ exterior ştiu rienţa proprie şi de la expe­ putea executa decît o singu­ 11 la sută. Este inadmisibil, ză între 40 şi 50 la su­ C H E M A R E A
bine că astăzi nu este uşor rienţa mondială cu care tre­ ră operaţie, de a deveni un tovarăşi ! Ponderea acestui tă din venitul naţional pe
să pătrunzi pe piaţa inter­ buie să ne comparăm per­ simplu instrument al proce­ personal trebuie să înceapă seama relaţiilor de comerţ
naţională ; sînt mulţi concu­ manent. sului de producţie şi nu fac­ de la 3—4 la sută şi să nu exterior. Şi prin aceasta se } (Urmare din pag. 1) loarea producţiei globale la Vă adresăm această che­
torul care să determine pro­
renţi şi pentru a te afirma Organizaţia de partid a depăşească 6—7 la sută, di­ caracterizează pînă la urmă : 1 ()00 lei fonduri fixe ; mare Ia întrecere, care se
trebuie să vii cu produse Capitalei, oamenii muncii cesul de producţie. Iată de ferenţiat pe ramuri, desigur. o economie dezvoltată. In le- | intensificarea progresului teh­ — extinderea autoutilării ; desfăşoară sub semnul celor
necesar
cel puţin de aceeaşi calitate ! din Bucureşti dispun de po­ ce este îmbunătăţirile să la aducem De asemenea, trebuie să tre­ găturâ cu aceasta trebuie nic, extinderea mecanizării, — reducerea duratei de re­ două mari evenimente —
care
rapid
Iată de ce nivelul tehnic, ca­ sibilităţi mai mari decît ju­ m-am referit. La Ministerul cem la comasarea unor sec­ să-mi exprim nedumerirea că semiautomalizării şi automa­ alizare a investiţiilor ; de­ Conferinţa Naţională a Par­
litatea producţiei este o pro­ deţele, — aici se află majo­ Construcţiilor de Maşini si toare şi funcţii. (Aplauze). problema exportului nu şi-a tizării producţiei, moderniza­ vansarea cu cel puţin un tidului Comunist Român şi
blemă esenţială pentru eficien­ ritatea institutelor de cerce­ la Ministerul Industriei U- Nu se poate admite ca pen­ găsit un loc prea important j rea produselor şi a tehnolo­ trimestru a termenelor de pu­ aniversarea unui sfert de
ţa ecohomică. Pînă la urmă, e- tare şi proiectare, majorita­ şoare vom încerca organiza­ tru fiecare problemă să se în expunerea prezentată de ] giilor de fabricaţie, perfec­ nere în funcţiune a unui nu­ veac de Ia proclamarea Repu­
tea centralelor — din păcate,
ficieriţa depinde de egalitate, toate conducerile ministere­ rea a două şcoli profesiona­ numească un şef de serviciu tovarăşul Cioară, şi nici în ţionarea organizării produc­ măr de 30 capacităţi de pro­ blicii — cu convingerea fer­
de nivelul tehnic al produse­ lor. Folosind aceste forte pu­ le pe principiul producţiei şi sau un funcţionar. Unii func­ cuvîntu] celorlalţi tovarăşi. ţiei şi a muncii ; ducţie ; ieftinirea costului mă că ea va găsi un larg şi
lor pe care le realizăm. teţi realiza obiectivele la ca­ învăţămîntului. Amîndouă ţionari nu au de lucru decît Nu doresc să intru în alte — întărirea şi dezvoltarea investiţiilor şi atingerea în profund ecou în rîndurile
Pentru a asigura creşterea o oră pe zi. Ce fac în rest ? •probleme economice. In cu- activităţii de cercetare ştiin­ scurt timp a parametrilor
re m-am referit şi în acelaşi şcoliie sînt din Capitală, poa­ ţifică în sprijinul producţiei comuniştilor, ale tuturor oa­
eficienţei economice trebuie timp puteţi da ajutor şi al­ te una la Uzinele „23 Au­ Trebuie făcută o analiză a rind va avea loc Conferinţa şi aplicarea operativă în proiectaţi; menilor muncii Dind glas
să folosim, de asemenea, în­ tor judeţe în ridicarea efi­ gust". Elevul să lucreze 4 tuturor sarcinilor administra­ Naţională şi avem în vede­ practică a rezultatelor obţi­ — sporirea substanţială a înaltelor simţăminte patrioti­
treaga capacitate de produc­ cienţei economice. Aceasta ore, să aibă o pauză de ma­ tive şi printr-un regulament re să dezbatem acolo pe nute ; volumului de mărfuri desti­ ce şi animaţi de adîncă res­
ţie. S-a vorbit aici despre este sarcina pe care o pun să şi odihnă de două ore — de obligaţii bine întocmit să larg aceste probleme, să sta­ — conceperea şi fabricarea nate exportului. ponsabilitate partinică, să
faptul că, în întreprin­ în faţa organizaţiei de par­ două ore şi jumătate, iar 4 se asigure reducerea persona­ bilim măsurile necesare pen­ de maşini-unclte, utilaje, ma- Apreciind că realizarea cin­ muncim, dragi tovarăşi. cu
deri, capacităţile noastre, tid, a oamenilor muncii din ore să înveţe. Şcoala să lului. Aceasta este o rezervă tru folosirea cu rezultate su­ şini-agregat de înaltă produc­ cinalului înainte de termen abnegaţie şi devotament
inclusiv maşinile, utilajele Capitală — şi am convinge­ funcţioneze în două schim­ importantă de creştere a perioare a tuturor fondurilor tivitate, pentru a se obţine constituie o îndatorire de pentru a da viaţă angajamen-
nu sînt încărcate în mod ra­ rea că o veţi îndeplini cu buri : cei care învaţă dimi­ productivităţii muncii. şi mijloacelor materiale şi produse mai multe şi cu va­ onoare a întregului nostru tului nostru comun : cincina­
ţional. Or, una din proble­ succes. (Aplauze puternice). neaţa să lucreze după-masa O problemă de mare im­ financiare de care dispunem, loare tot mai ridicată din a- popor, oamenii muncii din lul în patru ani şi jumătate !
mele esenţiale pe care tre­ O altă problemă deosebit şi invers. Aceasta va permi­ portanţă este realizarea in­ pentru asigurarea măririi vi­ ceeaşi cantitate de materii Capitală se angajează să-şi Va avea astfel de cîştigat na­
buie să le înţeleagă fiecare de importantă pentru efici­ te folosirea raţională şi a vestiţiilor la timp, intrarea tezei de rotaţie a fondurilor, prime ; realizeze exemplar obligaţii­ ţiunea noastră socialistă, vom
maistru, inginer, muncitor enţa economică este creşte­ atelierelor de producţie şi va capacităţilor nou construite pentru creşterea eficienţei e- — reducerea substanţială le ce le revin în relaţiile con­ contribui cu toţii Ia progre­
este că eficienţa economică rea productivităţii muncii — asigura tinerilor o calificare în producţie la termenii conomiei naţionale. a cheltuielilor de producţie, tractuale cu celelalte unităţi sul economic şi social al
începe cu folosirea intensivă factor de prim ordin al pro­ temeinică. Trebuie să trecem stabiliţi. Realizarea acestei Trebuie să avem perma­ gospodărirea raţională a ma­ socialiste şi să Ie acorde tot României, la ridicarea bună­
a fondurilor fixe. De felul gresului societăţii noastre so­ la 0 Organizare modernă a sarcini este legată de buna nent în vedere că spdrirea teriilor prime şi materialelor, sprijinul pe care îl vor soli­ stării materiale şi spirituale
cum vom folosi mijloacele cialiste. Avem, desigur, în a- procesului de învăţămînt. organizare a construcţiilor. producţia de bunuri mate­ sporindu-se permanent va­ cita. a întregului popor.
i