Page 96 - Drumul_socialismului_1970_12

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4970 • MIERCURI 30 DECEMBRIE 1970

F E L I C I T Ă R I

întreprinderea de
Vii proteste împotriva odioasei

prefabricate din beton

sentinţe de la Burgos MOSCOVA 29 (Agerpres). tea pe suprafaţa satelitului în mod convingător nivelul Hunedoara—Deva
înalt al cosmonauticii moder­
„Experimentele cosmice din
natural al Pâmîntulul, permi-
anul 1970 ne-au apropiat sim­ tind oamenilor de ştiinţă şi ne, oare soluţionează proble­
ţitor de crearea unor staţii inginerilor să acumuleze o me complexe şl fantastic de
BURGOS 29 (Agerpres). — autorităţile responsabile sâ acţiuni unitare, în vederea dificile. Cu oe a iia zilei de 30 D ecem brie 1970 şi a N oului
Patrioţii basci condamnaţi revină asupra aentinţei", se salvării vieţii celor şase pa­ orbitale, a unor noi aparate experienţă ce le este necesa­ Uniunea Sovietică. scrie
de Tribunalul mllitardln Bur­ spuno în telegramă. trioţi basci. pentru studierea Lunii şl al­ ră In crearea altor maşini, ziarul „Pravda“, construieşte An, com itetul de p artid, com itetul U.T.C., com itetul
gos au remis presei, prin In­ tor planete din sistemul so­ destinate cercetării, pe viitor, astăzi un pod cosmic spre sindical şi com itetul de direcţie din cadrul între­
termediul avocaţilor lor,.o de­ * * lar, de construirea şi lansarea a celorlalte corpuri cereşti. viitor. Diferite târî ale lumii
In fine, cea de-a treia di­
claraţie !n care subliniază că In spaţiul circumterestru a u­ recţie a cosmonauticii sovie­ — UR.SS., S.U.A., Anglia, prinde rii de prefabricate din beton Deva fe licită In
împotriva lor a fost pronun­ VIENA 29 (Agerpres). — BONN 29 — Coresponden­ nor mari laboratoare şi, poa­ tice o reprezintă studierea Franţa, Canada, R.F.G., Aus­ mod călduros m uncitorii, te h n icien ii şi in g in e rii în ­
ţată „o sentinţă brutală“. Guvernul austriac a remis tul Agerpres, Mircea Moarcâş, te, chiar a unor adevărate o­ planetelor îndepărtate, în pri­ tralia, Italia, Japonia şl R. P.
„Vom continua lupta pînâ la luni o notă verbală ambasa­ transm ite: In legătură cu raşe" — scrie ziarul „Prav- mul rînd a planetei Venus, Chineză — au lansat aparate treprin derii pentru rezultatele bune obţinute In mun-
capăt, declară ei. Adresăm un dorului Spanie! la Viena, în •sentinţa pronunţată de Tri­ da“ într-un material de bi­ cu ajutorul automatelor. Lan­ în spaţiul cosmic. Zeci de sta­ eă, contribuind la realizarea îna in te de term en a
apel întregii lumi eă depună care face un apel pentru co­ bunalul din Burgos în proce­ lanţ consacrat realizărilor U­ sarea staţiilor automate către te participă de pe acum la
toate eforturile posibile pen­ mutarea sentinţei de condam­ sul celor 16 militanţi basci, niunii Sovietice în domeniul această planetă oferă date ex­ experimente comune. De a­ p la n ulu i de producţie pe anul 1970 şi le doreşte
tru a împiedica această nouă nare la moarte a celor 6 pa­ un purtător de cuvînt al gu­ cercetării cosmice în acest an. trem de interesante şi de un ceea, conchide ziarul, rolul noi succese în munca de viitor, urlndu-le, totodată,
crimă a fascismului". trioţi basci. Guvernul aus­ vernului R.F.G. a declarat „85 de aparate cosmice — cooperării Internaţionale în
triac, ae arată în notă, face luni seara că „guvernul fe­ sateliţii artificiali a! Pâmîntu- deosebit interes pentru înţe­ tra d iţio n a lu l „La m ulţi ani I”
* aoeet demers din motive u- deral eate afectat de asprimea lul din seriile „Cosmos“. legerea originii planetelor sis­ cercetarea Cosmosului trebuie
manltare. pedepselor pronunţate la Bur­ „Molnia", „Meteor“, „Inter- temului nostru solar. să crească în viitorul apro­
BURGOS 29 (Agerpres). — goa şl speră că dreptul de cosmos“, nava pilotată „So- Ziarul menţionează că In piat. O atare colaborare va
Trei dintre avocaţii patrio­ + graţiere va fi utilizat. Noi am iuz-9", staţiile automate „Son- ultimii 13 ani şl jumătate, cuprinde un număr mult mal
ţilor basci condamnaţi la Bur­ cerut guvernului spaniol să da-8", „Luna-16“ şl „Luria- oamenii au lansat In Cosmos mare de ţări şl va permite
gos au depus luni, la miezul ROMA 29 (Agerpres). ~ facă uz de acest, drept" — 17", staţia Interplanetară „Ve- peste 1 000 de diferite apara­ să ae studieze mal eficient şi
nopţii, la sediul tribunalului Ministrul de externe al Ita­ a subliniat purtătorul de cu­ nus-7“, observatorul-rachetâ te. dintre oare peste 480 pro­ să se cucerească spaţiul cos­
militar din localitate, docu­ liei a însărcinat pe ambasa­ vin t. astrofizic şi racheta geofizică vin din Uniunea Sovietică, mic. Cosmonautica, afirmă U.J.C.C. şi IJECOOP
mentele în care au consem­ dorul şâu la Madrid sâ atra­ „Vertical-1", au executat în însuşi faptul că în acest scurt „Pravda”, va servi, în mod
nat observaţiile lor cu privi­ gă atenţia guvernului spa­ La rîndul său, preşedintele acest an un bogat program de răstimp nave cosmice pilota­ tot mai frecvent, drept bază
re la viciile sentinţei, arâtînd niol asupra emoţiei profunde federaţiei sindicatelor vest- experimente ştiinţifice în spa­ te au zburat In spaţiul cosmic pentru colaborarea tehnico- DEVA
că au fost încălcate drepturile suscitate în rîndul opiniei pu­ germane, Heinz Oskar Vetter, ţiul cosmic“. şi spre Lună, iar staţii auto­ ştiinţiiicâ a diferitelor ţâri.
acuzaţilor de apărare, precum blice italiene de cele şase într-o telegramă adresată lui Ziarul consemnează trei di­ mate s-au îndreptat spre Ve­ va contribui la o mal bună
şi cu privire la semnificaţia condamnări la moarte, de la Franco exprima „consterna­ recţii principale în acest do­ nus şi Marte demonstrează înţelegere reciprocă între ele.
politică a procesului. Burgos, informează agenţia rea" federaţiei faţă de sentin­ meniu al activităţii de explo­ cu ocazia celei de a 23-a aniversări a proclam ării
France Presse, citind surse o­ ţe şî cere ferm ca „pedepse­ rare. Este vorba, în primul repu b licii şi o A nului Nou felicită lucrătorii şi
* ficiale din Roma. le cu moartea sâ nu fie apli­ rînd, de cercetarea sistemati­ Fam Van Dong a primit o delegaţie m em brii cooperaţiei de consum din judeţ, şi le urea­
cate, spre a se evita noi văr­
In acelaşi timp, guvernul că a spaţiului cosmic clrcumT
GENEVA 19 (Agerpree). — Italian, se declară la Roma, sări de sînge’ . ză noi succese in activitatea de viitor.
Comisia internaţională a ju­ a formulat cererea ca în nu­ terestru cu ajutorul aparatelor de cetăţeni americani
riştilor de la Geneva a adre­ mele principiilor umanitare i t automate şi al navelor pilo­
sat ministrului spaniol de jus­ condamnaţii la moarte să be SAN SEBASTIAN 29 (Ager­ tate, în scopul satisfacerii u­ HANOI 29 (Agerpres). — niei publice ee va dezvolta
tiţie o telegramă In care cere neficieze de măsuri de cle­ pres). — Consulul vest-ger­ nor necesităţi ale economiei Fam Van Dong, preşedinte-' şi va repurta succese tot mai
autorităţilor de la Madrid sâ mentă. man la San Sebastian (Spa­ naţionale şi dezvoltării ştiin­ le Consiliului de Miniştri al mari.
revină asupra hotârîril pro­ ţei. Intr-un viitor apropiat, Republicii Democrate Viet­ In cursul vizitei sale în
nia), Eugen Beihl, pus în li­ în spaţiul care înconjoară Pâ- nam, a primit o delegaţie de R.D. Vietnam, delegaţia ame­ 18.30 Anuar economie. O treoe-
nunţate în procesul înscenat ☆ bertate în urmă cu 48 de ore mîntul vor fi asamblate şl cetăţeni americani, care se ricană a avut convorbiri cu re tn revista a anului eoo-
nomlc 1970 ol
perspective
la Burgos împotriva celor lfl de către organizaţia bască vor funcţiona, pe perioade în­ pronunţă împotriva războiu­ reprezentanţi ai unor minis­ pentru 1971;
ROMA 29 (Agerpres). —
militanţi basci. „Regretăm Cele trei mari centrale sin­ E.T.A., care-1 răpise la 1 de­ delungate. staţii orbitale pi­ lui din Vietnam, informează tere. instituţii culturale,' ob­ 19,10 Tragerea Pronoexpresi
19.20 iod de eerl — emisiune
pentru cel mici;
profund condamnarea la dicale Italiene, C. G. I. L., cembrie ac., s-a decla­ lotate de pe care, cu ajutorul agenţia VNA. premierul şteşti şi religioase din Hanoi. 19.30 Telejurnalul de seară:
rat mîhnit de sentinţa pro­
De asemenea, ea a vizitat un
Cu acest prilej,
moarte a patrioţilor basci şl C.I.S.L. şl U.I.L., avi chemat nunţată în procesul de la unei orbite intermediare, vor Fam Van Dong a reafirmat lagăr unde sînt deţinuţi pilo­ 20,00 imn patriei — montaj lite­
putea fi lansate expediţii că­
adresăm un apel pentru ca oamenii muncii sâ treacă la Burgos F,1 a cerut luni gu­ tre alte planete. hotârîrea poporului vietna­ ţii americani capturaţi în rar- muzical dedicat aniver­
sării republicii;
vernatorului din San Sebas­ In al doilea rînd. un loc a­ mez de a continua lupta sa Vietnamul de nord şi au pur­ 20.20 Film artistic: „Columna";
tian sâ intervină, în numele parte în cîmpul de acţiune al justă pînâ la victoria totală El tat discuţii cu cîţiva dintre ei. 22.30 Poşta Tv. vă prezintă a-
cosmonauticii sovietice revine a dat o înaltă apreciere luptei Membrii delegaţiei, apreciază
său, pe lîngâ guvernul de la vanpremlera revelionului ;
NAIROBI. — Cancelorul R.F. în prezent Lunii şi spaţiului poporului american pentru agenţia VNA. vor duce în 18,00 „Ex-Terra ’71" — emisiune- 22,15 Telejurnalul de ooaptei
o Germaniei, Willy Brandt, a Madrid, pentru a comuta pe­ circumlunar. Aparate automa­ încetarea războiului din Viet­ Statele Unite scrisori adresa­ concurs pentru şcolari : 22,şş Gala marilor interpreŞl. Co­
sosit la Nairobi. El a fost în­ deapsa celor 6 patrioţi basci te staţionare si mobile îşi nam, exprimîndn-si convinge­ te de prizonierii americani „Cosmos” — macheta zbu­ rul Madrigal şl dirijorul
luna­
rătoare a rachetei
tâmpinat la sosire de vicepre­ condamnaţi la moarte. desfăşoară cu succes activita­ rea că această acţiune a opi- familiilor lor. re (II); Marin Constantin.
şedintele Keriyei, Arap Moi.
ministrul de externe, Njoroge
Mungai, şi de a>lte persoane
oficiale. A N U L 1970 E grAm muzical do dimineaţă; 8,10
Tot Înaintai 8,26 M an interpreţi —
Cancelarul vest-germon Işl RADIO Valentin Gheorghiu; 9,00 Ansam­
va petrece In Kenya un conce­ bluri de copii $1 de tineret; 9.10
PROGRAMUL 1; 6,00 De la 6,00 ia
diu de trei soptominî. Se aş­ 9,30; 0,30 Momente editoriale 1970; Solişti al operei din Timişoara ;
teaptă ca. ilo sfîrşltul şederii 10.09 Dragi mi-s clmecul şi jo­ 9,30 Ctntec ăl joc; 10,00 Poemul
vocel-slmfonlc „Patria mea* de
sale. sâ aibă o întrevedere cu cul; 10,30 Vreau sâ ştiu; 11,05 Doru Popovicl : Poemul simfonic
preşedintele Kenyeî, Jomo Ke- Miniaturi distractive: 11,i5 30 De­ „Clntare României* de Matei So­
Decembrie
cembrie 1997 — 30
cor; 10,36 Succese ale muzicii u­
nyatto. 1970 ; il,3S La mulţi ani irumoasâ şoare: u,00 Din folclorul muzical
ţară I — cintece; 12,00 Melodii in­ al popoarelor; 11,20 Compozitonl
VARŞOVIA. - Primul secretar RAVALP1NDI. - La iniţiativa terpretate de Dorina Drâghici; noştri şl muzica uşoară; u.55 Şti­
al C.C. al P.M.U.P., E. Gierek, Federaţiei sindicatelor Pakista­ m t m f . 12.1 o Recital de operă; 12,30 Me­ inţa la zi; 12,03 Avanpremieră co­
şi preşedintele Consiliului de nului de vest, la Lahore a avut lodii populare; 13,00 Radiojurnal tidiana: 12.15 Câlătorle In circuit
13.10
cotidiană;
Avanpremieră
Miniştri al R.P. Polone, P. Jo- loc o consfătuire Io care au 13.22 Rebus melodii — muzică u ­ — muzlcâ uşoară; 12,30 Pagini din
dc
opereta „Timpul chitarelor"
roszewicz, l-au primit marţi pe participat circa 250 de lideri şoară; 14. oo Concert Ion Dumi- Lopez; 14.08 Nestemate ale folclo­
ministrul comerţului exterior al şi activişti sindicali, reprezen­ " i m# # f trescu; 14,40 Solişti şi formaţii rului: 14,30 Carica ştiinţifică;
artistice
de
îs.io
amatori;
Uniunii Sovietice, N. Palolicev. tând cele mai mori uniun.] sin­ In lntlmpinarea semicentenarului H.40 Sulta simfonică „Munţii A-
pusenl" dc Marţian Negrea ;t>rh"‘.00
Ministrul sovie-tic a sosit la P.C R. Lu confluenţa a două cin­ piese de estradă de mgr.e, popur
de
Pakistanului
dicale1 ole
Varşovia pentru a semna noul vest. Consfătuirea, in cadrul cinale. Realizări şi perspective In lailtnte; 15.20 '365 de clntecc; i.">,35
dezvoltarea multilaterală a ţârii ;
acord comercial pe termen căreia au fost dezbătute o se­ 15,35 Pagini vocale şl or­ Microfonul vacanţei ; 16,00 Radio­
jurnal: 16.ÎS Muzicâ uşoară; 16.30
lung dintre Polonia şi U R.S S. rie de probleme privind unito- chestrale din muzica de es­ Lucrări de Tudor Ciortea: 17.00
Radiojurnal:
16,16
pe perioada 1971-1975, pre. leo de acţiune a sindicatelor, tradă ; 16.00 prelucrări corale : La microfon. Marla Peter şl Bc-
Cintece
şi
cum şi protocolul privind schim­ o hotărît crearea unei Asociaţii 16.30 Muzlcâ uşoară; 16.30 Publi­ none Sinulescu: 17.30 Lecturi pa­
ralele; 17,55 Moment poetic; 18.m
burile de mărfuri dintre cele Unite o Muncii. Totodată, par­ citate radio; tl.OO Antena tinere­ Publicitate radio; 19,05 CIntecul e
două ţări în 1971. tului. Gaurteamus: 17,30 Orchestra pretutindeni; 19,30 Meridiane li­
de muzicâ populară a Radlotele-
ticipanţi! Io consfătuire Ou ce­ rice ; 19,50 Noapte bună, copii ;
vlzlunli; 18.00 Orele serii; 20,00 20,00 Orchestra de muzică popu­
CAIRO. — Ministrul apărării din rut guvernului pakistanez so Tableta de scară: 20,05 Zece me­ lară „Mioriţa" a Filarmonicii din
Braşov; 20.15 Teatru radiofonic:
Republica Democratică Popu­ ridice Intert^cţia de asociere lodii preferate; 20.40 Bljutenl m u­ 21,35 Pagini din operete; 22.00
zicale: 20.55 Ştiinţa la zi; 21.00
lară a Yemenului, Hassan Aii in jindicote a muncitorilor şi Vehiculul lunar „Lunohod-1". lansat pe Lună împreună cu sta­ Muzlcâ de café-concert; 21.25 Simfonia cantabile de Theodor
Nasser, a sosit într-o vizită ţia automată „Luna-17" de specialişti sovietici, işi îndeplineşte P.C.R. — 50. Consemnări de Eu­ Grigorlu; 22.30 Universitatea ra­
oficială în capitala Republicii funcţionarilor din întreprinderi­ cu succes misiunea, gen Florescu; 21,30 Revista şla­ dio; 22.45 Melodii îndrăgite; 23.05
gărelor; 22.00 Radiojurnal: 22 20
Concertul pentru vioară şl or­
Arabe Unite. El va conferi cu le şi 'instituţiile de sto-t. Sport: 22.30 Concert de seară ; chestră de Dumitru Capolanu;
22.55 Argheziană; 23.00 Concert de
oficialităţile egiptene asupra seară (continuare); 0,03-6.00 Es­ 23.33-1.00 Festivalul muzical inter­
relaţiilor bilaterale şi a situa­ trada nocturnă naţional „Primăvara la Praga —
ţie; din Orientul Apropiat. Vi­ PROGRAMUL II ; 6,00-8.10 Pro- 1970*.
zita Io Cairo constituie o etapă NEW YORK. - Secreta­
a turneului pe care ministrul rul generol al Noţiunilor
yomenit al apărării îl întreprin­ Unite, U Thant, a pre­
de in ţările semnatare ale Car­ zentat luni Consiliului de („Muncitoresc"); LONEA : Ma­
albastru („Mine­
tei de la Tripoli (R.A.U., Libia, Securitate un „raport in­ CINEMA rele semn PAROŞENI : Marele
rul") ;
Sudan, Siria). El este purtăto­ terimar" privind situoţio semn albastru („Energia”) ;
rul unor mesaje adresate de din Guineea in urma a- PETRILA : Ierburi amare
DEVA :
preşedintele Consiliului prezi­ gresiuriii ce o avut loc („Patria"); Canarul şi viscolul („Muncitoresc"); dr. VULCAN ;
Mabusc
Greşeala regelui
Testamentul
denţial al Republicii Democra­ impotriva acestei ţâri la („Arta”); SIMERIA : O intim- („Muncitoresc“); UR1CANI :
22 noiembrie a.c. Rapor­
tice Populare a Yemem/lul, tul, redactat în bora re- plare („Mureşul”); HUNEDOA­ Această femeie („7 Noiem­
Solim Robya Aii. şefilor celor Lupta împotriva poluării otmosferei a devenit o problemă vitala RA: O părere deosebită („S1- brie*); BARBATENI : Fuga
buestraşulul („6 August”); O-
Mamă ciuda­
derureistul*);
patru state. zoluţiej Consiliului de Se. tă („Constructorul"); CALAN : RAŞTIE : Iubiri tăcute („Pa­
ouritate din 8 decembrie, a anului 1970. In aproape toote metropolele lumii capitaliste Cazul sergentului Grlşa („11 tria"); Don Juan fără voie
Kibllnlozâ necesitatea ur­ s-au organizat manifestaţii împo triva poluării. In Japonia, de Iunie“); TELIUC : Colivie pen­ („Flacăra“); CEOAGIU-BAl ;
ROMA. - La invitaţia pre­ tru doi („Minerul“); GHE- Tony, ţl-al Ieşit din minţi;
mă rlnM In continuare în­
şedintelui Italiei, Giuseppe Sa- deaproape a evoluţiei e- ezemplu, noiembrie a fost declarata „luna antipoludrii” , „Doţi-ne LAR : Fratele dr. Homer HAŢEG : Dragoste şl viteză
înapoi soarele, verdeaţa" - a ceasta a fost lozinca sub care
ragat, preşedintele Finlandei, venlmentelor din aceostâ au demonstrat locuitorii oraşului Tokio. („Minerul“) ; PETROŞANI : („Popular") ; BRAD : Sentinţa
GURABAR-
iu 1 („7
Noiembrie");
Hei.
Urbo Kekkonen, va face o vi­ regiune. Războiul din Bialra a luat sfîrşit. Sutele de copii salvaţi de In fotografie: Membrii Consi Irului general al sindicatelor din Clipa de libertate („Republi­ („Steaua roşie”) ; plnă se în­
ZA : Aşteaptă
zită oficială la Roma, incepind la pieire de Crucea Roşie Internaţională şi de U.N.I.C.E.F. au Tokio, stringînd semnături în sprijinul acţiunilor pentru lupta ca“) ; LUPENI : Dc şapte ori tunecă („Minerul”); ILIA :
de la 27 Ianuarie 1971. fost readuşi în patrie. impotriva poluării. şapte („Cultural”); Nu fi trist Republica fetelor („Lumina").
f
Î N A L T A PRINCIPIALITATE Şl RĂSPUNDERE
I
©oejdetentd paşnic« a stete- tin d . respectare« depftto6 a care d n t chemate sâ-1 Joace lor epocale în domeniul şti­ trebuie sâ se treacă de la
lor, acel cadru cu vocaţie dreptului popoarelor de a-şl pe arena Internaţională toate inţei şi tehnicii, ce se cer rezoluţii generale la un pro­
Internaţională indispensabil hotărî singure destinul. ţările, în afara oricărui cri­ puse nu în slujba pustiirii gram multilateral de spriji­
cooperării între popoare. Coexistenţa paşnică, ce s-a teriu de mărime geografică globului pâmîntesc, ci a nire a eforturilor de pro­
Concepînd sesiunea jubi­ vădit a fl nu numai singura sau potenţial economic şi progresului şi păcii, a trans­ gres ale statelor râmase în
liară nu numai ca prilej al alternativă raţională ia un militar. In acest context, formării naturii în folosul urmă, program la care ţări­
unui bilanţ festiv al sfertu­ conflict termonuclear, cl şi fără a pierde, fireşte, din umanităţii. le avansate să-şi aducă o
lui de veac de existenţă a o necesitate absolută de­ vedere răspunderile specia­ Sub acest unghi de vede­ contribuţie substanţială.
ON U., ci şi ca o întrunire curgând din absurditatea i- le ce revin marilor puteri, re, lupta pentru dezarmare Pentru succesul unui ast­
chemată sâ definească mai zolârll şl opunerii naţiuni­ România apreciază că ţări­ devine un imperativ arzâlor fel de program, eliberarea
clar direcţiile activităţii vii­ lor într-o eră de infinite in­ fluxului continuu de valori
le mici şî mijlocii au de a­
toare a Organizaţiei Naţiu­ terferenţe şi interdependen­ dus o contribuţie de seamă al vremurilor noastre Risipa materiale şi spirituale între
nilor Unite, căile pentru ţe. nu poate fi concepută de- în lumea contemporană, pe imensă de mijloace materia­ stale de bariere, restricţii şi
le şi energii umane pe care
realizarea unei cooperări cît prin renunţarea la folo­ discriminări apare a fi e-
multilaterale între naţiuni, care ne-o reprezentăm evo- o absoarbe, an de an tot senţialâ După părerea gu­
sirea forţei şl soluţionarea luînd inevitabil spre acea mai mult. cursa înarmărilor
pentru asigurarea păcii în diferendelor exclusiv. prin ambianţă în care — după afectează opera de impor­ vernului român, fiecare po­
lume, România şi-a expri­ »mijloace politice. por poale să-şi aducă o
mat — prin glasul exponen­ Rezultă deci că. excluzând cum a arătat preşedintele tanţă capitală de lichidare contribuţie preţioasă proprie
tului său cel mal autorizat forţa, raporturile Internaţio­ •Consiliului de Stat — fie­ a subdezvoltării, eforturile la cauza progresului şi ci­
şl de cel mai înalt prestigiu nale trebuie aă ae clădească care popor va putea fi cu de ridicare a nivelului de vilizaţiei mondiale. Iată de
— poziţia de principiu în armonios cu participarea, a- adevărat stâpîn pe soarta trai al populaţiei globului, ce favorizarea dezvoltării
bătălia contra foametei,
a
probleme fundamentale ca­ dezlunea şl beneficiul tutu­ sa. va putea decide asupra ignoranţei şi bolilor ende­ nestingherite a schimburilor
Io cea de a 25-a »esiune a O.N.U, a porticipot şi preşedintele Consiliului de Stat al lUpu. re preocupă întreaga ome­ ror statelor, ceea ce solici­ viitorului său, va putea ac­ mice, pe lingă primejdiile internaţionale economice, şti­
blicii Socialiste România, NICOIAE CEAUŞESCU. In fotografie: Tovoţâţul Nicolae Ceouşescu la nire. De la tribuna Adunării tă norme de conduită de o ţiona pentru colaborarea inimaginabile pe care le inţifice. tehnice şi culturale
tribuna O.N.U., rostlndu-şi cuvin tarea. Generale, conducătorul sta­ înaltă ţinută Tovarăşul paşnică cu celelalte popoa­ generează pentru civilizaţie reprezintă o datorie a fie­
tului român a înfăţişat un Nicolae Ceauşescu a «ubli- re. în general. Neîndoielnic, cărei ţâri şi oferă beneficii
program consistent, amplu niat cu vigoare în faţa re­ O astfel de evoluţie pre­ studiul pe care O.N.U. îl tuturor
şi realist de politică exter­ prezentanţilor naţiunilor im­ supune, evident, lichidarea întreprinde, din iniţiativa O viziune de asemenea o­
In ampla şi constanta par­ sedintelui Consiliului de ventă Importanţa pe care nă, care a beneficiat de un portanţa primordială a în­ definitivă a colonialismului României, asupra consecin­ rizont şi profunzime asupr i
şi neocolonialismului, a ori­
relaţiilor dintre
temeierii
ticipare n tării noastre la Stat al României. Nicolae România o acordă Organiza­ profund ecou internaţional. state pe deplină egalitate în căror forme de asuprire na­ ţelor economice si sociale obiectivelor majore ale vie­
viata internaţională, stră­ Ceauşescu, la lucrările A- ţiei mondiale în care se re­ Acest program, rod al u­ drepturi, pe respectarea re­ ale cursei înarmărilor va ţii internaţionale a atras a­
duinţele ei constructive la dunârii Generale. întrunită găsesc majoritatea statelor nei cuprinzătoare şi profun­ ciprocă a independenţei si ţională, susţinerea luptei evidenţia întreaga nocivitate tenţia oamenilor politici si
O.N.U. compun un capitol în sesiune jubiliară, a con­ lumii, în care ele se pot de analize a situaţiei inter­ suveranităţii naţionale, pe pentru constituirea statelor a acestui fenomen şi va im­ comentatorilor de In O.N.U.
de considerabilă importanţă ferit o semnificaţie specială afirma ca entităţi egale ale naţionale, a fenomenelor, neamestecul în treburile in­ naţionale de sine stătătoare pulsiona eforturile în ve­ şi din numeroase ţâri, a
şi real interes. Fără îndoia­ contribuţiei ţârii noastre la comunităţii naţiunilor si în proceselor, deplasărilor, ten­ terne şl avantajul reciproc, şi pentru consolidarea Inde­ derea dezarmării. opiniei publice internaţiona­
lă. 1970 apare ca o culme realizarea marilor idealuri care îşi pot exprima păreri­ dinţelor din lumea contem­ principii a căror respectare pendenţei şl suveranităţii Eliminarea subdezvoltării, le. consacrînd o dală în plus
a întregii activităţi desfăşu­ de pace şi securitate cărora le şi convingerile Oricîte porană, desprinde ca un şi promovare pot feri ome­ statelor nou create. Ea este pe care fondurile eliberate audienţa şi prestigiul de ca­
rate de România cu perse­ li se dedică O.N.U,, la so­ imperfecţiuni ar mai păstra obiectiv central al vieţii in­ nirea de noi convulsii. condiţionată de accesul de­ prin înfăptuirea dezarmării re se bucură politica prin­
verenţă şi aplicaţie în cei luţionarea problemelor lu­ O.N.U. — şi unele sînt a- ternaţionale lichidarea ne­ plin pe care oamenii de ar fi de natură sâ o accele­ cipială de înaltă răspunde­
15 ani de cînd se află în mii, la însănătoşirea clima­ preciabîle — ea constituie întârziată a războaielor şi Din principiul egalităţii pretudindeni trebuie sâ-1 reze, se impune cu acuitate re a României.
rîndul membrilor O N U. In­ tului internaţional. Ea a acel inestimabil for de de­ conflictelor existente, ceea suverane a statelor dedu­ obţină spre roadele civili­ sporită. In această privinţă, N. RATEŞ
tr-adevăr, prezenţa pre- subliniat cu deplină eloc­ liberare necesar realizării ce presupune, în primul cem In mod logic rolul pe zaţiei moderne, ale cuceriri­ opinia ţârii noastre este că
lodocfa «j odmfolGt raţia fiorului c Deva, str. Dr. Petru G roia, nr. 35. Telefoane i 123 17 fi 1 15 8 6 . Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44 065