Page 95 - Drumul_socialismului_1970_12

3
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. «970 ® MIERCURI 30 DECEMBRIE 1970

HUNEDOARA A devărate culm i ale b u n ă s tă rii

celor ce muncesc
DINA MICA susţinut a industriei Jude­ VICHENTE BALAN hotare, au fo«t distinşi cu

Dezvoltarea într-un
ritm
de onoare
premii, diplome
ţului
nostru, în contextul
Pe temelia succeselor do-
ol Consiliului popular judeţeon
general al Industrializării prim*vlcepr6 ?edinto a I Comitetului executiv şi menţiuni.
socialiste a târli, a deter­ blndite în dezvoltarea eco­
nomiei, ştiinţei şi culturii,
minat mutaţii şl !n viaţa partidul nostru a stabilit di­
oamenilor — făuritorii bu­ •ută şl mal mare de 2,1 ori recţiile mersului nestăvilit
nurilor materiale. Este greu lizare, este creşterea numă­ decît In 1959 eate deosebit
de zugrăvit tabloul complex, rului de salariaţi, revenind de grâitor pentru ceea ce a înainte al societăţii româ­
neşti în viitorul cincinal.
la flecare 1 000 locuitori 331
R O M Â N E Ş T I formărilor care au avut loc salariaţi, aceasta fâclnd 6â însemnat actualul cincinal ducţie, construcţia de noi
în continuă înnoire, al trans­
Ritmurile înalte de pro­
în viaţa hunedorenilor. Creş­
popu­
sporească veniturile
in viota hunedorenilor, ci­
terea veniturilor populaţiei,
laţiei realizate din
salarii.
Industriale cît şi
obiective
frele fiind în măsură să ex­
prime comparaţii Deosebit Faptul câ In prezent sala­ pe de o parte, iar pe de altă dezvoltarea celor existente
parte reducerea de
preţuri
de semnlficntivâ pentru Ju­ riul mediu lunar pe judeţ cu amănuntul la o serie de vor determina în viitorii
deţul nostru, care prezintă este mai mare decît sala­ produse au avut drept con­ cinci ani crearea a peste
6 000 noi locuri de muncă.
un înalt grad de Industrla- riul mediii pe ţară cu 13 la secinţă firească sporirea pu­ Avîntul continuu a! econo­
terii de cumpărare a popu­ miei Judeţului va determi­
laţiei In această ordine de na un grad mai Înalt al ni­
idei ae detaşează cifrele ca­ velului de viată şi social-
P a rtic ip a n ţi a c tiv i la re atestă puterea de cum­ cultural al populaţiei hune­
părare a hunedorenilor. In
• ■ ' ■ ■ > ’ V ■ acest an, volumul desfaceri­ dorene.
\ i i ' ...■'■'...i-'J------ L----u,.. Ţ" In oraşele Judeţului
lor de mărfuri în Judeţ este nostru ee vor construi 18 000
mal mare cu 10 la sută de­
în fă p tu ire a id e a lu rilo r cît media pe ţară pe locui­ apartamente, se va Îmbu­
nătăţi substanţial alimenta­
tor. La dispoziţia oamenilor
muncii s-au pus în actualul rea cu apă potabilă a loca­
cincinal peste 500 de uni­ lităţilor, se va extinde re­
ţeaua de canalizare şt ter-
poporului nostru tăţi comerciale menite să moficare urbană, se vor
asigure o bună deservire
pavAre şl
moderniza prin
Grija deosebita a parti­
asfaltare peste 250 000
dului şl statului nostru pen­ străzi ; 6e va dezvolta mp
şl
Frăţia ţi unitatea oameni­ vltăţlle culturale desfăşurate tru ridicarea continuă a ni­ îmbunătăţi transportul In
lor muncii români, maghiari, Prof. SOOS ANDREI la Hunedoara, Deva, Petro­ velului de trai, material şi comun Pînă !n 1975 ze vor
germani fi de alte naţionali­ preşedintele Consiliului şani, Batiz, Crialur, Jeledlnţl, cultural al celor ce muncesc electriflca toate satele Jude­
tăţi au râdâcinl adinei tn tre­ oamenilor muncii CAIan. RomoB ele. şi-a găsit concretizarea în ţului nostru.
cutul Istoric. Alături de po­ de naţionalitate maghiară Dezvoltarea culturală a na­ îmbunătăţirea condiţiilor de Pentru dezvoltarea bazei
porul român, pa teritoriul pa­ din judeţul Hunedoara ţionalităţilor conlocuitoare In locuit. In miile de aparta­ materiale a învăţămintului
triei convleţuleao de multe spiritul deplinei egalităţi în mente care dau azi un as­ se vor construi 173 noi săli
secole fi oameni al muncii de drepturi îşi găseşte expresia pect modern oraşelor noas­ de clasă, 22 ateliere şl la­
alte naţionalităţi care au Oameni! muncii de naţio­ şl în faptul că porţile Invâ- tre, ca şl în locuinţele pro­ boratoare, 220 noi locuri In
muncit fl muncesc Împreună, nalitate maghiară fl germană, ţămîntulul de toate gradele prietate personală construi­ Internate, 240 locuri în gră­
au creat fl creează valori ma­ aub conducerea organelor şl sînt larg deschise tuturor fii­ te cu împrumut de la stat. diniţe, 200 locuri In case de
teriale fl culturale cu ace­ organizaţiilor de partid, şl-au lor patriei, Indiferent de na­ Dacă am grupa într-un sin­ copil şl alte amenajări şl
leaşi năzuinţe fireşti de a-fl adua şl Işl aduc din plin con­ ţionalitate. Instruirea In lim­ gur loc cele 71 000 de apar­ dotări menite să asigure
făuri In pace fl libertate un tribuţia la înfăptuirea planu­ ba maternă este asigurată de tamente şi locuinţe proprie­ modernizarea procesului de
trai mal bun. lui de producţie în industrie la treptele elementare ale In- Liceul industrial de construcţii din Deva, pepinieră de cadre de înaltă calificare pentru şan- tate personală construite !n tnvâţâmtnt
Dlnd glas sentimentelor de şl In agricultură. El muncesc văţămtntulul pînă la cel su­ tiarele hunedorene. judeţ în perioada 1951— Grija pentru îmbunătăţi­
1970 am avea în faţă Ima­
prietenie, revoluţionari îna­ înfrăţiţi pentru sporirea pro­ perior. La noi în judeţ func­ ginea unui “mare oraş mo­ rea condiţiilor de ae latenţă
intaţi, personalităţi ds seamă ducţiei de fontă, oţel şl la­ ţionează In limba maghiară dern, In care dominante ar eanltarâ şl socială se con­
ale poporului român fi na­ minate, pentru creşterea pro­ 11 grădiniţe, 15 şcoli genera­ fi confortul şi eleganţa. Şi cretizează prin construcţia
ţionalităţilor conlocuitoare su ducţiei de cărbune şl mine­ le şl 2 licee cu peste 2 000 de dacă mal amintim că în policlinicii din Deva, a pa­
militat pentru întărirea fră­ reuri. pentru înălţarea noilor elev!, iar In limba germană Şcoala in procesul per fee- actualul cincinal numărul tru creşe, a complexului se­
ţiei dintre toţi cel ce trăiesc obiective Industriale şl social- secţii la şcolile generale din locuinţelor construite 11 în­
pe meleagurile Romănlel. culturale, pentru creşterea Gojdu-Deva, Hunedoara, O- trece pe acela înregistrat în natorial cu bază de trata­
PreJuInd fl rldlcînd pe o producţiei agricole vegetale răştle, Romoa şl Batlz, In ca­ g jr 1* er ar b g a a m deceniul 1951 — 1960 ne dăm ment şl staţiunea Geoaglu-
treaptă superioară tradiţiile şl animale. In localităţile Pe­ re învaţă aproape 500 de e- Bâl, Iar pentru dezvoltarea
înaintate, Partidul Comunist troşani, Hunedoara, Lupenl, levl. In cadrul şcolilor ae o­ ţio n a rn şi m odernizam seama de ritmul intens în baze! turistice şl de agre­
Romăn are meritul istoric de Brad, Deva, Batlz, Călan, S1- feră copiilor cele mal bune care au fost puse la dispozi­
a fl aplicat principiul mar­ merla, Orăştle, Crlstur, Jele- condiţii de a Învăţa în co­ ţia hunedorenilor marile ment se prevăd noi con­
xist, profund uman, (iemocra- dlnţl, Romos, unde locuiesc mun, de a-şl cunoaşte activi­ cartiere ridicate pe verti­ strucţii şl amenajări la
tic fl mobilizator al egali­ alături de romănl, maghiari tatea şl în acest fel de a se In şcoala de cultură ge­ trodus în şcolile de cultură cala socialismului. Geoaglu-Bâl, zonA cetăţilor
tăţii în drepturi a tuturor şl germani, aceştia participă crea între el trainice legături nerală, aplicarea directive­ Prof. CORNEL STOICA generală ridică multe pro- Eforturi deosebite se dacice din munţii Orăştlei,
naţionalităţilor din Romănla. la întreaga viaţă economică, prieteneşti care să-l ajute în lor partidului privind dez­ inspector general al hleme de amenajare de ate­ fac pentru îmbunătăţirea
Eliberaţi de asuprirea so­ politică, socială şl culturală. viaţă şl aă întărească priete­ voltarea şl perfecţionarea Inspectoratului şcolar judeţean liere complexe, de organiza­ condiţiilor de 6ănfitate a Ia Valea de Peşti, în muni­
cială ţi naţională, devenind Păetrlnd amprenta specifi­ nia frăţească a tuturor cetă­ învăţămintului se remarcă re a unei activităţi produc­ populaţiei şl înzestrarea u­ cipiul Petroşani şl staţiunea
etăpln! pe soarta lor, oamenii cului naţional, activitatea cul­ ţenilor patriei. prin cuprinderea în acest tive cu elevlj în atelierul nităţilor sanitare, pentru do­ Vaţa-Băl etc.
munci! romănl, maghiari, ger­ turală In rlndul naţionalită­ Conducerea activităţii între­ en a tuturor copiilor de Ja alocate an de an însemnate şcoală, pe lotul şcolar sau tarea şcolilor şi creşterea Fonduri Însemnate vor fl
mani fl de alte naţionalităţi, ţilor conlocuitoare se Inspiră gii societăţi de către Partidul vîrstR de fl ani şl trecerea fonduri. Numai în acest an in întreprinderi şi unităţi bazei materiale a Invâţâ-
uniţi In jurul partidului, şl din aceleaşi realităţi sociale, Comunist Romăn constituie Ja generalizarea şcolii de 10 fondurile alocate pentru ju­ socialiste din agricultură. mîntuhii şi culturii alocate şl pentru dezvolta­
sub conducerea acestuia, are drept subiect munca şl fundamentul politic al rezol­ ani — măsuri cu Implicaţii deţul nostru se ridică la 12 Inţelegînd câ şcoala este Expresie a nivelului de rea baze! materiale a co­
şi-au închinat întreaga lor e- viaţa unită a tuturor celor ce vări! problemei naţionale, al deosebit de favorabile asupra milioane Jei, ceea ce a faci­ chemată să cultive la elevi trai mereu creseînd al popu­ merţului prin punerea în
nergle înălţării edificiului so­ muncesc, slujeşte prieteniei şt consolidării pe un plan su­ creşterii gradului de cultură litat îmbunătăţirea continuă virtuţile necesare mînuirii laţiei judeţului este şi făp­ funcţiune a 16 500 mp spaţii
cialist, dlnd viaţă vastului frăţiei dintre poporul român perior, cu un nou conţinut, a poporului şl care situează şî lărgirea spaţiilor de şco­ agregatelor şi utilajelor mo­ tui câ în acest an pe .plaiu­
program elaborat de Partidul şl naţionalităţile conlocuitoa­ a unităţii frăţeşti dintre oa­ şcoala românească la nive­ larizare,' de cazare şi hrană derne, colectivele didactice rile hunedorene sînt 110 000 comerciale şl 1 500 mp spa­
Comunist Român, de făurire re. In Întreg judeţul, In cin­ menii muncii romănl şl de lul celor mal avansate ţări pentru elevi, la care se mai se străduiesc să Imprime abonaţi la radio şi televi­ ţii de depozitare. Pe Această
a vinei Industrii puternice, de stea semicentenarului partidu­ alte naţionalităţi. Politica par­ ale lumii. adaugă numeroase burse, re­ procesului instructiv-educa- ziune. câ funcţionează n- bază cît şi prin îmbunătăţi­
dezvoltare a agriculturii, în­ lui, In cluburi, cămine cultu­ tidului nostru reprezintă for­ Reţeaua şcolilor de 10 ani chizite şi manuale gratuite, tîv un caracter practic, să proape 300 de cămine cul­ rea structurii fondului de
florirea ştiinţei şl culturii. rale formaţiile artistice pre­ ţa ce unifică energiile între­ din Judeţul nostru cuprinde care întregesc posibilităţile formeze deprinderi la elevi turale, 212 cinematografe. 0
O deosebită importanţă zintă programe comune în gului popor pentru făurirea în prezent 38 unităţi şcola­ largi ce stau la îndemhin şi să le dezvolte aptitudini­ case de cultură. 17 cluburi marfă, volumul mărfurilor
pentru consolidarea unităţii societăţii socialiste multilate­ re, cu peste 3 000 elevi, şi tineretului şcolar în pregă­ le pentru munca producti­ muncitoreşti. 226 biblioteci desfăcute populaţie! va creş­
socialiste a întregului popor limba română şl o naţionali­ ral dezvoltate, a viitorului fe­ se va dezvolta în continua­ tirea sa pentru viaţă, pen­ vă şl împreună cu familia publice. 2 teatre şi 6 muzee, te cu aproape 30 La sută
tăţilor conlocuitoare Sînt e-
a reprezentat-o hotărlrea ple­ ricit al patriei comune — Re­ re în perspectiva generali­ tru a fi cit mai util socie­ şi ceilalţi factori educaţio­ dotate cu mijloace materia­ pînă în 1975.
narei CC. al P.C.R. din 1968, dlflcatoare In acest sens acti- publica Socialistă România. zării complete a învâţâmîn- tăţii. nali să determine o justă le moderne de desfăşurare
privind crearea Frontului U- tulul de 10 ani. încheiem Cunoscînd câ „o sarcină orientare profesională sprp a muncii culturale, valori Acestea sînt numai cîteva
ntlăţli Socialiste şl a consi­ prezenţa în catalogul primu­ primordială care se ridică meserii solicitate de nevoile materiale create în anii lu­ Jaloane care prefigurează
liilor oamenilor muncii apar- lui trimestru al acestui an în prezent în fata învâţâ- economiei nationale. minoşi ai socialismului. perspectiva Judeţului nostru
ţjnînd naţionalităţilor conlo­ şcolar, care coincide cu fi­ Educînd elevii în spiritul In aceste lăcaşuri de cul­ la finele viitorului cincinal
cuitoare. In acest fel, s-a nalul unui cincinal bogat în mîntulul de toate gradele o muncii, al disciplinei şi res­ tură activează peste 700 for­
creat cadrul organizatoric cu realizări, prin existenţa în constituie asigurarea unei pectului faţă de bunul ob­ maţii artistice care reunesc — o perspectivă luminoasă
strînse legături între şcoală
eficienţă sporită, menit să şcolile de toate gradele a şi viaţă, între şcoală şi ne­ ştesc, al dragostei faţă de pe care oameni! muncii de
contribuie la întărirea conti­ peste 87 000 elevi Instruiţi şi voile practicii" — aşa cum patrie şi partid, şcoala îşi 12 000 artişti amatori. Un pe aceste străvechi melea­
nuă a frăţiei dintre oamenii educaţi de aproape 4 000 ca­ arăta tovarăşul Nicolae îndeplineşte misiunea nobi­ mare număr din aceştia, da­ guri româneşti o făuresc
muncii români si naţionalită­ dre didactice. Ceauşescu în cuvîntarea ros­ lă de formare şi creştere a torită bogăţiei şl înaltei
ţile conlocuitoare. Dispunem de 1B licee de tită cu prilejul deschiderii viitorilor creatori şi stâpîni ţinute artistice a programe­ prin munca lor rodnică, pli­
Constituirea in judeţul nos­ cultură generală cu 5 500 e­ noului an universitar — în ai bunurilor materiale şl nă de dăruire sub conduce­
tru a consiliilor oamenilor lev], 6 licee de specialitate şcolile judeţului se depun spirituale ale societăţii lor prezentate în diferite rea Înţeleaptă a partidului
muncii de naţionolitaie ma­ pe profil de minerit, meta­ eforturi susţinute de către noastre. concursuri din ţarâ şl peste nostru.
ghiară şi germană a deter­ lurgie, construcţii, agricol şi cadrele didactice pentru
minat sub îndrumarea parti­ economic cu 3 7B0 elevi ; transpunerea în fapte a a­
dului o îmbunătăţire conti­ 10 grupuri şi şcoli profesio­ cestor indicaţii.
nuă a activităţii desfăşurate nale şl tehnice In oare în­
pentru educarea In spirit pa­ vaţă o gamă largâ de me­ Eforturile şl atenţia noas­ îm p lin iri ş i c e rtitu d in i
triotic şi internaţionalist a serii peste 6 000 elevi. Cele tră se îndreaptă spre spo­
cetăţenilor de naţionalitate 6 licee de specialitate de la rirea calităţii şi a valorii
maghiară şi germană şi de Deva. Hunedoara. Petroşani, educativ-ştîinţlfice a lecţi­
mobilizare mai activă a aces­ Orâştie, Geoaglu nu luat ilor. Integrarea noului în Acum, la confluenţa a do­ culturii şl artei judeţului.
tora la înfăptuirea politicii fiinţă în anii cincinalului pe procesul predării, creşterea uă cincinale, la ora unui rod­ Prof. CLEMENTE CON5TANDIN Prin munca pasionată a ce­
partidului şi statului nostru. care-1 încheiem, avtnd me­ receptivităţii profesorilor şl nic bilanţ, într-un optimism preşedintele Comitetului tăţenilor au fost construite
De asemenea, s-au asigurat nirea să pregătească cadre plenar izvorît din certitudi­ judeţean pentru cultură şi artă Şl date în folosinţă noi lo­
noi posibilităţi ea oamenii de nivel mediu pentru sec­ elevilor faţă de fenomenele nile dezvoltării multilaterale caluri de cămine culturale,
muncii maRhiari, germani şl toarele cu pondere în eco­ noi, promovarea unei atitu­ a societăţii noastre socialis­ care, pe lingă câ oferă tine­
de alte naţionalităţi să-şl va­ nomia Judeţului. dini creatoare pe linia mo­ te, consemnăm cu satisfacţia Incepînd cu amplificarea rilor şi vîrstnicilor posibili­
lorifice In deplinătate multi­ Pornind de la principiul dernizării în conţinut, în datoriei împlinite câ viaţa condiţiilor materiale şi con- tăţi multiple de petrecere a
plele lor posibilităţi In viaţa că perfecţionarea şl moder­ spirituala hunedoreanâ s-a timpului liber, contribuie din
socială şl politică, făcîndu-şt nizarea procesului instruc- metode şî mijloace de trans­ manifestat într-o mişcare tlnuînd cu diversificarea şl plin la ridicarea gradului ur­
prezenta lor tot mai activă în tîv-educativ se bazează pe mitere şi însuşire a cunoş­ structurată pe gîndirea filo­ ridicarea calitativă a acestor banistic al localităţilor. Re­
rezolvarea treburilor obşteşti, Reţeaua deservirii populaţie! ciştigă mereu in densitate prin suportul condiţiilor didac- tinţelor de către generaţia zofică a partidului, pe tradi­ activităţi, ultimul an al cin­ cent construite Ia Ribiţa, Boş,
construcţia de noi spaţii comerciale. tico-materlale necesare, pen­ ţiile realiste ale artei şi cul­ Tisa, Lunca Cernii, Vâlişoa-
în desfăşurarea activităţii cul­ tînărâ. Noul obiect de pre­ cinalului a marcat semnifica­ ra. Bam şi în alte locuri, a-
turale. tru nevoile şcolilor au fost gătire tehnlcă-productlvâ ln- turii româneşti. tivi paşi pe Jlnla dezvoltării
şezâmintele de culturâ con­
curează cu cele de la oraş.
Şl-au deschis larg porţile
expoziţii muzeale de presti-
In ascensiunea &a dinamică, mul, acumularea. Recunoaş­ lui. Semnul supremei preţuiri şl economică avem explicaţia zarea necontenită a procesu­ sionat cu una cu două. Pînă — Calea este una singură 1 tlgiu, la Deva, Orâştie şi Ha­
societatea românească acu­ tem la scara naţiunii şl a in­ pe care partidul, societatea, faptului câ astăzi condiţia o- lui de muncă. $1 noi, munci­ pot să lucrez, n-am nevoie Munca. Pentru generaţia din ţeg, păstrătoare ale unora
mulează, In rilmurl şl pro­ dividului In parte — Indife­ naţiunea o acordă celor mal ţeiarulul se deosebeşte ra­ torii, trebuie 6fi fim la înăl­ de pensie“. De aceea, eu am anii noştri au fost create din cele maî de preţ vestigii,
porţii lmpreslononte, valori rent de poziţia ce-1 revine tn aleşi dintre aleşii săi. dical de cea a oţelarulul de ţimea îndatoririlor majore pe mai apus ş! la alţii şl vă toate condiţiile reuşitei In care Ilustrează trecutul glo­
materiale şl spirituale Inesti­ Ierarhia socială — toate va­ Copleşit de onoare mnncl- acum cîţlva ani. care nl le pune In faţă so­ spun şl dumneavoastră, că viaţă. Se aşteaptă doar con­ rios al acestor străvechi pla­
mabile. Le ştim şl ie cunoaş­ lorile capitalizate In activul torul-dlrector încearcă as­ — Prezenţa noastră In oţe- cietatea de bz\ şl de mîine dacă aş avea două sute de tribuţia noastră 1 Să vrem, iuri româneşti.
tem toAte, le măsurăm şl le acestei etape de profunde şl tăzi, la 60 de ani de viaţă, lărle nici nu poate fi con­ e moş Dumitru Oprlşa cooperatori Inimoşi şl săritori să muncim I Totul este aă
preţuim într-una dimensiuni­ măreţe prefaceri pe care o sentimentul profund al unei cepută altfel dealt într-un nu-1 găsim acasă. Toată ca nea Dumitru, am fl cu vrem I Acum am patru ani In anul ce se încheie s-a
le, le simţim perpetuu efectul încheiem, recunoaştem şl e- împliniri ce i^a fost şl-1 este cadru riguros de calificare lumea din sat ştie câ cooperativa mat departe ce de fermă. An de an am ridicat pentru prima oară
în procesul clocotitor, gran­ valuâm cu luciditate şl în­ unicul şi fundamentalul sens Înaltă, de competenţă tehnică, de cînd b- b înfiinţat coopera­azi. Oameni ca el elnt astăzi avut rezultate bune. Anul a- cortina pe scena celui mai
dios şl Înălţător de creaţie drăzneală ţelurile spre care al vieţii : „Acum 15 anî de ordine şl disciplină perfec­ tiva agricolă acoio-şl face la mare preţ pentru că la ce3to slntem primii pe între­ tînâr ansamblu profesionist
naţională la care «Intern deo­ tindem. m-a trimis partidul să conduc tă — ne declară tlnărul prlm- veacul, din zl plnâ-n noapte. mare preţ alnt hărnicia, pri­ prindere. din Judeţ — „Haţegan.V,
Deşi
potrivă, prin existenţa noas­ n om într-o uzină, o această uzină. Am marea topltor Constantin Dragomlr. P are 64 de ani, Dumitruceperea, dragostea pentru La aceste succese, Inginerul care. de cîteva luni, cutreie­
tră diurnă, părtaşi conştienţi personalitate Între alte muncă, pentru binele obştel. Zorln Herbel a contribuit din ră ţara de-a lungul şi de-a
şl martori admiratori, dar Ur l 500 de personalităţi re­ ntr-un alt eat, la Bretea plin, ca şl soţia sa, medicul latul ca un veritabil mesager
mal înainte de toate şl mal unite într-o colectivitate pres­ i Română, II căutăm pe veterinar al fermei, fostă co­ al frumuseţii şi bogăţiei fol­
preeu6 de orice, beneficiari tigioasă, distinsă pentru sta­ Zorln Herbel. Este In­ legă de facultate. clorului hunedorean ; s-a
direcţi, efectivi şl exclusivi a tornicia şl tenacitatea cu Sensul fundam ente! giner agronom, şeful fermei — Mt-a fost nespus de greu semnat actul de naştere al
tot ce naţiunea română că­ rare-şl onorează menirea de mixte aparţtnînd f.A.S. Sîntâ- cînd am revenit din faculta­ primei ediţii a Festivalului
lăuzită cu Înţelepciune şi detaşament Jn marea clasă a mârla-Orlea. II căutăm dtn- te. Am fost numit şeful sec­ cultural-artistic „Sarmis",
clarviziune de partidul co­ făurarilor de bunuri materia­ tr-un motiv le9ne de-nţele*. torului zootehnic. Oamenii cu manifestare de prestigiu pen­
munist a dobîndlt şl dobln- le ale societăţii. Omul ae Ietâ-1 1 care muncisem ca tngrljltor tru cultura hunedoreanâ, un
deşte prin sine. cheamă Druker Adolf. Direc­ mulţumire de a fi fost alături Altfel cum am putea „doza" Oprişa este încă de o vioiciu­ Copil sărac din Cîmpurl — m-au Înţeles, m-au încon­ examen şi o afirmare ple­
nară. Şi tot acum, în împre­
Nestrămutată In vrerile sa­ tor de mare uzină. Titlu de de muncitorii ei, de a fl rl- oxigenul, cum am putea cu­ ne tinerească. Surduc. Abia termină 4 clase jurat cu dragoste şl încrede­ jurări inedite, care coborau
le, nestăvilită In mersul Bău, conducere. Dar care înainte dlcat-o împreună cu ei la noaşte şi Interpreta la sutimi — De cînd alnt eu născut 1n sat şt numai Insistenţele re, parcă de dincolo de timp, la
de toate şl peste toate titlu­
societatea urcă viguros şl rile îşi poartă pe chip, In ceea ce este astăzi — o în­ de procent compoziţia şarje­ — ne-a mărturisit dumnealui învăţătorului au convin* pă­ — Un gînd de An nou ? Almaş-Sălîşte s-a desfăşurat
cert spre cote tot mal înalte vorbă şl In faptă mlndrla de treprindere modernă, avînd lor, sau cum am putea ela­ — nu m-am despărţit de pâ- rinţii înglodaţi In necazuri — Să muncesc, să vreau, primul festival el dubnşilor.
de civilizaţie, bunăstare, pro­ a fi fost şl de a fl muncitor. pe frontispiciu „Ordinul Mun­ bora oţeluri cu înalte cali­ mtntul ăsta. II ştiu pe de să-I dea Ia şcoală, la Tlia, să să aspir I Nimic mal mult 1
gres. Urcă pe spirala împli­ Un muncitor comunist, călit cii" clasa J. $1 trăiesc cu tăţi 7 rost ca pe-o carte. Ştiu cînd facă 7 clase Apoi munceşte Iată de ce, la cumpăna
nirilor şl năzuinţelor Înaripa­ la flacăra luptei revoluţiona­ nădejdea de a o vedea tot De trei ani slnt prim-topi- rodeşte şi de ce rodeşte, cum la o fermă, crescător de dintre nnu! care pleacă şî a-
te toţi membrii el, toţi fiii prin oamenii el, acolo unde tor, Urcuşul mi-a f06t ane­ trebuie să facem să obţinem porci Cine nu ştie câ pe Simple Interferenţe biogra­ nu! care vine, simţim o în­
acestei naţiuni de 20 de mi­ re, trecut prin focul lagăre­ trebuie să ajungă". voios, numai după ce am tre­ cit mal mult. atunci asta era meseria cea fice. Destine proprii şl par­ dreptăţită mîndrie pentru ce­
lioane, In permanentul efort lor de concentrare, ridicat la imic mai firesc, ca as­ cut prin toate posturile e- — Este un om vrednic — mal de jos ? ticularităţi. Drumurile unor ea ce am înfăptuit, sîntern a.
condiţia de astăzi, alături de
de făurire a propriilor desti­ atîtea milioane de muncitori, N tăzi, cînd Hunedoara es­ chîpei de oţelari. Aşa sînt spunea preşedintele C.A.P. Peste un an va Învăţa din oameni veniţi din râsplntli niinaţi de dorinţa de a ridi­
ne. de modelare a personali­ prin prezenţa credincioasă pe te capabilă să plămă­ exigentele zilei. Cuptorul le Ranpotoc. Comunist vechi, nou. La şcoala profesională a- de viaţă dar care se unesc ca lot mai sus arta si cultu­
tăţilor, de ridicare la condi­ baricadele tumultuoşllor ani dească anual 3 milioane tone „ascultă" numai dacâ-1 ştii face parte din comitetul nos­ grlcolâ. Devine muncitor ca­ prin trăsătura comună defini­ ra hunedoreanâ. pentru sa­
ţia materială şl spirituală a ai revoluţiei şl construcţiei de oţel, munca oţelarilor să struni. Asta înseamnă să în­ tru de partid. Ca deputat, 1n lificat, tot la fermă. Remarcat torie a bătăliei tenace pentru tisfacerea tot mai deplină a
deplinei satisfacţii şi demni­ soelalisle. cunoască mutaţi! profunde. văţăm, să-t cunoaştem toate circumscripţia vinde a fost pentru muncă şl hărnicie, es­ victorie. Tuturor le este co­ cerinţelor spirituale ate cetă­
tăţi. Asupra el şi-au pus pecetea lainele, sn-1 descoperim toate ales, e mereu primul în ac­ te trimis la şcoala tehnică a- mună trăsătura împlinirilor, a ţenilor.
Un om cu un activ bogat năzuinţelor spre mai innlte
Şi dacă în această continuă în fapte dense, semnificative, noul, tehnica modernă, ştiin­ secretele. ţiunile de înfrumnseţare a grlcolă. Revine In producţie. sensuri şl valori. Holâriren noastră este de
dialectică a perfecţionării , u- pilduitoare. Pe pieptul lui ţa înaintată. Si dacă la aceas­ Astăzi oţelarul munceşte comunei. înlr-o zi l-am în­ Munceşte şi învaţă, se zbate, a ne.situa la înălţimea anu­
niane unităţile de măsură şi străluceşte astăzi steluţa de mai mult cu mintea. E, de trebat In glumă : „Nea Du­ se luptă. Ciştlgă ! L. VISKI lui J071. anul semicentena­
delimitările stricte nu-şi au aur de Erou al Muncii Socia­ ta mai adăugăm că siderurgia fapt. imperativul zilelor noas­ mitre, cit mai ai pînă la pen­ — De ce crezi câ at reuşit, GH. I. NEGREA rului creării Partidului Co­
rostul, nu ne este greu să liste. înminală de însuşi se­ trebuie să deţină un perma­ tre ; înalta competenţă profe­ sionare ?“ El mi-a răspuns : tovarăşe inginer agronom Zo­ munist Român, an care, a­
recunoaştem progresul, rit- cretarii general al partidu­ nent rol de avangardă tehnică sională, tehnicitatea, moderni- „Un an. Da1 nu mă las pen­ rln JTerbei ? M. NESTOR vem certitudinea, se va în­
scrie cu litere de aur în is­
toria modernă a României.