Page 86 - Drumul_socialismului_1970_10
        P. 86
     *                                                                                                                                                                 DRUMUL  SOCIALISMULUI        Nr.  4915  ®   MARTI  27  OCTOMBRIE  1970
                                                                                                                                         U i
                                   A
         ALEGERI  IN  ORGANI
                                                                             INTR-S ATMOSIERÄ S M lH U ti IIQR HIUKC H  IM
            ZAŢIILE  DE  PARTID
                                                                                                                        A.
           Dacă  vrem  ift  caracterizăm   trecut,  mal  lucrează  !n  reţea
         foarte  »ucclnt  adunarea  de  da  doar  7 I  Celorlalţi  21  a-a  deefA-
         re  de  seamA  şl  alegeri  a  co  cut  contractul  de  muncă  pen
         muniştilor  de  'la  T.A.P.L.  Pe  tru  abateri  de  la  dlsdpdlna  de
         troşani,  ea  poate  fl  apreciată   producţie  mu  chiar  pentru  ac
         ca  un  for  capabil  de  o  seri  te  penale.  Această  atare  da  lu
         oasă  şl  majorA  anallzA  a  Upeu-   cruri  cu  privire  la  creşterea  şl
         rllor  din  propria  activitate,  cu   educarea  tinerelor  cadre  a  de-a
         rAafrlngerl  directe  fn  cea  eco-   dreptul  Inadmisibilă.                              Teofll  Hâgan  de  fa  Universitatea
         nomlcA.  Aşadar,  un  tndrumALor   MuJţl  dintre  participanţii  la   (Urmări  din  pog.  1)  Babeş-Bolyal  din  Cluj  —  fost  e
         eîgur  pentru  activitatea  de  vi  discuţii  au  afirmat  cA  biroul                    lev  al  şcolii,  conf.  unlv.  Ilie
         itor.                         n-a  reuşit  aA  realizeze  un  de                         Constantinescu,  prorector  ol  In
           Potenţa  cea  mal  mare  a  dez  ziderat  de  bazfi  al  muncii  po                   stitutului  de  mine  din  Petroşoni,
         baterilor  a  eonstltult-o  analiza   litice i  eă-1  Imprime  un  carac  Za rondului  o  adevărată  citade  Eremia  Burcezan,  directorul  Li
         lipsurilor  trecute.  Avem  In  ve  ter  colectiv  de  opinie.  O  nuan  lă  a  culturii,  care  an  de  an  a   ceului   pedagogic  din  Nâsâud,
         dere  faptul  cA  e  vorba  de  o   ţă  pronunţată  a  acestei  nereu  pulsat  In  satel«  noastre  oameni   Zamfirache  Popa,  directorul  Li
         organizaţia  de  partid  cu  drept   şite  Îşi  are  cauzele*  după  cum   cu  o  temeinică  pregătire  Inte  ceului  din  Brad.  In  cuvinte  e
         de  control  asupra  actlvltAţll  co  afirma  —  necombătut  de  ni  lectuală,  dascăli  inimoşi,   care   moţionante,  eleva  Elena  Mîhâ-
         mitetului  de  direcţie,  de  o  or-  meni  —  şeful  de- unitate  NIco-  au  făcut  din  totdeauna   cinste   ilâ,  din  anul  III  al  liceului  a  ex
                                                                     societăţii   noastre.   Şcoala  va   primat  angajamentul  generaţiei
                                                                     păstra  neşteorsă amintirea  cărtu  sale  de  a  se  pregăti  cu  temeini
                                                                     rarilor  ei   Ion  Pop  Reteganul,   cie  pentru  vioţă,  pentru  o  de
         Defioieoţele  se  des                                      Vaslle  Petri,  Ion  Lâzăriciu,  Con  pune  o  muncă   rodnica,   utila
                                                                     stantin  Sporea  şl  a  altora,  care,
                                                                                                   societăţii,  patriei  soda liste.
                                                                     pentru  participarea  lor  din  toa
                                                                                                    Cu  prilejul  centenarului,  tova-
                                                                     tă  fiinţa  la  ridicarea  spirituala   râşul  Viorel  Faur  a  decernat  or
                                                                     a  poporului  român,  vor  râmine   ganizaţiei  U.T.C.  din  liceu  Dra
                  coperă  doar...                                    mereu  vil  în  inima  generaţiilor   pelul  şi  Diploma  de  onoore  ale
                                                                     viitoare.
                                                                                                   C.C.  al  U.T.C.,  iar  unitatea  de
                                                                       A  luat  apoi  cuvlntul  tovară  pionieri  a  liceului  a  fost  distin
                                                                     şul  loaehlm  Moga,  care,  în  nu  să   cu   Diplomo  de  onoore  a
                     în  şedinţe?                                    mele   Comitetului  Judeţean  de   Consiliului  Naţional  ol  Organi
                                                                                                   zaţiei  pionierilor  dîn  Republica
                                                                     partid  şl  ol  Comitetului  execu
                                                                     tiv.  al  Consiliului  popular  jude
                                                                     ţean,  a  adresat  calde  felicitări   Soclolistâ  România.
                                                                                                     Intr-o  atmosferă  de  însufleţit
                                                                     cadrelor  didactice,  elevilor,  tu  entuziasm,  participanţii  Io  festi
                                                                     turor   absolvenţilor,  cu  prilejul   vitate  ou  adresat  o  telegramă
         ganlzaţle  al  cărei  membri  re  tae  Alexa,  fn  aceea  că  biroul
         prezint A  circa  25  la  sută  din   e-a  folosit  rar  de  practica  de   împlinirii  unui  veac  de  existen  Comitetului  Centrol  al  Partidului
         totalul  salariaţilor  din  Petro  a  Informa  pe  comunişti  In  adu  ţă  a  Liceului   pedagogic   din   Comunist   Român,   tovarăşului
         şani  al  T.A.P.L.  (Aceeta are ra  nările  generale  despre  stadiul   Deva.   Evocînd   semnificaţia   Nicolae   Ceauşescu,   în   core
         za  de  activitate  in  toată  Valea   ducerii  la  îndeplinire  a  măsu  momentului,  vorbitorul  a  arătat   printre  altele,  se  spune  :  O  revelaţie  a  spectacolului  festiv  -   corul  liceului,  dirijat  de  prof.  I.  Munteanu,  caracterizat  prin  acurateţea  şi  sensi
         Jiului).                      rilor  propuse.  A  lipsit,  astfel,   că  şcoala  de   învăţători   din   „înfiinţată   acum  un   secol,   bilitatea  deosebită  o  interpretării.
          In   activitatea   economici,  posibilitatea  unei  admonestări   Deva   are  marele  merit  cà  a   şcoala  pe  care  o  sărbătorim  şi-o
         T.A.P.L.  a  înregistrat  pe  0  Juni   colective  a  celor  ce  nu-şl  în  pregătit  un  însemnot  număr  de   creat  un  binemeritat  renume,  o
         nereallzărl  dc  ordinul  milioa  deplineau  sarcinile  şl,  dacă  era   absolvenţi,  adevăraţi  propaga  experienţă  şi  o  bogată  tradiţie  în
         nelor  la  planul  de  desfaceri  şt   oazui,  posibilitatea  redistribui  tori  ai  Ideilor  luminoase  şl  as  formarea  învăţătorilor.  De   pe
         de  beneficii  şl  In  acelaşi  timp   rii  unor  răspunderi.  piraţiilor   românilor   ardeleni.   băncile  ei  ou  purces  de-a  lun  mului  de formare  a  unor  cetăţeni
         depăşiri  de  peste  un  milion  lei   Iullu  Deneş  şl  alţi  voH Itori   Sărbătoarea  de  azi  este  un  o-   gul  anilor  2922  învăţători,  care   viguroşi,  sâ  ducă  mai  departe  şi
         la  cheltuielile  de  circulaţie.  U-   remarcau  inconsecvenţa  cu  ca  maglu  adus  înaintaşilor,   care,   prin  munca  lor  modestă  au  râs-   sâ  îmbogăţească  tradiţiile  înain  Ta le n tu l  e le w ih r-a rtiş ti
         nltAţlle  de  desfacere  din  zona   re  comitetul   de  direcţie  îşi   de-a  lungul  vremurilor,  neobo  pîndit  in  satele  urmaşilor  lui  Ho-   tate  ale învâtâmîntului  românesc.
         de  influenţA  a  organizaţiei  de   pune  In  aplicare  propriile  de  siţi,  şl-au  pus  întreaga  lor  e-   ria,  Cloşca  şi  Crişan,  în  străve  Jubileul  de  astăzi   constituie
         partid  respective  reprezintă  cir  cizii,  abzlcerea  ulterioară   de   nergle  In  slujba  ridicării  cul  chile  aşezări  ale  Zoranduluî,  Hu  pentru  noi  toţi  o  nouă  şi  grăi
         ca  40  la  autâ  din  totalul  unită  ele.  Inconsecvenţe  de  acest  gen   turii  româneşti.  Actualii  profe  nedoarei  şi  Haţegului  -   lumina   toare  dovadă  a  preţuirii  de  care   După  adunarea  festivă   a   tre  dansatorii  ce  au  evoluat   nlca  Cordoş  şl  Vasîle  Bebeşe-
         ţilor  TAPA.                  au  darul  să  semene  confuzii,   sori  şl  elevi  vor  trebui  să  ducă   ştiinţei  de  carte,  au  sădit  in   se  bucură  şcoala,  cei  pe  care  îi   urmat  un  spectacol  muzical-   duminică  pe  scena  sălii  „A r  lea.
          Pornind  de  la   aceste  date,   reduc  la  Jumătate  efectul  altor   mol  departe   tradiţia   muncii   sufletele  locuitorilor  inalte  sen  plămădeşte  cu  migală,  un  pu  coregrafic,  prezentat  de  către   ta"  sînt  continuatorii  dansa  Spectacolul  artistic  al  ele
         darea  de  seamă  ş!  participan  măsuri  care  se  vor  severe  şl   precursorilor  şl  renumele  şcolii.  timente  patriotice,  dragostea  şi   ternic  imbold  pentru  activitatea   formaţiile  artistice  ale  elevi  torilor  din  promoţia  centena  vilor  s-a  încheiat  cu  Inter
         ţii  la  discuţii  au  descifrat  cău  pe  care  comitetul  de  direcţie   Vorbitorul  s-a  referit  apoi  Io   frăţia  cu  toţi  cei  ce  au  muncit  şi   noastră  de  viitor,  în  strădania   lor  liceului  sărbătorit.  Specta  rului,  care  au  participat  în   pretarea,' într-un  mod  impre
         şele  unei  atft  de  precare  si  le-«  aplicat  In  munca  de  con  grija  deosebita  pe  care  partidul   trăit  pe  aceste  meleaguri.  In  is  comună  de  a  ne  integra,  cu  tot   torii  prezenţi  în  sala  „Arta"   anul  1969  la  Festivalul  Inter  sionant,  a  cunoscutei  melodii
         tuaţii  economice  Intr-un  defec  ducere.                 şl  statul  nostru  o  acordă  dez  toria  şcolii,  anii  de  după  victo  ce  avem  mai  bun,  în  activitatea   au  aplaudat  deseori  la  scenă   naţional  de  folclor  de  la  Za  „Trei   culori",   formaţiilor
         tuos  stil  de  muncă  al  comitetu  Nu  e  posibil  să  folosim  în-   voltării  învăţământului  şl  culturii,   ria  insurecţiei   naţionale   din   laborioasă  a  întregului   popor   deschisă  evoluţia  plină  de  ta  greb.  artistice  ale  elevilor  liceului
         lui  de  direcţie,  In  condiţii  fn   tr-un  articol  de  ziar  întregul   perfecţionării  continue  o  octlvl-  România  constituie  cea  mai  lu  pentru   înfăptuirea   măreţului   lent  a  elevilor-artiştl.  Un  frumos  succes  au  obţi  centenar,  prezente  pe  scenă,
         care  organizaţia  de  partid  nu   material  faptic  cu  care  aduna    toţii  de  Instruire  şi  educaţie  a   minoasă  pagină.  In  aceşti  ani   program  elaborat  de  Congresul   Cunoscute  pentru  succesele   nut  şi  soliştii  vocali  şi  instru  alâturîndu-ll-se  şi  spectatorii
         a  Îndeplinit  cu  consecvenţă  şl   rea  generală  a  comuniştilor  de  1                şcolii  noastre,   asemenea  tutu  al  X-leo  al  P.C.R.   remarcabile  obţinute  în  dife  mentişti  Octavla  Igna,  Vero-  din  sală.
         destulă  maturitate  sarcina   de   la  T.A.P.L.  Petroşani  a  Ilustrat   tinerel  generaţii.  ror  unităţilor  de  învâţămînt, ¡-au   Sărbătorirea  Centenarului  Li  rite  confruntări  artistice   pe
        îndrumător  al  Întregii  activi  afirmaţiile  de  la  Început.  Dintre   Invitaţii   prezenţi   la   fost  asigurate  prin  grija  parti  ceului  pedagogic  din  Deva  în  plan  judeţean   sau  naţional,
         tăţi,  pe  aceea  de  a  controla   In  concluzie,  ee  poate  vorbi   festivitate  au  luat  cuvlntul  prof.   dului  nostru  drag,  toate  condi  seamnă  pentru  cadrele  didacti  corul,  echipa  de  dansuri,  gru
         modul  de  transpunere  in  viaţă   despre  ajutorul  politic  acordat   unlv.  dr.  doc.  Nicolae  Apostoles-   ţiile  pentru  a  se  afirma  ca  fac  ce  şi  elevii  sci,  pentru  toţi  cei   pul  soliştilor  vocali  şi  instru
         a  măsurilor  stabilite  de  comun   de  organizaţia  de  partid  comi                                                 ce  sînt  acum  alături  de  noi,  ti  mentişti  au  făcut  încă  o  da
         acord.  „Arhitectonica“   acestui   tetului  de  direcţie  tn  munca  de   cu,  membru  al  Academiei   de   tor  de  rospindire  a  ştiinţei  şi  cul  neri  şi  vîrstnici,  un  nou  şi  minu  tă  dovada  multiplelor  lor  ca
         cadru  are  Insă  aubansamble,   conducere,  dar  despre  un  aju  ştiinţe   sociale  şl   politice  o   turii,  de  înnobilare  a  sufletului       lităţi  interpretative,   oferind   wmm  c o m em n ativ a
         nuanţe  puternic  conturate   de   tor  care  a  suferit  de  pe  urma   RepublIcH   Socialiste  România   şi  minţii  tinerelor  generaţii,  cu   nat  prilej  de  aprobare  deplină  a   numeroşilor   spectatori   un
         adunarea  generală.  SA  le  re  formalismului.  Adunarea  gene                                                       politicii  interne  şi  internaţionale   spectacol  atractiv  dar  şl  e-
        liefăm  cu  ajutorul  cltorva  par  rală  şl-«  dovedit  putere«  de  a   fost  profesor  al  şcolii,  prof.  unlv.  idealurile  măreţe  ale  comunis  a  partidului  şl  statului  nostru, ex  motionant,  aşa  cum  cere  de
        ticipanţi  la  discuţii.       analiza  lipsurile.   Dar  acelaşi                                                        pusă  de  dumneavoastră,  scumpe   altfel  tradiţia  culturală  a  ă-   Tot  duminică,  fn  incinta   gică  executate  de  către  e
          Mlhal  Bucevski  afirma  că  bi  comunişti  care  s-au  putut  ori                                                   tovarăşe  Nicolae  Ceauişescu,  cu   cestei  instituţii  de  învâţămînt   Liceului  pedagogic  din  Deva   levi,  lucrări  de  artă  popu
         roul  organizaţiei  de  bază  n-a   enta  destul  de  bine  fn  hăţişul                                                 deosebita  claritate  şi  răspundere   pedngoic.              a  avut  loc  vernisajul  expo  lară,  albume, fotografii repte-
         reuşit  sâ  asigure  o  repartiza  cauzelor  unei  situaţii  economi                                                  pentru  destinele  patriei  şi  po  Sub  condueei-ca  profesoru-   ziţiei  comemorative  consa  zenllnd  aspecte  din  viaţa  şi
         re  uniformă  a  problemelor  di  ce  nesatisfăcătoare  au  generat.                                                   porului  nostru,  ale  întregii  lumi,  i                     crate  centenarului.  Etallnd   activitatea  obişnuită  a  colec
                                                                                                                                                             jj  lui  Ion  Munteanu,  cunoscut
         ficile  ale  muncii  pe  flecare  co  In  timp,  prin  activitatea  lor  de                                            de  Io  înalta  tribună  a- Organiza                         numeroase  exponate,  semni  tivului  şcolii,  pionierilor  şi
         munist.  Tn  această nereuşită ori  producţie,  această  situaţie.  Au                                                 ţiei  Naţiunilor  Unite.   politică  [  animator  al  vieţii  culturale   ficative  pentru  îndelungata   uteciştilor.  Totodată  vizita
         cine  poate  vedea  cauza  multo  generat-o  neexerclttndu-şl   la                                                     profund  realistă,  care  a  găsit  |  hunedorene,  eonii  elevilor  a   istorie  a  acestei  şcoli,  expo  torii  s-au  oprit  îndelung  la
                                                                                                                                                                                  muzicale
                                                                                                                                                             I  interpretat  piesele
         ra  din  lipsurile,  din  carenţele   locul  de  muncă  rolul  de  îndru                                               un  outernie  ecou,  un  resoect  şi                          ziţia  s-a  bucurat  de  un  le  standul  unde  slnt  expuse
         muncii  în  unităţile  de  desface  mători,  sau  chiar  propriile  în                                                o  apreciere  impresionantă   din   |  „Glorios  partid“ ,   de  Mireen   gitim  interes  din  partea  nu  vechi  instrumente  muzicale,
         re,  care  au  efect  direct  asu  datoriri.                                                                           partea  opiniei  publice  mondiale.  |  Ncagu,  precum  şi  „Trandafir   meroşilor  vizitatori.  obiecte  din  ceramică  şi  lemn
         pra  Indloatorltor  de  plan.  Dar   Comitetul  de  direcţie,  conce                                                     Conştienţi  de  nobila  misiune   |  de  pe  răzoare“  —  de  compo  Am  remarcat  fn  primul  executate  de  vechile  promo
         nu  numai  In  aceasta.       put  ea  organ  colectiv  de  con                                                        ce  ne  este  încredinţată,  aceea   zitorul   Sabiri  Drâgoi,   fost   rînd  lucrări  şi  publicaţii  ori  ţii  de  absolvenţi.  Diplomele
          Valerlu  Marcâu  făcea  o  altă   ducere.  nu  a  exercitat  condu                                                    de  a  instrui  şi  educa  tinerele   profesor   al   şcolii,  „Imnul   ginale,  ce  au  apărut  in  de  şi  medaliile  obţinute  de  for
         remarcă  ş1  anume  că,  deşi  ma  cerea  pe  baza  acestui  princi                                                   viâstare,  viitoarele  cadre  ale  so  centenarului",  „Imnul  învăţă  cursul  vremurilor,  sub  sem  maţiile  artistice  şi  cele  spor
         joritatea  şefilor  de  unităţi  slnt   piu.  şl  organizaţia  de  partid                                               cietăţii  de  miine,  gîndurile  noas  torului"  şi  „Ţarina  de  la  Găi  nătura  profesorilor  care  au   tive  precum  şi  diferitele  dis
         comunişti,  actele  de  Indiscipli  n-a  corectat  cum  se  cerea,  fâ-                                                tre  se  îndreaptă  cu  emoţie  că-   na".  aparţinînd  lui  Ion  Mun  muncit  aici,  precum  şi  cite-   tincţii  cu  care  au  fost  răs
         nă  —  sub  toate  formele  el  de   rtnd  uz  de  toată  autoritatea  ea,                                              Ire  Partidul  Comunist   Român,   teanu.  Taraful  liceului  a  in  va  obiecte  ce  au  aparţinut   plătiţi  elevii  şcolii  prin  par
         manifestare  —  s-au   petrecut   acest  stil  de  muncă.                                                               conducătorul  încercat  şi  devotat   terpretat  cîteva  melodii-popu  acestora,  In  sala  intitulată   ticiparea  lor  la  diferite  con
         sub  privirea  lor  îngăduitoare.   .Taloane  pentru  o  activitate                                                     a|  poporului,  al  cărui  semicente  lare  din  judeţul  Hunedoara,   sugestiv  „ Dc.  Ia  abecedar  la   cursuri  şi  întreceri,  vorbesc
         Aceeaşi  Idee  reflectată  In  alte.   rodnică  de  viitor  a  trasat  su                                              nar  ne  pregătim  să-l  sărbătorim,   iar  echipa  de  dansuri  popu  bacalaureatH   slnt  expuse  de  la  sine  despre  intensa  şi
         aspecte  a  reluat-o  Ana  Gaşpar.   ficiente  adunarea  de  dare  de                                                   alături  de  întregul  popor,  cu  an  lare  (coregrafia  Vaslle  Cheve-   lucrări  din  activitatea  zilni  fructuoasa   activitate  ce  se
         Actele  de  indisciplină  şl  —  in   seamă  şl  alegeri  o  comunişti                                                 gajamentul  ferm  de  a  face  totul   reşan)  a  obţinut  un  bineme                    desfăşoară  tn  cadrul  Liceu
         raport  direct  cu  ele  —  sancţi  lor  de  Ia  T.A.P.L.  Petroşani                                                   pentru  a  creşte  cetăţeni  înaintaţi,   ritat  succes,  fâcînd  iarăşi  do  că  a  elevilor  şcolii,   caiete   lui  pedagogic  din  Deva,  ca
         unile  administrative  slnt  cople  Rămîne  numai  să  le  urmeze                                                      cu  un  larg  orizont  cultural-ştiin-   vada  talentului   interpreţilor   model  dc  planuri  pedagogi  re  duminică  a  păşit  în  cel
         şitoare  la  număr.  Centrul  lor   neabătut  —  singura  garanţie  a                                                   ţific,  cu  spirit  de  iniţiativă  şi re  ce  s-au  întrecut  în  furtunoa  ce  şi  de  asistente  la  lecţii,   de-al  doilea  secol  al  existen
         de  greutate  cade  asupra  tine  muncii  încununate  de  succes.  Vizitator)  In  cadrul  eipoziţi ei.  Foto  :  V.  ONOIU  ceptivitate,  oameni  slăpînîţi  de   se  suite  de  dansuri  populare
         rilor.  Din  28  de  tineri  primiţi                                                                                    o  inaltâ  responsabilitate  faţă  de   locale.  Consemnăm  cu  aceas  aparate  de  practică  pedago-  ţei  sale.
         din  şcolile  profesionale  anul            ION  CIOC LE!                                                               îndatoririle  lor  sorirrte*.  tă  ocazie  faptul  că  mulţi  din
             Elevii  „s-au  supărat"                                               fostul  profesor                                                                                              Ştiinţa — din  nou  la
                                                                                                                                                      SERIA  A  VI-A                           egalitate  în  deplasare
                                                                                                                                       REZULTATE  :  Independenţa  Sibiu —  Metolul C.  Mlcâ  2—0  ;
                                                                                                                                                                                               Jucînd  duminică  la  Minerul
          Au  trebuit  să  treacă  7  etape   De  ki  Început,  Jiul  se  Insta  a  Iul  Georgescu,  Peronescu  şu-   doilea  penalii  (ratat  de  Stan)   Unirea  Alba  lulia  —  Chimica  Tîmâveni  1-0  ;  Metalul  Aiud   Motru,  fotbaliştii  de  Ia  Şti  nl2ate  de  către  linia  media
         pentru  ca  Jiul  sâ  oparâ  miilor   lează  in  careul  advers,  abundă   teazâ  puternic,  Vintilâ  respinge,   Io  protestele  publicului   pentru   —  Mureşul  Deva  7—2 (I)  :  Arieşul  C.  Turzii  —  Minerul  Ghe-   inţa  Petroşani  s-au  compor  nă  a  Ştiinţei   care  domină
         de  suporteri  ol  divizionarei  din   în  ruperi  de  ritm  şl  pase  inge  şl  Jurconu  reia  In  colţ  :  4-1.   neocordorea  loviturii  de  la  11   lar  0—3  (Arieşul  a  fost  suspendata)  ;  Soda  Oc.  Mureş  —   tat  foarte  bine,  reuşind  sâ   mijlocul  terenului,  de  unde
         Petroşoni  cu  „cursul“  involbu*   nioase,  la  Inttîlnlre,  dar  şuturi-  Pînâ  la  sfîrşît,  cornere,  şuturi,  metri  într-o  fazâ   precedenta,   Minaur  Zlatno  1-0  ;  C.F.R.-  Simeria  -   Ind.  sîrmei  C.  Turzii   obţină  un   rezultat  de  ega  oaspeţii  acţionează  periculos
         rot  ca  altădată.  A  trebuit  să                                                        c?nd  Ivan  a  atins  balonul  cu   0—0  ;  Aurul  Brod  -   Minerul  Teliuc  1—0  ;  Viclorio  Colan  —   litate,  care  reflectă  Just  ra  pe  contraatac.   In  acest  fel,
         vină  meciul  cu  actuala  echipa                                     __________    J     mina.                             A.S.A.  Sibiu  1-0.                                     portul  de  forţe   din   teren.   ei  obţin  o  lovitură  pe  care
         a  fostului  antrenor  de  la  „Jiul"                                                      Ajutat  la  linie  de  A.  Pop  şl                                                       Deşi  localnicii   au  fost  mai   Ştir  o  execută  impecabil  pe
                                                                                                                                                                                                                           ste  zid,  dar  mingea  este  de
         pentru  co  spectatorilor  din  Pe                                                       Gh.   Vereş,  arbitru)  Comşa  a                    CLASAMENTUL                           buni  In  atac,  studenţii  au  ne  viată  de  portar  în   corner.
         troşani  sâ  li  se  ofere,   pentru                                                      condus   următoarele   formaţii  :                                                        utralizat  totul  prlntr-o  apă  Astfel,  meciul  se  încheie  cu
         prima  oară  în  acest  campionat,                                                        JIUL  :  Stan  —  Georgescu,  Geor-   1.  Independenţa  Sibiu  9 6 1 2    14-  7  13      rare  sobră,   bine*  organizată,   un  rezultat  alb,  echitabil.
         prilejul  unor  depline  satisfacţii.  Jiul -  F.C. Argeş  4-1                            gevici,  Stoker,  M.  Popescu,  R.   2.  VICTORIA CALAN        9 6 0   3  14-  7  12      destrămînd  orice  acţiune   în   Ştiinţa  Petroşani  a  aliniat
          Jiul  a  învins  duminica,  cu  un                                                       Popa,  Sandu,  Peronescu,  Jurca  3.  MUREŞUL  DEVA           9  5 2 2   10-12  12       faţa  careului  sau  fâcînd-o  i-   următoarea  formaţie :  Marin
         scor  confortabil,  la  capătul  unui                                                     nu,  Libardi,   Ion   Constantin  \   4.  Chimica  Tîrnâveni   9  5  1 3  18-13  11       nutilâ  prin  intervenţiile   de   can  —  Izvernari,  Zăvâlaş.  Tu
         meci  pasionont,  disputot  în  to                                                       F.C.  Argerş  :  Niculescu  (Vintilâ,   5.  Ind.  s.  C.  Turzii   ,  9  5  1 3  14-10  11  ultim  moment  ale  portarului   dor,  Varhonic,  (Popovicl  min.
         talitate  Intr-un  ritm  alert,  presă                                                   mln.  72)  -   Plguleo,   Olteonu,   6.  Minaur  Zlatna        9  5 0  4  19-15  10       Marincan.                     31),  Tîsmânaru,  Bîtea,   Ştir.
         rat  cu  faze  de  rara  frumuseţe  şi                                                    Vlad,  Ivan,   Prepurgel,   Roşu,  7.  Soda  Oc.  Mureş        9 4  2 3   16-15  10        Studenţii  ratează  două  bu  Bălăneanu,  Marcu,  (Alexan-
         cu  goluri   ingenios   construite,                                                                                          8.  Ariejşul  C. Turzii     9 3  4 2    7-10  10       ne  ocazii  In   prima  repriză   droni,  min.  75),  Făgaş.
         care  foc  de  obicei  deliciul  spec  le  lui  Sandu,   I,  Constantin  şi   bară  -   Sandu,  combinaţii  exce  Radu  (lancu,  mln.  53),  Ştefan   9.  Metalul  Arud  9 3  2 4  20-12  8  prin  Marcu  şl  Făgaş.  A  arbitrat  corect  N.  Mogo-
         tacolului  sportiv.          Jurcanu  poartă  pecetea  impre  lente  (spectatori  ia  delir),  acci  Frâţilâ,  Jercan.    10.  MINERUL  GHELAR         9 4 0   5  13-14  8          Dupâ  pauză,   atacurile  lo  ronşe  (Cralova).
                                                                                                                                     11.  C.F.R.  SIMERIA
          Fotbaliştii  dîn  Petroşani  au  a  ciziei.  Pinâ  in  mln.  19,  cî-nd  la   dentarea  Iul  Georgescu  de  că  La  tineret  -   rezerve  i  Jiul  -    12.  A.S.A.  Sibiu  9 3  2  4  11-12  8  calnicilor  sînt  bine  dezorga-  GH.  I.
                                                                                                                                                                  9 2 3 4
                                                                                                                                                                              3-  7
         bordat  partida  cu  o  rară  ombi-   un  şut  violent  al  Iul   Jurcanu,   tre  Frăţllă,  dar,  deşi  se  putea   F.C.  Argeş  1—2  (meciul  s-a  în  13.  Unirea  Alba  9 2  3 4  11-16  7
                                                                                                                                                                                   7
         ţîe,  desfăşurind  pe  parcursul  tu  Vlad  intervine  defectuos,  deviind   scorul  râmîne  neschimbat.  trerupt  In  minutul  82).  14.  AURUL  BRAD
         turor  celor  90  de  minute  un  joc   balonul  în  poarta  sa.  Autogol  l                                                                             9 3  0 6    8-13  6         „Draw“  nesatisfăcător
         excelent,  în  core  fiecore  compo  1-0  pentru  Jiul.  Oaspeţii  ou  pri  Arbitrul  O.  Comşa  o  greşit,               15.  Metalul  C.  Mied       9 3  0 6   11-19  6
         nent  al  echipei  s-a  întrecut  pe   mele  Ieşiri  în  atac,  Radu  se  In  acordînd,  în  compensaţie,  un  ol  V.  TEODORESCU  16.  MINERUL  TELIUC  9 2  1 6 10-16  5
         sine  In  o  nu  loso  oaspeţilor  nici   filtrează  dar  e  stopat  de  Stan.                                                ETAPA  VIITOARE  :  Chimica  Tîrnâveni  -   Arieşul  C.  Tur        ia  Simeria
         măcar  posibilitatea  de  a  între  Dominareo   trece   din  nou  de                                                       zii  ;  A.S.A.  Sibiu  —  Soda  Oc.  Mureş  ;  Minerul  Teliuc  —  In
         vedea  o  înfringere  Io  diferenţă   partea  gazdelor,  marile   ocazii                                                    dependenţa  Sibiu  i  Minerul  Ghelar  -   Aurul  Brad  ;  Mureşul
         minimă.  Jiul  şl-a  dominat  de  o   la  fel   (1.  Constantin  In  mi                                                    Deva  —  C.F.R.  Slmerla  :  Metalul  C.  Micâ  —  Minaur  Zlotno  ;   Partida  C.F.R.  Simeria  —   Deşi  echipa  a  luptat  mult,
         maniera  categorică  adversorul,   nutele  41,  43),  dar  pînâ  la  pa  IDIVIZIA                 NAŢIO     A              Victoria  Câlan  -   Unirea  Alba  ;  industria  sîrmei  C.  Turzii  -    Industria  sîrmei  C.  Turzii  s-a   a  dominat  autoritar  în  teren,
         silindu-l  sa  se  opere  cu  înverşu  uză  scorul  nu  poate  fi  majorat.                                                Metalul  Alud.                                          desfăşurat  In  faţa  unul  nu  ea  nu  a  reuşit  sâ  concreti
         nare  şi  obligîndu-l  sâ-şl  recu  La  reluare,  oaspeţii  apar  cu                                                                                                               meros  public,  din  păcate  pro  zeze  avantajul,  compartimen
         noască  neputinţa.                                                REZULTATE  :  Rapid  -   Progresul  2-0  ;  Dinamo  Bucureşti                                                     venit  în  majoritate  din  loca  tul  slab  fiind  linia  mediană,
                                       loncu  vîrf  in  locul  Iul  Radu  —
           A  fost  aşa  de  autoritară  do-   schimbare  ce  se  va  dovedi  Inu  -   Steaua  3-0  :  U.T.A,  -   C.F.R.  Timişoara  6-0  ;  Politehni                                    lităţile  apropiate,  decît   din   care  nu-şi  mai  regăseşte  rit
         minorea  Jiului,  atit  de  mare  di  tilă  -   ongrenojul  monifestlnd  a  ca  laşi  -   Unlversitotea  Cralova  2-0  ;  Petrolul  -   Steagul  Scor  minim,                     Simeria.  Spectatorii  localnici   mul  de  la  plecarea  (In  Ştiin
         ferenţa  de  valoare  creata   pe   celeaşi  defecţiuni,  de  care  pro  roşu  4-0  ;  C.F.R.  Cluj  -   „U" Cluj  2-•1  ; Jiiil  Petroşani  -                                     nu  s-au  obişnuit  încâ  cu  gîn-   ţa  Petroşani)   a  lui  Alexan-
         porcursul  meciului,  Incit  nu  ştim   fită  localnicii.  întreaga   echipa   F.C.  Argeş  4—1:  Forul  -  Sport  Club  Bacău   (fost  Dinamo)                                     dul  că  au  echipă  în  „C" ?  dronl.
         daco  a  existat  vreunul   dintre   Jiul  se  arunca  in  atac.  R.  Popa,   4-2.                                          reabilitare  parţială                                    Meciul  a  fost   în  general   Şi  totuşi,  în  meciul  aresta
         jucătorii  Jiului  care  să  nu-şî  fi   Georgescu,   Libardl,  Peronescu        CLASAMENTUL                                                                                        disputat  cu  ardoare,  cu  pre  s-au  marcat  două  goluri  pe
         încercai  tăria  şutului  la  poorta   şi,  în  special,  Jurcanu  acţionea                                                                                                        ponderenţă  din  partea  forma  care  însă  arbitrul  Barbu  (A
         lui  Niculescu  (Stan  o  rotat,  In   ză  perfect,   spulberînd   toate   1.  Dinamo  Bucureşti  8 5  2 1  14-  7  12   întîlnlrea  dintre  Aurul Brad   condiţii,  să  cedeze  în  minu  ţiei  feroviare,  care  a  luptat   lud)  le-a  anulat!!  Dacâ  lo  cel
         min.  60.  un  penalii),  Incit  un   speranţele  Iul  T.  Ozon.   Dupâ   2.  U.T.  Arad     8 5  1 2   13-  4 11       şl  Minerul  Teliuc  a  contat,   tul  65,  Ia  un  şut  din  interio  mult   pentru   două   punc  de^al  doilea  gol.  înscris  în
                                                                                                                                                                                             te,  neobţinute  însă  în  final.
                                                                                                                                                               rul  careului,  al  iul  Golcea.
                                                                                                                                 pentru  echipa  locală,  ca  un
         scor  lo  o  diferenţă  ...de  hand  cîteva   ratări  ole  Iul  Jurcanu,   3.  Politehnica  8  4 2 2   15-11  10       bun  prilej  de  reabilitare  în   Brădenli  mal  realizează  do  (Scor  0-0).  Deşi  au  dominat   minutul  07  de  Bela,  dinlr-o
                                       Peronescu,  Sandu  şl  a  penaltlu-   4.  Rapid                8  3 4  1  6.  3  10                                                                                                 fazâ  rapidă,  s-ar  fl  putut  in
         bal  n-ar  fl  surprins  pe  nimeni,                                                                                    faţa  suporterilor,  dezamăgiţi   uă  „bare”  prin  Toth  şl  Gol  majoritatea   timpului,   deşi
                                       lul  Iu)  Stan  scorul  e  majorat  a-   5.  Petrolul          9 4 2 2    12-10  10                                                                                                 voca  unele  „neclarităţi“ ,   la
         So  mol  adăugăm  faptul  că  oas  bla  In  minutul  70.  O  deschidere   6.  Farul         8  4 2 2   15-14  10      de  evoluţia  formaţiei  favorite   cea.  Scor  final  :   1-0  pentru  şl-au  creat  nenumărate  situa  primul  (min.  58,  autor  Almâ-
                                                                                                                                                                                             ţii  de  gol,  ceferiştii  continuă,
         peţii,  cu  o  înaintare  nepreten  lungă  a  Iul  Georgescu  este  pre  7.  Universitatea  Cralova  8 4  1 3  6-  8  9  în  acest  sezon.          Aurul.                       de  patru  etape  (î),  seria  eşe  şoni)  nu  există  nici  o  scuză
                                                                                                                                  Jocul  începe  în  nota  de  do
         ţioasa.  căreia  l-a  lipsit  „moto  luată  de  Peronescu.  Un   reuşit   6.  Steaua        8 3  2 3   13-13  8        minare  a  localnicilor,   care   Jucătorii  de  la  Teliuc   au   curilor.  De  această  dată,  însă,   pentru  hotârîrea  arbitrului  !
                                       un  -   doi  cu  Jurconu,  ultimul  şu-   9.  Steagul  roşu    8  3 2 3   4-  7  8                                      practicat  un  Joc  care  a  de                            (Mingea  se  rostogoleşte   pe
         rul"  (Dobrin),  s-ou  zbătut   In                                                                                     obţin,  în  minutul  2,  o  lovi  păşit  uneori  limitele  regula  ratările  au  abundat  exaspe  ste  linia  porţii,   portarul   o
                                       teozâ,  Niculescu  respinge  şi  Li-   10.  „U"  Cluj          8  3 1 4   11-10  7
         faţa  unei  echipe  hotărite   să   bardi  reia  in  gol.  Aripile  Jiului   11.  JIUL  PETROŞANI  8 3  1 4  9-10  7    tură  liberă  laterală.  Execută   mentare,  vociferînd   perma  rant.  din  ocaziile  avute,  îna  scoate  afară,  arbitrul,  fiind
         obţină  viclorio,  co  rarele  zvîc-   cresc,  se  ţes  acţiuni   cu   mai   12.  C.F.R.  Cluj  8 3  1 4  9-13  7       Breda,  iar  Rusu  reia  în  ba  nent  Ia   deciziile  arbitrului   intaşii  C.F.R.-ului  putînd  rea  Ia  centrul  terenului  „nu  ve
                                                                                                                                                                                             liza  un  scor  de...  rugbl.
                                                                                                                                 ră  (!).  In  continuare,  localni
         nirî  singulare  ole  Iul  Radu  sou   multă  Ingeniozitate,  ofensiva  se   13.  Sport  Club  Bacău  8 3 0  5 16-14  6  cii  forţează  deschiderea  sco  In  minutul  67,  Ştefan  a  fost   De  fapt,  aceştia  au  demon  de",  iar  tuşierul  „nu   recu
                                       intensifica  şi  golurile  cad  la  mici   14.  Progresul      B 2 2 4    6-10  6                                      eliminat  din  Joc  pentru  in                             noaşte")
         Froţilâ  au  prîmît  replici  promp                                                                                    rului,  dar  forma  bună  a  por  jurii  aduse  arbitrilor  şi  joc   strat  o  totală  lipsă  de  răs
                                       intervale  :  minutul  75,  atac  pe   15.  F.C.  Argeş        8  1 3 4   10-15  5                                                                                                   Cu  toate  că  s-a  pierdui  un
         te  şi  co  Niculescu,  în  ciuda  ce  traiectoria  Jurcanu  —  Libardi  -    16.  C.F.R.  Timişoara  8  1 0 7  4-14  2  tarului  oaspe  constituie   un   dur.                   pundere  în  joc,  în  marcarea   punct  pe  lenen  propriu,  este
                                                                                                                                 permanent  scut,  ca  şi  impre
         lor  2  goluri  primite  (a  fost  apoi   I.  Constantin,  finalizat  dc  ul                                          cizia  şuturilor  înaintaşilor  din   A  arbitrat  corect  A.  Zbîr-   golurilor.  Numai  aşa  se  ex  inacceptabilă  atitudinea  ace
                                                                                                                                                                                            plică  ratarea  lui  Covaci,  în
         înlocuit   cu  Vintilâ),  a  apărat   timul.  La  3-0,  dupâ  un  minut.   ETAPA  VIITOARE  :  F.C.  Argeş  -   Farul  :  Dinamo  Bucu  Brad.   ,   cea  (Timişoara)                                            lei  părţi  a  publicului  care  a
                                                                         reşti  -   U T.  Arad  ;  C.F.R.  Cluj  —  Politehnica  :  Universitotea                                           minutul  5,  de  la  cîţiva  paşi,
         foarte  bine,  solvind  alte  5-6. veţi   Georgevicî.  Stoker   şi  Stan  se                                             Introducerea  în  teren,  du  La  juniori  :  Aurul  Brad  —                           vrut  sâ  se  „răfuiască"  cu  or
                                                                         Craiovo  -   Sleoua  ;  Sport  Club  Bocou  -   „U ”  Cluj  ;  C.F.R.                 CIMI  Arad  1-0.             singur  cu  portarul  în  faţă,  o
         oveo   imaginea   unui   meci   bilbîîe  la  un  atac  palid  şi  lan-   Timişoara  -   Rapid  ;  Steagul  roşu  —  Jiul  ;  Progresul  -   Pe   pâ  pauză,  a  lui  C.olcea.  in  caziile  irosite  de  Davidoni  în   bii ruj,  fapt  ce  poate  dăuna  şi
         disputat  total  în  nota  de  domi  cu  înscrie:  3-1.  Peste  numai  încâ   trolul.                                  tensifică  incîsivilaten  atacuri    DORIN  BULIGA        minutele  23  şi  35  şi  şuturile   mai  mult  echipei
                                                                                                                                 lor  gazdelor.  Apărarea  Mine
          nare  o  Jiului.             un  ah  minut.  Io  o  noua   şarja                                                       rului  esU  nevoită,  Ln  aceste       ALEX.  JURCA        peste  poartă  ale  lui  Bela.               FL.  UR1CAN
     	
