Page 84 - Drumul_socialismului_1970_10
        P. 84
     DRUMUL  SOCIALISMULUI  3   Nr.  4914  $>  DUMINICA  25  OCTOMBRIE  1970
                  încheierea  sesiunii                                                             I  Primirea de către
                                                                                                   ;  Ciu  En-lai  a  de-                                                                                                       A T L A S
               jubiliare  a  Adunării                                                              |  legaţiei  M.I.C.M.
                                                                                                   i
                                                                                                   i
                                                                                                   i  I  siliului  de  Stot  ol  R.P.  Chine                                                                                 DESCOPERIREA  UNUI
                                                                                                                         Con
                                                                                                      PEKIN.  -   Premierul
               Generale  a  O.N.U.                                                                 |  rul Consiliului  de  Stot,  Li  Sien-                                                                                   CIMP  ELECTROMAGNETIC
                                                                                                    ze,  Ciu  En-loi,  şi  vicepremie-
                                                                                                                                                                                                                              IN  SPAŢIUL  COSMIC
                                                                                                   j  nien.  ou  primit  în  seara  zilei
                                                                                                    de  23  octombrie  delegaţia  Mi                                                                                           Un  grup  de  savanţi
                                                                                                    nisterului  Industriei  Construc                                                                                         britanici,  condus  de  dr.
                                       noi  trebuie  să  acţionăm,  a   claraţii  neurmate  de  fapte",   ţiilor  dd  Maşini,  condusă  de                                                                                    J.  F.  Allen  şi  Geofrey
                                       spus  secretarul  general   al   a  declarat  U  Thant  „Ne  vom   ministrul  loon  Avrom.                                                                                             Endean,  de  la  departa
                                       O.N.U.,  este  evidentă  şi,  cel   angaja  pe  drumul  unei  Orga  Au  fost  prezenţi  Li  Cian.                                                                                     mentul  de  ştiinţe  tehni
                                       puţin  în  principiu,  ea  întru  nizaţii  a  Naţiunilor  Unile  ca  |  ministru  adjunct  ol  comerţu                                                                              ce  al  Universităţii  Ox
                                       neşte   asentimentul   tuturor   re  se  va  achita  cu  mai  multă                                                                                                                    ford,  au  anunţat  că  au
        ONU.   ale  R.P.  Chineze  şi  ad  guvernelor,  chiar   dacă   nu   forţă  şi  eficacitate  de  funcţi  lui  exterior, Ciu Tzi-cean,  ad                                                                           descoperit  un ctmp elec
        miterea  ambelor  state  germa  este  încă,  totdeauna,  accepta  ile   capitale  asumate   prin   junct  ol  ministrului  construc
         ne  El  a  relevat,  de  asemenea,   tă  în  practică“ .  U  Thant  a   Cartă",  a  spus  în  încheiere   ţiilor  de  maşini,   funcţionari                                                                          tromagnetic  in  spaţiul
        că  e  necesar  ca  relaţiile  din  subliniat  că  este  imperios  ne  vorbitorul         superiori  din  Ministerul  Aface                                                                                        cosmic  care  se  depla
         tre  state  să  se  bazeze  pe  prin  cesar  „să  se  renunţe  la  poli  In  încheierea  lucrărilor  şe                                                                                                           sează  cu  o  viteză  dublă
        cipiile  independenţei  şi  suve  tica  de  forţă  pentru  a  se  face   dinţei  festive  a  sesiunii  jubi  rilor  Externe  şi  Ministerul  Co                                                                    celei  a  luminii.   După
        ranităţii  naţionale,  stimei  şi a-   dovada   unui  sentiment   de   liare,  a  luat  cuvîntul  Edvard   merţului  Exterior.                                                                                        cum  se  ştie,  Albert  Ein
        vantnjului  reciproc.          responsabilitate   colectivă".   Hambro,  preşedintele  Adună  A  fost  prezent,  de  aseme                                                                                          stein  a  susţinut  că  vite
                                                                                                                                                                                                                              za  luminii  (298 000  km
          Secretarul  general  al  Orga  „Noi  trebuie  să  dăm  organi  rii  Generale.  El  a  arătat  că  Ia   nea,  Aurel  Duma,  ambasado                                                                              pe secundă) este cea mai
        nizaţiei   Naţiunilor  Unite,  U   zaţiei,  a  continuat  vorbitorul,   sesiunea  jubiliară  au  fost  a  rul  român  Io  Pekin.                                                                                     mare  pe  care  poate  să  o
        Thant,  a  pronunţat  apoi  In  fa  un  caracter  universal,  astfel   probate  documente  importante   întrevederea  s-a  desfăşurat   NORVEGIA.  -   La  chemar ea  Uniunii  Sindicatelor  nonregi ene,   muncitorii  din   industrie,   atingă  orice   particulă
        ţa  Adunării  Generale  o   de  îneît  toate  popoarele  de  pe   dar  că.  în  primul  rînd,  fapte                      transporturi  şi  poştă  au  intrat  in  grevă  pentru  15  minute  în  întregul  oraş  Oslo, în  semn  de  pro  din  Univers.  Cîmpurile
        claraţie  în  care  a  făcut,  la  în  glob  să  fie  reprezentate  în  ea   le  de  mîine  vor  decide  valoa  într-o  atmosferă  cordială,  pri-  test  împotriva  propunerilor  pent ru  noul  buget  al  ţârii.  electromagnetice  din  ju
        ceput.  bilanţul  activităţii  des  şi  să-şi  poată  face  auzit  gla  rea  şi  eficienţa  acestei  sesi                     IN  FOTO  ;  Muncitorii  din  transporturi  au  încetai  lucrul  15  minute  la  Oslo,  blocind  strada   rul  nebuloasei  Crabu
        făşurate  pînâ  acum  de  O.N.U.   sul.  In  toate  domeniile  vieţii   uni.  „E  neîndoios,  a  spus  Ed                  Karl  Johanes.                                                                            lui,  afirmă  grupul  sa
        „Noi  ştim  cu  toţii  ceea   ce   trebuie  să  asigurăm  respec  vard  Hambro,  că  declaraţiile,
        Organizaţia  Naţiunilor  Unite   tarea  dreptului  internaţional   chiar  cele  mai  admirabile,  nu                                                                                                                  vanţilor  britanici,  au  o
                                                                                                                                                                                                                              viteză  dc  598 000  km  pe  V
        a  realizat  şi  ceea  ce  ea  n-a  "   Trebuie  să  facem  să  dispară   sînt  suficiente dacă nu  tradu                                                                                                                                   \
        ştiut  să  înfăptuiască",  a  spus   ultimele  vestigii  ale  colonia  cem  în  fapt  sentimentele  care   Salvador  Allende  a  fost  ales                                                                          secundă.  Ei au ţinut  insă
        U  Thant.  Vorbitorul  n  rele  lismului  care   subzistă  încă   ni  |e-au  inspirat"  In  încheie                                                       Intervenţie  românească  la                               să  sublinieze  că  este
                                      şi  care,  în  zilele  noastre,  con                                                                                                                                                   ixjrba  dc  „cimpuri  mo
        vat  că  există  numeroase  pro                            re.  vorbitorul  a  subliniat  că,                                                                                                                        del"  din  cimpul  magne
        bleme  acute  ce  preocupă  de   stituie  un  anacronism  intole  în  ciuda  imenselor  dificultăţi,   preşedinte  al  Republicii  Chile                                                                             tic  al  nebuloasei  Crabu
        multă  vreme  omenirea  şl  că  rabil.   Trebuie  să  eliminăm   a  problemelor   nesoluţionate                                                       cea  de-a  55-a  sesiune  a  G.I.M.                           lui  (concept  cunoscut
        rora  acest   for  internaţional   complet  rasismul  cu  formele   încă  în  lumea  contemporană,                                                                                                                    in  tehnica   microunde
        trebuie  să  le  găsească  o  so  sale  vechi  şi  să  nu  lăsăm  ca   există  toate  premisele  ca  Or                                                                                                             lor),  dar  nu  se  poate  pu
        luţionare,  îndeplinindu-şi  ast  această  maladie  insidioasă  să   ganizaţia   Naţiunilor   Unite   SANTIAGO  DE  CHILE  24   în  1937  cînd  a  fost  ales  depu  GENEVA  24  (Agerpres).  —   specifice,  a  spus   vorbitorul,   ne  problema  ea  materia
        fel  misiunea  încredinţată  de   se  dezvolte  sub  forme  noi"   sâ-şi  poată   îndeplini   rolul   (Agerpres).  —  Salvador  Allen  tat  Un  an  mai  tirziu,  a  fost   Cea  de-a  55-a  sesiune  (rriari-   este  absolut  necesar  să  fie   să  se  deplaseze  cu  o  vi
                                        Trecînd  în  revistă  respon
        popoare  şi  înscrisă,  in  urmă                            pentru  care  a  fost  creată,  ac-   de,  candidatul Frontului Unită  inclus  în  guvernul  preşedinte  timâ)  a  Conferinţei  interna  instaurat  un  climat  de  pace   teză  mai  mare  ca  aceea
        cu  25  de  ani,  în  Carta  Na  sabilităţile  ce  revin  Organi  ţiontnd  cu  mai  multă  decizie   ţii  Populare,  a  fost  ales  sîmbă-   lui  Aguirre  Cerda,   pâstrînd   ţionale  a  muncii,  ale  cărei  lu  şi  încredere,  de  respect  re  a  luminii,
        ţiunilor  Unite.  El  a  apelat  la   zaţiei  Naţiunilor  Unite,  alo  şi  eficienţă.    tă  preşedinte  al   Republicii   portofoliu)  sănătăţii   publice   crări  se  desfăşoară  la  Gene  ciproc  între  naţiuni,   să   se   Cercetătorii au atribu
                                                               U
                                      cuţiunea  pronunţată  de
        6tatele  membre  să-şi  întăreas  Thant  în  fata  Adunării  Ge  La  amiază,  şefii  de  state  şi   Chile  pe  o  perioadă  de  şase   pînâ  in  anul  1940.  In  1943  în  va,  continuă  examinarea  ra  înlăture  obstacolele   ce  mai   it  acest  fenomen  unui
        că  eforturile  pentru  ca  Orga  nerale  a  reliefat  faptul  că  de  guverne  participanţi  la  sesiu  ani.  Alegerea  a  avut  loc  în   temeiază   Partidul   Socialist   portului  directorului  general   există  în  calea  cooperării  in  proces intern  violent  ca
        nizaţia  Naţiunilor  Unite   să   viza  sub  care  s-a  desfăşurat   nea  jubiliară  au  fost  invitaţi   cadrul  unei  reuniuni  extraor  Chilian,  al  cărui  secretar ge  al  Biroului.  Internaţional  al   ternaţionale  şi  să  fie  respec  re  s-a  produs  intr-o stea
        devină  un  instrument  eficace   sesiunea  jubiliară,  „pace.  jus  la  o  recepţie  dată  în  onoarea   dinare  a  celor  două  Camere   nera)  devine  Ales  senator  în   Muncii  cu  privire  la  aspectele   tate  principiile  Cartei  Naţiu  din  această   nebuloasă
        de  rezolvare  a  problemelor   tiţie,  progres"  hebuie  să  con  lor  dc  preşedintele  Adunării   ale  Congresului  chilian.  Erau   1945.  el  a  devenit în  noiembrie   actuale  ale  dezvoltării  trans  nilor  Unite.  situată  la  o  distanţă  de
        urgente  ce  confruntă   lumea   stituie  un  imperativ  perma  Generale.  Edvard  Hambro.  şi   prezenţi  195  din  cei  200  de  de  1966  preşedinte  al  Senatului,  a   porturilor  maritime,  rolul  şi   Organizaţia   Internaţională   5 t)00  ani  lumină  de  Pă-
        contemporană   „Cursa  înar  nent  al  viitorului.  Vorbitorul   de secretarul general  al O.N.U.,   putaţi  şi  senatori,  dintre  care   doua  funcţie  politică  în  Chile   perspectivele  activităţii  orga  a  Muncii  —  a  declarat  re  mim  si  care  radiază  de
        mărilor,  cu  riscurile  sale  de   a  arătat  că   numai   astfel   U  Thant.            15:1  şi-au  dat  votul  senatoru  după  cea  a  şefului  statului.  nizaţiei  in  acest  domeniu   prezentantul  român  —  poate   100  de  ori  energia  Soa
        neiertat  şi  cu  cele  200  de  mi  O N U  nu  se  va  îndepărta  de   După  ce  a  luat  parte  la  a  lui  Allende,  35  au  votat  în  fa  Programul  Frontului  Unită  Luînd  cuvîntul  la   23  oc  şi  trebuie  sâ-şi  aducă  contri  relui.  Ei  au  subliniat  că
        liarde  de  dolari  cît  costă  ea   idealurile,  de  speranţele  înal  ceastă  recepţie.   preşedintele   voarea  candidatului   dreptei.   ţii  Populare  prevede  apărarea   tombrie.   ambasadorul   Ion   buţia  la  îmbunătăţirea  atmo  explozia  acestei  stele  a
        în  fiecare  an  —  a  declarat   te  şi  de  holâiîrea  care  au  dus   Nicolae  Ceau.şeseu.  soţia  sa.   Jorge  Alessandri,  iar  7  (apar-   intereselor  naţionale  ale  Repu  Datcu,  şeful  delegaţiei  româ  sferei  internaţionale,  perseve-   declanşat  o  lumină  in
        U  Thant  —  constituie   un   la  naşterea  ei  după  ce)  de-al   Elena  Ceauşeseu.  şi  persoane  ţinind  partidului  dc  extremă   blicii  Chile,  naţionalizarea  bo  ne  la  conferinţă,  a  subliniat   rînd  în  primul  rînd  pe  calea   comparaţie  cu  care ex
        coşmar  în  comparaţie  cu    doilea  război  mondial   „Nu   le  oficiale  care  îl  însoţesc  pe   dreaptă  Democrat-Radical)  au   găţiilor  naturale  ale  ţârii,  li  ritmul  rapid  de  dezvoltare  a   adaptării  ei  la   schimbările   plozia  celei  mai   mari
        consecinţe  ale  rapidităţii  pro  avem  dreptul  să  fim  satisfă  şeful  statului  român  au  pără  introdus  in  urnă  buletine  al  chidarea  dominaţiei  monopo  transporturilor  maritime   în   intervenite  în  lumea  contem  bombe cu  hidrogen ar a-
        gresului  ştiinţific  şi  tehnic".   cuţi  de  rezultate  lente  şi  par  sit  New  York-ul,   îndreptîn-   be         lurilor  străine  în   economia   România,   preocuparea   con  porană  şi  asigurînd,  fără  în-   părea  ca  o  licărire  a  ţi
        „Direcţia   generală  în   care  ţiale,  nici  de  cuvinte  şi  de  du-se  spre  Washington.  Personalitate  de   prestigiu.   chiliana,  efectuarea  unei  am  stantă  a  guvernului   nostru   tîrziere,  posibilitatea  ca  Re  nui  chibrit.
                                                                                                  Salvador  Allende  Gossens  s-a   ple  reforme  agrare,  lupta  con  pentru  îmbunătăţirea  condiţi  publica  Populară  Chineză  şî   Savanţii  au  subliniat
                                                                                                  născut  la  26  iulie  1908  Ia  Val  tra  scumpirii  vieţii  şi  inflaţi  ilor  de  muncă  şi  de  viaţă  ale   Republica  Democrată  Germa  că  nu  există  nici  o  per
          mm              îl    k expunerilor   programaiicî                                      el  a  intrat  în  viaţa  politică  ei,  promovarea  unei   politici   să  realizeze   obiectivele  sale  sale  în  calitate  de  membri  cu   spectivă  de  a  se  repro
                                                                                                                                                                                             nă  să  participe  la  activităţile
                                                                                                                                                               marinarilor.  Pentru  ca  O.I.M.
                                                                                                  paraiso.  Doctor  în  medicină,
                                                                                                                                externe  independente.
                                                                                                                                                                                             drepturi  depline.
                                                                                                                                                                                                                              duce  un  asemenea  feno
                                                                                                                                                                                               Şeful  delegaţiei  române  a   men  pe  Pâmînt,  întruclt
                                                                                                                                                                                             recomandat,  de  asemenea,  ca   ar   necesita  un  cimp
          NAŢIUNILE     UNITE    24   loc  de  reglementare  O.N.U.,   preşedintele  Nixon  a  indicat   A  luat  sfîrşit  vizita  în  Olanda                                                O.I.M,  să  întărească  coopera  magnetic  de  100  milioa
                                                                                                                                                                                                                              ne  de  ori  mai  puternic
                                                                                                                                                                                             rea  cu  U N.C.T.A.D  în  vede
        (Agerpres).  —   Trimişii  spe  după  părerea  sa,  trebuie  să   acele  probleme  care,  după  pă                                                                                 rea  formării  de  cadre  califi  decit  cele  ce  au  putut  ji
        ciali.  L.  Rodescu  şi  A  lo-   deţină  un  rol  mai  activ  în   rerea  sa,  trebuie  să  preocupe                                                                                cate  pentru  marina   comer    obţinute  în cei  mai  mari
        nescu,  transmit :   Problemele   rezolvarea  diferendelor  inter  pe  toţi  membrii  Naţiunilor  U-                                                                                cială.                           acceleratori  de  atomi
        internaţionale  majore,  activi  naţionale,  în  dezvoltarea  e  nile  —  reducerea  decalajului   şi  Franţa  a  preşedintelui  I.B.  Tito                                          Cu  acelaşi  prilej,  la  dezba  creaţi  de  mina  omului.
        tatea  şi  perspectivele  O.N.U.,   conomiei  naţiunilor   râmase   între  statele  bogate   şi  cele                                                                                teri  a  luat  cuvîntul  Ştefan
        precum  şi  preocupări  specifi  în  urină,  în  realizarea  unor   sărace,  folosirea  uriaşelor  re                                                                              Oruna,  delegatul   oamenilor
        ce  ale   unor   mari   regiuni   progrese  în  domeniul  dezar  surse  ale  mărilor  şi  oceane                                                                                   muncii  din  România,  care  a   OUA  DE  DINOZAURI
        geografice  au  stat  în  centrul   mării.                  lor  în  beneficiul  tuturor  sta  PARIS  24  (Agerpres).  —  In   In  cursul  întîlnirii   de  la   prilej  a  fost  subliniată  nece  expus  preocupările  actuale  a
        atenţiei  participanţilor  la  se  In  condiţiile  transformărilor   telor,  cooperarea  internaţio  cursul  întrevederii  de  vineri   Palatul   Elysee,   preşedinţii   sitatea  continuării  proceselor   le  sindicatelor  din  transpor
        siunea  jubiliară  a  O.N.U.  petrecute  în  lume,  a  arătat  în   nală  pentru  combaterea  po  de  la   Palatul  EJysee,   pre  Tito  şi  Pompidou  s-au  ocupat   pozitive  din  Europa.  S-a  a  turile  maritime  pentru  îmbu  In  nordul  desertului
          In  ultima  zi  rezervată  a-   cuvînlarea  sa  premierul  Nor  luării  mediului   înconjurător   şedinţii  Pompidou  şi  Tito  au   şi  de  unele  aspecte  ale  rela  juns  la  concluzia  că  trebuie   nătăţirea  continuă  a  condiţi  Gobi,  la  o  altitudine  de
        ccstor  expuneri  programatice   vegiei.  PER  BORTEN,   este   a)  omului,  rezolvarea  mari  procedat  la  un  schimb  de  ve  ţiilor  bilaterale,  inclusiv  co  înlăturate  piedicile  existente   ilor  de  muncă  ale  marinari  1 500  m  deasupra  nive
        de  politică  externă  au  luat   necesară  o  intensificare  a  e-   lor  probleme  pe  care  le  ri  deri  cu  privire  la  probleme  laborarea  pe  plan  economic  in  calea  cooperării  între  sta  lor.  Delegatul  român  a  subli  lului  mării,  au  josl  des
        cuvîntul  şefii  de  state  sau  tri  iorturilor  generale  pentru  a   dică  creşterea  vertiginoasă  a   le  actuale  ale  situaţiei  inter  Convorbirile  —   apreciază   tele  acestui  continent  şi  in      coperite  zeci  de   foste
        mişii  speciali  ai  preşedinţilor   regăsi  încrederea  popoarelor   populaţiei  globului.   oprirea   naţionale  şi  ale  cooperării  bi  agenţia  Taniug  —  s-au  des  tensificate  eforturile   pentru   niat  necesitatea  democratiză  depozite  de  ouă  de dino
        şi  premieri  ai  Finlandei,  Ce  că  este  posibil,  prin  O.N.U.,   traficului  de  stupefiante,  li  laterale  —  informează  agen  făşurat  sub  semnul  înţelege  promovarea   unei   asemenea   rii  procedurilor  O.I.M.  care   zauri.  Cercetătorii  sus
        hoslovaciei.   Marii   Britanii,.   să  se  rezolve  problemele  ma  chidarea  practicilor  pirateriei   ţia  Taniug.  Cei  doi  preşedinţi,   rii  reciproce  şi  prieteniei.  cooperări  şi  realizarea  securi  să  asigure  reprezentarea  echi  ţin  că  femelele  de  dino
        Indiei,  Nicaraguei.  Norvegiei,   jore  de  astăzi  El  a  declarat   aeriene  şi  asasinării  de  diplo  relevă  agenţia  citată,  s-au  o  ★      tăţii  pe  continentul   nostru.   tabilă  în  toate  organele  O.I.M.   zauri  nu  aveau  grijă  dc
        Etiopiei,  S.U.A.,  Ciadului,  Ci  că  printre  sarcinile   urgente   maţi   In  fine,   preşedintele   prit  îndeosebi  asupra  evolu  PARIS  24  (Agerpres).   —   La  aceste  eforturi  trebuie  să   a  diferitelor  organizaţii  sindi  clocirea  ouălor,  ci  lăsau
        prului,  Dahomeyului,   Alge  ale  O N U.  se  numără  reduce  S.U.A.  a  expus  poziţia  cunos  ţiei  actuale  a  evenimentelor   Preşedintele  R.S.F.  Iugoslavia,   participe  în  mod  egal  toate   cale  internaţionale.  aceasta  pe  seama  soa
        riei.  Belgiei.               rea  şi  conti-olu)  armamente  cută  americană  în  problema   politice  din  Europa,  zona  Mă  Iosip  Broz  Tito,  a  avut  în  ca  ţările.  Intr-un  cuvînt,  vizita             relui.
                                                                                                  rii  Mediterane,  Orientul  A
          Evocînd  activitatea  Organi  lor.   desfiinţarea   dominaţiei   prizonierilor  de  război  propiat  şi  Indochina.  Condu  pitala  Franţei  o  întrevedere   noastră  în  Olanda  a  fost  foar                  Cu  toate  că  aceste
                                                                                                                                                               te  utilă,  a  declarat  preşedin
        zaţiei  Naţiunilor  Unîte,  JAN   coloniale,  respectul  normelor   Relaţiile  internaţionale,   a   cătorii  celor  două  ţări  şi-au   cu  ministrul  afacerilor  exter  tele  Tito.  100  DE  ANI  DE  LA  ÎNFIIN  reptile  aveau  dimensi
        MARKO,  ministrul de externe   internaţionale  Pentru  a  ob  spus  in  continuare  vorbitorul,   exprimat  opinia  că  relaţiile   ne  a)  Guvernului  Revoluţio  Referindu-se  la  convorbiri
        al  Cehoslovaciei,  a  prezentat   ţine  rezultate  bune,  a  spus  el,   trebuie  să  fie  întemeiate  pe               nar  Provizoriu  al  Vietnamu  le  purtate   cu   preşedintele   ŢAREA  LA  BUCUREŞTI       tini  impresionante,  a
        poziţia  ţârii  sale  în  proble  este  nevoie  de  eforturi  con  anumite  principii  universale:   din  Europa  pot  fi  îmbunătă  lui  de  Sud,  Nguyen  Thi  Binh,   Franţei,   Georges  Pompidou,   A  COMITETULUI  CENTRAL   jungînd  uneori  la  Iun
                                                                                                                                                                                                                              gimi  de  20-30  m,  ouăle
        ma  securităţii  internaţionale,   jugate  ale  tuturor  naţiunilor   recunoaşterea  dreptului  suve  ţite  nu  numai  pe  baza  con  şeful   delegaţiei   GRP.    la   preşedintele  Tito  a  subliniat   REVOLUŢIONAR  BULGAR
        a  conflictului  din  Vietnam  şi   mari  şi  mici.  avute  şi  sărace,   ran  la  independenţă  şi  dem  vorbirilor  şi  contactelor  din  convorbirile  de  la  Paris   cu   că  s-a  efectuat  un  schimb  de    lor  erau  mici  şi  nu  de
        a  situaţiei  din  Orientul  Apro  dat  fiind   că   toate  statele   nitate  al  fiecărei  naţiuni,  a   tre  marile  puteri,  ci,  în  p ri  privire  la  Vietnam.  Au  luat   păreri  sincer  şi  foarte  util  cu   SOFIA  24.  -   Coresponden  păşeau  20  cm  In  diame
                                                                                                  mul  rînd,  prin
                                                                                                                  participarea
        piat.  Referindu-se  la  proble  membre  ale  ON U.  au  drep  dreptului  tuturor   indivizilor                        parte  secretarul  de  stat  pen  privire  la  cele  mai   actuale   tul  Agerpres,  Gh.  leva,  trons-   fru.
        mele  europene,  el  a  reliefat   tul  şi  îndatoriri  egale  de  a   la  o  viaţă  demnă,  respectul   activă  şi   eforturile   tuturor   tru  afacerile  externe  al  Iu  probleme  internaţionale.   In   mite  :  Lo  Lovecî  a  fost  săr
        importanţa  semnării   recente   căuta  soluţii   concertate   la   reciproc  pentru  drepturile  tu  ţârilor  interesate.  Eî  au  exa  goslaviei,  Mirko  Tepavaţ,  şi   toate  aceste   probleme   s-a   bătorita  împlinirea  a  100  de
        a  Tratatului   sovielo — vest-   problemele  ce  se  pun  în  faţa   turor  statelor.    minat  îndeaproape  probleme  ambasadorul  iugoslav  la  Pa  manifestat   o   apropiere   a   ani  de  la  înfiinţarea  la  Bucu  PATRU  GEMENI
                                                                                                  le  privind  securitatea  şi  co
        german  şi  a  declarat  că  Ce  organizaţiei  noastre       Pe  scena  politică  actuală  a   operarea  pe  acest  continent   ris,  Ivo  Veîvoda.   punctelor  de  vedere,  a  spus   reşti  o  Comitetului  central  re
        hoslovacia  „este  gata  să  ducă   Salutînd  pe  membrii O.N.U.   lumii,  problemele  acute   se   Ei  şi-au  exprimat  în  acelaşi                   el.   „In  cadrul  convorbirilor   voluţionar  bulgar,  precum  şi
        negocieri  cu   vecina  sa   de   în  numele  guvernului  State  multiplică,  râmînînd  încă  fă  timp  îngrijorarea  în  legătură   ★               s-a  constatat  că  poziţiile  noas  centenarul  declarării  Comite  O  tînără  italiancă  a
        vest.  R.  F.  a  Germaniei,  în   lor  Unite,  preşedintele  NIXON   ră  soluţii,  a  declarat  arhie                   BELGRAD  24  (Agerpres).—    tre  în  ceea  ce  priveşte  exis  tului  din  oraşul  Lovecî ca  cen  născut  la  Spitalul  An-
        vederea  eliminării  obstacole                             piscopul   M AKARIOS,   pre  cu  agravarea  tot  mai  eviden  La  înapoierea  la   Belgrad,   tenta  blocurilor,  precum  şi  în   tru  conducător  al  Organizaţi  dria,  din  apropiere  de
        lor  din  calea  evoluţiei  nor  a  arătat  că   soarta  omenirii   şedintele   Republicii  Cipru,   tă  a  condiţiilor  din  răsăritul   preşedintele  Tito  a  făcut  o  de                                      Bari,  patru  gemeni   —
                                      depinde  de  realismul  şi  sin                            Medileraneî  şl  pericolul  pen  claraţie  în  care  s-a  referit  Ia   abordarea  problemelor  cola  ei  revoluţionare  din  Bulgaria,   trei  băieţi  şi o fetiţă.  Un
        male  a  relaţiilor  dintre  ceie   ceritatea  cu  care  sînt  abor  subliniind,  în  context,  că   o   tru  pace  care  rezultă  din  ac  rezultatele  vizitei  în  Olanda   borării  şî  securităţii  în  Eu  evenimente  marcante  în  isto
        două  ţări".  „Tin  să  subliniez,   date  marile  probleme  ale  pă  astfel  de  situaţie  se  datoreş-   tuala  criză  din  Orientul  A  şi (ale  întîlnirii  cu  preşedinte  ropa  sînt  foarte  apropiate".  ria  luptei  de  eliberare  o  po  buletin  medical  publi
        a  spus  el,  că  guvernul  ceho  cii  şi  războiului.     te  în  principal  ignorării   de   propiat.  Cei  doi  preşedinţi  au   le  Franţei,  Pompidou  El  a   Aceasta  a  fost  prima  mea   porului  bulgar  de  sub  domi  cat  vineri  menţionează
        slovac  este  hotârît  să  contri                          către  unele  state  a  principi  discutat  despre  situaţia   din   arătat  că  în  Olanda  a  avut   întilnire  cu  preşedintele  Pom  naţia  otomană.  La  adunarea   că  starea  sănătăţii  ma
        buie  la  consolidarea  atmosfe  Referindu-se  la  aniversarea   ilor  fundamentale  ale  Cartei   Indochina,  exprimîndu-şi  in  convorbiri  cu  privire  la  pro  pidou  şi  sînt  foarte  mulţu  festivă  de  )□  Lovecî  ou  fost   mei  şi  a  nou-născuţilor
        rei  actuale  din  Europa  şi  că   unui  sfert  de  veac  de  la  în  Naţiunilor  Unite  Rolul  Orga  teresul  lor  faţă  de  rezolvarea   blemele  internaţionale  actua  mit  de  rezultatele  convorbiri  prezenţi  Todor  Jivkov  şi  alţi   este  satisfăcătoare.
        acordă  o  mare  importanţă  a-   fiinţarea  O.N.U.,  el  a  arătat   nizaţiei  Naţiunilor  Unite   în   paşnică  a  problemelor  din  a-   le  şi  ale  colaborării  şi  secu  lor,  a  subliniat   preşedintele   conducători  de  partid  şi  de
        ceslor  negocieri".  Jan  Marko   că  Naţiunile  Unite  au  reali  epoca  noastră  de  frâmîntâri   ceastâ  zonă.       rităţii  în  Europa   Cu  acest  Iugoslaviei.                stat.
        s-a  pronunţat  pentru  aborda  zat  o  serie  de  succese  în  re  este  indiscutabil,   dar   atît
        rea  concretă  a  preparativelor   glementarea  sau  evitarea  u  timp  cît  va  exista  o  discre
        în  vederea  convocării   unei   nor  conflicte,  în  promovarea   panţă   îngrijorătoare   între   BONN.  -   Primarul  oraşului   tuie   înrâutoţireo   condiţiilor   man,  Yasser  Arafat,  preşedin  BUDAPESTA.  —  La  Invitaţia   britanice  de  ordine  din   Lon
        conferinţe  a  securităţii  euro  dezvoltării  economice   ş!   a   declaraţiile  unor  state  la  Na  Bremen,  Hons  Koschnick, a fost   schimburilor  comerciale.  După   tele  Comitetului  Central  al  Or  guvernului  ungar,  la  Budapesta   donderry  s-au  produs  două  ex
        pene  El  s-a  referit,  apoi,  la   cooperării  internaţionale   în   ţiunile  Unite  şi  politica  lor   ales  preşedinte  al  Bundesratu-  părerea  sa,  sistemul  generoli-   ganizaţiei  pentru   eliberarea   a  sosit  într-o  vizită  oficială  de   plozii,  care  nu  s-au  soldat  cu
        probleme  aflate   pe  agenda   anumite  domenii.  Dar  aceas  în  lume,  încrederea  popoa  lui  (Camera  Superioară  a  Par  zot  de  preferinţe  adoptat  luna   Palestinei.  Ara fot  a  avut  con  prietenie  Xuan  Thuy,  secretar   pagube  materiale.  Forţele  de
        vieţii  internaţionale,   printre   tă  cooperare  lasă  încă  mult   relor  în  O.N.U.  va  fi  afecta  lamentului  vest-germon).  Kos  aceasto  lo  Geneva  în  codrul   vorbiri  cu  preşedintele  Liba  al  C.C.  al  Partidului  celor  ce   poliţie  au  efectuat  cercetări  fă
        care  dezarmarea,  dreptul  po  de  dorit.  Problema  centrală  a   tă.                    chnick  ¡1  va  înlocui  pe  actualul   Conferinţei  O.N.U.  pentru  Co  nului,  Suleiman  Frongîeh,   şi   muncesc  din  Vietnam,  ministru,   ră  sa  reuşească  însă  sâ-i  des
        poarelor  de  a  se  dezvolta  li  lumii  contemporane  —  asigu  Trecînd  în  revistă  evoluţia   preşedinte  Franz  Josef  Roeder   merţ  şi  Dezvoltare  in  fovoareo   cu   premierul   Saeb   Salam,   conducătorul  delegaţiei   R.D.   copere  pe  autorii  atentatului.
        ber  şi  independent,  fără  a  rarea  păcii  —  nu  a  fost  încă   din  ultim ii  25  de  ani  a  si  la  1  noiembrie.  ţărilor  din  lumea  a  treia  nu   in  legătura  cu  relaţiile  libono-   Vietnom  la  Conferinţa  in  pro
        mestec   străin.   respectarea   soluţionată.               tuaţiei  internaţionale,  marca  Printre  otribuţiunile  preşedin  poate  soluţiona  loate  dificul  polestiniene.   blema  vietnameză.             TEHERAN.  -   Cea  de-a  36-a
        principiilor  Cartei.           Menţionînd  în   continuare   tă  prin   profunde   transfor  telui  Bundesrotuluî  se  număra   tăţile.                                             La  sosire,  el  a  fost  întîmpi-   Adunare  Generală  a  Asociaţiei
          El>WARD  IIEATH,  primul    faptul  că  S.U.A.  şl  U.R.S.S.,   mări  politice,  reflectate  şi  în   şi  oceea  do  o-l  înlocui  pe  şe            BONN.  -   Michel  Debre,  mi  nat de  Janos  Peter,  ministrul  a   Internaţionale  a  transporturilor
        ministru   al   Marii  Britanii,   care  au  luptat  ca  aliaţi  în   compoziţia  actuală  a  organi  ful  statului in absenţa  acestuia.             nistrul  de  stat  al  Franţei,  însăr  facerilor  externe,  şi  alte  ofici  aeriene  (IATA)  va  avea  loc  la
        s-a  referit  la  actuala  situaţie   cel  de-al  doilea  război  mon  zaţiei,  in  rîndurile  căreia  au                                             cinat  cu  problemele  apărării,   alităţi  ungare.       Teheran,  intre  27  şi  30  octom
        internaţională,  subliniind  răs  dial,  au  cooperat  cu  25  de   intrat  zeci  de  state  care  au   PARIS.  -   Miniştrii  responsa              care  a  făcut  o  vizită  de  două                       brie  In  cursul  acestei  sesiuni,
        punderea  re  revine  Naţiuni  ani  în  urmă   la  înfiinţarea   obţinut  independenta,  minis  bili  din  Fronţa,  Olanda,  Ma                     zile  la  Bonn,  s-a  reîntors  vi  NEW  YORK.  -   Ministrul  a   la  core  participă  280  de  dele
        lor  Unite  în  problema  secu  ONU.,  dar  că,  ulterior,  a-   trul  afacerilor  externe  al  Al  rea  Britanîe  şi  R.F.  o  Germa               neri seara la Paris.  La Bonn, mi  afacerilor   externe  al  R.A.U.,   gaţi  reprezentînd  97  de  compa
         rităţii  internaţionale,  precum                           geriei.  ABDELAZIZ  BOUTE      niei  ou  ţinut  vineri  o  reuniu                        nistru)  francez  o  avut  întreve  Mahmoud  Riad,  a  avut  vineri
                                      ccastâ  cooperare   a  încetat,                                                                                                                                                    nii  aeriene,  precum  şi  observa
        şi  faţă  de  reglementarea  di  vorbitorul   a  arătat  că,   în   FLIKA,  sublinia   că   pacea   ne  la  Paris  consacrată  exami                 deri   cu   ministrul   apărării   o  a  doua  întilnire  cu  secretarul   tori  dîn  partea  unor  diverse  or
         ferendelor  prin  mijloace  paş  ciuda  deosebirilor   profunde   continuă  să  fie  ameninţată  în   nării  posibilităţilor  ca   Anglia           al   R.F.  a   Germaniei,   Hel  de  stat  al  S.U.A.,  William  Ro  ganizaţii  internaţionale,  voi  I
         nice  în  acest  sens,  el  a  afir  dintre  S.U.A.  şi  U.R.S.S.,  e-   diverse  regiuni  ale  globului   să  se  alăture  din  nou  proiec        mut   Schmidt.   El   a   fost   gers.   La  sfirşitul  întrevederii,   examinate.  în  special,  proble
         mat  că  nu  au  fost  încă  fo  xistâ  un  şir  de  factori  care   El  s-a  referit  pe  larg  la  si  tului   construirii   Airbus-ului          primit,   de   asemenea,   de   Riad  o   declorat   ziariştilor  :   me  referitoare  la  dezvoltarea
         losite  toate  posibilităţile  şi   oferă  o  baza  pentru  îngrădi  tuaţia  din  Orientul  Apropiat   european,  pe  care  l-a  abando            cancelarul  vest-german   Willy   „Sperăm  să  putem  găsi  o  so  traficului  aerian,  la  introduce
         metodele  prevăzute  în  Cartă   rea  şi  reducerea  acestor  deo  şi  Indochina  In  ce  priveşte   nat  în  urmă  cu  un  an.  După               Brandt.  In  timpul  şederii  sale  în   luţionare  a   conflictului   din   rea  unor  noi  tipuri  de  avioane,
         pentru  menţinerea  păcii   El   sebiri  Nici  una  dintre  cele   criza  din  Orientul  Apropiat,   cinci  ore  de  discuţii  nu  s-a  pu          copitola  R.F.  a  Germaniei,  Mi  Orientul  Apropiat  intr-o  mani  la  stabilirea  tarifelor.  în  con
         a  expus  apoi  poziţia  britani  două  ţâri,  a  subliniat  pre  ministrul  de  externe  al  Alge  tut  ajunge  la  un  acord,  astfel           chel  Debre  a  semnat  două  o-   eră  paşnică".  Surse  america  formitate  cu  necesitatea  de  a
        că  faţă  de  următorul  deceniu   şedintele,  nu  doreşte  un  con  riei  a  subliniat  că  realizarea   îneît  s  a  hotârît  convocarea  u       corduri  privind  livroreo,  de  că  ne,  citate  de  agenţia  Reuter.   se  osigura  o  rentabilitate  a  li
         al  dezvoltării               flict  nuclear  care  ar  costa   unei  soluţii  stabile,   a  unei   nei  noi  reuniuni  în  ziua  de  26             tre   Fronţa,   Bundeswehrului   afirmă  că   întîlnirea  Rogers  niilor  aeriene.
                                                                                                                                   LONDRA.  —  Potrivit  ultimelor
          Primul  ministru  al  Indiei,   viaţa  a  zeci  de  milioane  de   păci  juste,  nu  va  fi  posibilă   octombrie,  lo  Londra.  date  statistice   publicate   la   vest-german  a  20 de vedete ra  Riad  a  prilejuit  „o  discuţie  fo  Figurează,  de  asemenea,  pe
         INDIRA  GANDIfI,  a  prezen  oameni  Ambele  state  doresc   decît  dacă  se  va  ţine  cont  de   Este  vorbo  de  construcţia,  în   Londra,  la  sfirşitul  lunii   sep  pide   purtătoare  de   rachete   lositoare".  ordinea  de  zi  problema  garan
         tat  de  la  început  un  tablou                           drepturile  poporului   palesti  comun,  o  unui  avion  de  trans  tembrie  existau  în  Marea  Bri-                                              tării  securităţii  pasagerilor  şi
         al  configuraţiei  internaţiona  reducerea  poverii   înarmări  nian,  ca  element  fundamental   port  de  mare  capacitate.  Gu                 „M-M-38"  şi  fobricoreo  in  co  BELFAST.  -   In  noapteo  de   a  echipajului  în  condiţiile  în
         le.  a călind  că  după  25  de  ani   lor,  resursele  eliberate  putînd   al  reglementării  politice  a  si  vernul  britanic  trebuie  acum  să   lanie  633 000  de  şomeri,  adi  mun  de  către  cele  două  ţări  o   vineri spre sîmbătă,  în faţa unei   care  deturnările  de   avioane
                                       fi.  astfel,  folosite  pentru   a                           io  o  hotârîre  dacă  vo  spriji  că  2,6  la  sută  din  totalul  popu  unei  rachete  sol-sol  de  tipul
         de  la  crearea  ON U.  princi  construi  şi  nu  pentru  a  dis  tuaţiei  actuale  Cerînd  retra  ni  mai  departe  construcţia  avi  laţiei  apte  de  munco.  „Milan".     clădiri  în  care  se  află  sediul   tind  să  devină,  din  cazuri  siriei
         piul  universalităţii   nu  este   truge.  Este  în  interesul  alît   gerea  trupelor  americane  din   onului  propriu  BAC-311  sau  se                                        cartierului  general  al  forţelor  izolate,  un  fenomen  moi  lorg.
         încă  aplicai,  sistemul  acţiuni                          Vietnamul  de  sud,  A.  Boute  va  alătura  proiectului  Airbus-   LISABONA.  -    Un  tribunal
         lor  unilaterale  şi  al  alianţe  al  S.U.A.  cit  şi  al  U.R.S.S.,   flika  s-a  pronunţat,  totodată,              dîn  Lisabona  a  condamnai  vi  ANKARA.  -   La  Ankara  a  lu
         lor  exclusive   n-a   dispărut,   state  dezvoltate  din  punct  de   pentru  instalarea  în  Vietna  ului.           neri  pe  Joaquim  Antonio  Al  at  sfîrşit  vineri  seara  Congre
         dreptul  popoarelor  de  a-şi  a  vedere  industrial,  să  sporeas  mul  de  sud  a  unui  guvern   BRUXELLES.  -   Preşedintele   ves  şi  pe  Gilberto  Henrîques   sul  naţional  al  Partidului  drep
         lege  forma  de   guvernămînt   că  legăturile  comerciale,  con  reprezentativ  din  care  să  facă   Senegalului,  Leopold  Senghor,   da  Silva  sub  acuzaţia  de  a   tăţii.  In  funcţia  de  preşedinte   MOSCOVA  24  (Agerpres).  —  Un  grup  dc  specialişti
         nu  este  acceptat  decît  în  vor  tactele  reciproce.  In  fine,  ne  parte,  în  primul  rînd,  Fron  şi-a  încheiat  vizita  de  trei  zile   fi  membri  ai  Partidului  Comu  ol  partidului  a  fost  reales,  cu   americani  in  domeniul  zborurilor  cosmica  pilotate  a
         be  de  anumite  puteri,  se  pro  cesităţile  economice  şi  socia  tul  Naţional  de  Eliberare,  re  in  Belgia,  (n  cadrul  unei  con  nist,  aflat  în  îlegalitote.  Primul   o  mare  majoritate  de  voturi.   sosit  sîmbătă  la  Moscova,  informează  agenda  TASS.  Ei
         duc  încă  ingerinţe  considera  le  ale  lumii  care  se  cer  ur  prezentantul   autentic   al   ferinţe  de  presă  ţinule  la  Bru            Suteymon   Demirel.   actualul   urmează  să  discute  cu  specialişti  sovietici  probleme  le
         bile  în  afacerile  interne  ale   gent  rezolvate  pot  imprima  o   populaţiei.  Ministrul  de  ex  xelles,  Senghor  a  declorat  că   o  fost  condamnat  la  20  de   prim-ministru  al  Turciei.  gate  de  standardizarea  aparalajului.  pentru  realizarea
         altor  ţări.  persistă  extinderea   direcţie  creatoare  comnetiţîei   terne  algerian   a  evidenţiat                 luni  închisoare,  iar  cel  de-al   Aydin  Yaîcin,   membru   ol
         angajamentelor  militare   fn-   cxistenle   intre   S.U.A.   si   faptul  că  eficacitatea  organi  pentru  Senegal,  ca  şi  pentru   doilea  la  22  luni.  conducerii  centrale  a  partidu  manevrelor  dc  apropiere  şi  cuplare  a  navelor  cosmice
         dira  Gandlii  s-a  referit,  de   U.R.S.S.                 zaţiei   va  fi   afectată   atît   majoritatea  ţărilor  in  curs  de                   lui.  care  a  candidat  pentru  a  sovietice  si  americane.
         asemenea,  la  situaţia  existen  După  ce  s-a  referit  la  po  timp  cît  China  este  absentă,   dezvoltare,  preocuporeo  esen  BEIRUT.  -   Vineri  seara  a  so  cest  post,  nu  a  întrunit  decît
         tă  în  Vietnam,  precum  şi  în   ziţia  cunoscută  a  S.U.A.  faţă   cerînd  restabilirea  drepturilor   ţiala  la  ora  actuolâ  o  consti  sii  la  Beirut,  venind  de  la  Am-  15  voturi  din  cele  1 500.
         Orientul  Apropiat,  susţinînd   de  problema  Vietnamului  şi   legitime  ale  R.  P.  Chineze  la
         utilitatea  negocierilor  ca  mij-  cea  a   Orientului  Apropiat,  O NU.
                                                           Redacţia  fi  adm inistraţia  ilarului  t  D e v a ,  tir.  D r .  Petru  G ro za   nr.  35.  Telefoane  :  12 3 17   şî  11588.  Tiparul  t  întreprinderea  poligrafică  D e va .   I406S
     	
