Page 86 - Drumul_socialismului_1970_07

DRUMUL SOCIALISMULUI 49 Nr. 4837 0 DUMINICA 26 IULIE 1970

Adunările generale ale salariaţilor I p |‘QQ|'ă]ţţ Q O S D O d ă *

CALITATE Şl EFICIENŢĂ r e s c î m p l i n i t p u n c t

sortimente de calitate, înde­ producţiei de metal, concreti­
osebi blumuri şl tagle de rela- zată în creşterea volum ului
(Urmare din.pog.ri) mlnare şl forja, tagle pentru producţiei cu peste300 milioane
ţevi, otel beton. lei, fată de acest an, să se ampli­ cu punct
Eliminarea neajunsurilor fice considerabil totalitatea In­
eărllor, n ive lu rile ^» sistemele semnalate — care au grevat dicatorilor de ordin calitativ.
de încărcare cele mal economi­ serios obţinerea unei eficiente Se prevede sporirea la 225 000
coase, Iar prin repararea cau- sporite — Impune din partea tone a producţiei de otel aliat,
perelor la furnalele nr. 5, 6 şl colectivelor de munca, a spe­ creşterea si diversificarea la r­
7 se va ridica substanţial tem­ cialiştilor $1 conducerii combi­ gă a producţiei de laminate Scriam la începutul anului naţională a fost pavată cu pia­
peratura aerului Insuflat. Vor­ natului măsuri sl eforturi supli­ finite. că gospodarii oraşului Simeria tră de carieră, iar in satul
bitorul a arătat ca In paralel mentare, lar din partea minis­ Deosebit de mobilizatoare au de gînd ca şi în 1970 să Cărpiniş, cetăţenii eu între­
cu masurile întreprinse de fur- terului de resort un sprijin e­ sînt normele de reducere a continue tradiţionala cursă prins, la Îndemnul deputaţi­
nallştj este ne'cesar ca la uzina fectiv. In acest sens Inq. Cor­ consumurilor specifice. Aces­ pentru cel mai bine gospodărit lor, largi acţiuni patriotice
eocsochimicB si fabricile de nel Gherghel, şeful secţiei coc­ tea vor trebui să fie mal mici oraş. la categoria celor cu pî- pentru a transporta şi îm­
prăştia piatra pe drumul sa­
aglomerare colectivele sa ac­ sificare, maistrul aglomerato- fată de prima jumătate a a- nă la 10 000 de locuitori. tului, in vederea modernizării
Apele care s-au revărsat în
ţioneze cd toata priceperea şl rist loan Postolache, maistrul cestul an cu 26 kg cocs pe luna mai n-au împiedicat îm ­ lui. cu toate că lucrarea e
energia pentru îmbunătăţirea otelar V ictor Pelrolescu. ingi­ tona de fontă, 16 kg otel linqou
calltatii si constantei parame­ nerii Iancu Mihuţ, V irg il O rlan pe tona de blumuri dc relam i­ plinirea punct cu punct a pro­ finanţată de la buget.
trilo r calitativi al cocsului si Sl Constantin Toma au propus nare. îmbunătăţirea performan­ gramului gospodăresc enunţat Consiliul popular al oraşu­
luat
cu ocazia unui interviu
aglomeratului, iar constructo­ masuri de îmbunătăţire a apro­ telor calitative ale metalului, lui are la îndemină aceleaşi
rii de la I.C.S.H. să urgenteze vizionării tehnico-materiale cu reducerea consumurilor speci­ prim arului oraşului. posibilităţi pe care le au şi
darea In exploatare a statlei cBrbune cocsificabll, semicocs, fice, creşterea productivităţii Simeria a avut, si are şi în
de sortare a m inereurilor. minereuri, fier vechi, lingouri muncii cu aproape 23 000 lei prezent, un front larg de lu ­ alte consilii populare. adică
crări gospodăreşti. Pe 7 străzi
Deşi In oleiarîi rezultatele Sl piese de schimb, punerea In pc salariat trebuie să se o­ core se racordează la strada finanţarea lucrărilor de la
obţinute stnt mulţumitoare, se funcţiune a noilor Investiţii, glindească în micşorarea chel­ 30 Decembrie a început mo­ buget, din Impozitul pe clă­
resimt încă serioase neajunsuri iar pentru anul viito r asigura­ tuielilor lo 1 000 lei produc­ dernizarea. Pe strada Teilor diri, executarea de lucrări
în ceea ce priveşte calitatea rea din timp a unor balante co­ ţie marfă, Intr-un volum efec­ s-a executat pavaj. Pe Troian. prin contribuţie !n bani şl
elaborării si turnării, In reduce­ respunzătoare de materii p ri­ tiv de beneficii de aproape 1,8 Progresului. Coşbuc, Aurel
rea rebuturilor şl e consumului me şl materiale. In toate sec­ miliarde lei. Vlaicu, cetăţenii au contribuit muncă a cetăţenilor, prin ac­
de metel. Nerespectarea teh­ ţiile de producţie se cere o con­ C oleclivcl de siderurglsti re- la întreţinerea în bune con- ţiuni patriotice. Toate posibi­
nologiilor, deficientele în apro­ centrare maximă a forţelor sl arhonează cu promptitudine la ditiunl a străzilor. împrăştiind lităţile ece&tea stnt folosite
vizionarea tehnîco-materlală, mijloacelor, mobilizarea tuturor noile sarcini substanţial ma­ pe ele pietriş. Fn satul Şău- cu pricepere şl, de aceea, pro­
lipsa da supraveghere din par­ m uncitorilor, m aiştrilor şl spe­ jorate printr-o mobilizare ma­ lestl au fost construite tro ­
tea m aiştrilor sl Inginerilor au cialiştilor la o activitate rigu­ sivă a potenţialului, orientîn- tuare, acţiune ce continuă şl gramul gospodăresc pe oare
condus la abateri de la pro­ roasa. conform cu prescripţiile riu-şi enerqîc activitatea spre în salul Urol, Porţiunea de şi-l propun cetăţenii Simerle!
gramul sortimental, în primul tehnologiilor de pregătire, ela­ adîncirea perfecţionării orqa- şosea prin care Simeria V e­ la fiecare început de an se
semeisiru la 216 şarje de oteluri, borare. turnare şi laminare a nizării sl conducerii procese­ che se racordează la şoseaua împlineşte punct cu punct.
la rebuturi şl alte pierderi de metalului, cu cerinţele gene­ lo r de producţie. îmbunătăţi­ Hunedoara - vedere parţiala a noului hotel turistic „Rusca0.
metal însumînd aproape 15 000 rale ale organizării sl produc­ rea tehnologiilor de lucru, In­
tone. ţiei moderne. tensificarea cercetării ş tiin ţifi­
Im plicaţiile aspectelor nega­ Mobilizarea Intensivă încă ce, valorificarea cu maximum
tive manifestate în otelărll s-au de pe acum a tuturor rezer­ de folos a tuturor rezervelor
repercutat asupra activităţii velor este determinată de sar­ cest sens hotărîrea reprezen­ Necinstea o dată dovedită,
existente. IminrestoneazTi în a­
lamlnoarelor. Aici se constata cinile mobilizatoare trasate
rezultate sub posibilităţi în a- combinatului prin planul de tanţilor slderurgistllor de a ma­
slgurarea stocurilor asortate de stat pe 1971. Acesta prevede terializa rezervele încă In acest locomo­
semifabricate, nereallzarea unor ca, concomiten! cu sporirea an prin angajamentul de a r i­
dica volumul depăşirilor de uşa spre avuţia obştească
plan ptnă la sfîrşltul acestui
an (a 125 milioane lei la pro­
ducţia marfă, 3 900 le| la pro­
La Uzina „Victoria“ Călan ductivitatea muncii, 20 m ilioa­ trebuie închisă!
ne lei economii la preţul de tive C .f l Simeria
Măsuri de îmbunătăţire cost si 40 milioane lei beneficii
suplimentare. Sînt cifre
care
exprimă convingător că prin O obligaţie permanenta şl de bunuri, numai acele persoane unea de înşelăciune, Dar, tot
hărnicia, priceperea. compe­ Importanţa majorâ a tuturor con­ care corespund din punct de ospătar a rămas...
a organizării produc­ tenta sl responsabilitatea colec­ ducerilor de organizaţii comer­ vedere juridic normelor, legilor De la unitatea de plăcintă- RECRUTEAZĂ CANDIDAŢI PENTRU ŞCOALA
tivului de siderurglstl, produc­ ciale este aceea de o angaja fn vigoare. Legeo privind anga­ rie-simigerle din Deva, - deci
ţia de metal a Hunedoarei urcă ş) numi in funcţii gestionare, jarea gestionarilor, apărută In tot a T.A.P.L. - Florîca Gher­ PROFESIONALA CU UCENICIE LA LOCUL DE
ţiei şi a muncii dinamic spre cote mal înalte ori au In răspundere diferite noiembrie anul trecut, a adus ghina a fost trimisă în judecată MUNCA.
care mînuiesc valori materiale
pentru înşelăciune. A fost con­
direcţie,
această
de calitate $1 eficientă.
clarificări In
stabilind cu precizie cine poate damnată la amendă penală. Condiţii : Absolvent al şcolii generale şt vîrsta
La Uzina .V icto ria " Călan continuă n i succes ac­ fi numit în asemenea funcţii. Drept urmare, a fost trecută
ţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şl a muncit. In luna Ianuarie a.c., bor mo na vînzâtoare (a... gogoşi. pînă la 18 ani.
Specialiştii care se ocupă de acest compartiment de Rozalia Nagy, de la restauran­ Un alt coz, cu totul ieşit din
activitate din uzină au elaborat noi.studii care conduc tul „Izvorul veseliei" din Deva. comun. La un control efectuat Informaţii la biroul personal al Depoului C.F.R.
la creşterea producţiei şl sporirea eficientei economice. a fost condamnată la închisoare la bufetul „Pietroasa“ din Deva. Simeria.
Unele din acestea au fost aplicate şl experimentate cu corecţlonolă pentru sâvirştrea barmanul Mihal Modjesch a
rezultate bune, iar altele sfnt In curs de llnallzare. Infracţiunii de înşelăciune lo fost prins tnşelînd consumatorii.
A fost stabilit şl aplicat un procedeu nou de orga­ măsurătoare, deci o Infracţiune La 400 ml băuturi alcoolice a
nizare « reviziilor şl reparaţiilor curente la furnale. economică. Dar, fără nici o re­ servii cu 29 ml mal puţin. I
Introducerea aceslul sistem de executare diferenţiată ţinere, responsabilul restauran­ s-a aplicat un avertisment. Nu
a operaţiilor amintite a asigurat repartizarea mal tului o menţine in continuare... la multă vreme controlul a fost
Judicioasă a personalului de Întreţinere şl reduce­ barmonâ. Acelaşi lucru şi la bu­ repetat. Intre timp, barmanul se
rea duratei medii a opririlor pentru reparaţii cu circa fetul „Expres“ din Devo. Estero „perfecţionase" nu glumă. La
2 ore pe lună la flecare furnal. Pe această cale se rea­ Simonfî a fost condamnată, in 300 ml băuturi alcoolice, de astă ntEepcindereft-
lizează anoal In plus aproape 400 tone de fontă. anul 1969, de către Judecătoria dotă, a servit cu o lipsă de
Pentru salariaţii din sectorul de transporturi al uzi­ din Devo, la 1 500 lei amendă 39 ml, deci 13 la sută la fiecare
nei s-a pus 1n aplicare un sistem de cointeresare a penală pentru înşelăciune. A pahar. Pe deasupra „uitase" şi
acestora 1n concordantă cu realizările secţiilor de pro­ achitat banii şi şi-a luat locul să dea restul.
ducţie deservite. Rezultatele obţinute sînt concretizate la bor l La restaurantul „Mure­ lato doar cîteva exemple uimo Simeria
tn organizarea unei mal bune deserviri a agregatelor şul“ lucrurile stau şl moi grav. care demonstrează superficiali­
cu materlt prime şl materiale şl îmbunătăţirea trans­ Nu mai puţin de trei salariaţi tatea cu care sînt privite aba­
portata! produselor semifinite şl .finite spre unităţile au sâvîrşlt diferite Infracţiuni terile anumitor lucrători, aba­
beneficiare. de înşelăciune, dar îşi menţin teri care prejudiciază avutul
Urmează să He aplicat un studiu privind reorganiza­ Intacte funcţiile I Este vorba obştesc şi pe cel al cetăţenilor. cu sediul in Simeria, str. Cuza Vodă, nr. 24,
rea fluxului de manipulare, omogenizare şl pregătire despre barmanelc Florina Bu­ Se va spune că a greşit omul judeţul Hunedoara
a m ateriilor prime la furnale. P otrivit calculelor prelim i­ suioc şl Zenovla Ungur şl de o dotă. se mai înlîmplă etc. etc.
nare. acesta va avea ca rezultai creşterea simţitoare a ospătarul Iile Urîtu. Primele Dar nimeni nu l-a împins să
productivităţii muncii şl reducerea consumului de cocs două au fost amnistiate prin greşească, a făcut-o fiecare cu ANGAJEAZA URGENT:
cu 1 plnă la 5 la sută. Decretul 591/1969, dar, conform mina lui, conştient că înşeală,
Legii nr. 22 din 1969 - şi condu­ pentru a „pica" ceva. Or, în
cerea T.A.P.L. Deva cunoaşte comerţ, cinstea este un atribut - CIOPLITORI IN MARMURA Şl PIATRĂ
cu siguranţă acest lucru - nu de neînlocuît pentru fiecare lu­ - MONTORI MARMURA Şl PIATRA pentru şan­
au dreptul să deţină 2 ani aces­ crător, iar leqeo a obliqaţie tierul de montaj al întreprinderii.
te funcţii. In privinţa ospătaru­ fermă. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968 cu
lui llie Urîtu, judecătoria din
Consfătuirea lucrătorilor din Deva a pronunţat o sentinţă Lt. GH. ALEXANDRESCU plata in acord.
prin core a fost condamnat la de la serviciul economic al
cinematografele Văii Jiului amendă penală pentru infracţi­ I.M.J. Hunedoara
La Petroşani, a avut loc m ijloc Important pentru a­ A
o tntlln lre de lucru cu lu­ tragerea populaţiei Ja v i­
crătorii reţelei cinemato­ zionarea film elor", „Deser­ Noi instalaţii la „Colorom“ întreprinderea industrială
grafice din Valea Jiului virea publicului spectator
(responsabili de cinemato­ la cinematografele din Va­
grafe cu pelicule de 35 mm, lea Jiu lu i0, „Probleme de In cadrul Uzinei ..Colorom" din Codlea, au intrat
şeii de cabine de proiecţie, popularizare la cinemato­ recenl în funcţiune cinci Instalaţii pentru fabricarea u­ de prefabricate Ulmeni,
directori de cluburi şl şefii grafele din Valea Jiu lu i". nor noi sorturi de coloran(t, destinaţi industriei textile,
staţiilor de radlollcare). Cu In încheiere, la cinema­ pielăriei şi maselor plastice. Pini la sfîrşitul anului, se
acest prilej s-au prezentat 4 tograful „7 Noiembrie“ a va încheia montajul altor patru agregate, astfel că în judeţul Maramureş, str. Gării, nr. 4,
referate cuprlnztnd următoa­ fost prezentat noul film ro­ perioada actualului cincinal uzina „Colorom“ beneficiază
rele tem e: „Munca politico- mânesc „Castelul condam­ de aportul a 34 de Instalaţii noi. care permit lărqirea
educativă cu lllm ul In rtn- naţilor* *. gamei coloranţilor. Datorită Investiţiilor masive, alocate livrează fără repartiţie unităţilor
dul e levilo r4, „Asigurarea de slat. tn ultim ii cinci ani uzina $I-a dublat volumul
proiecţiei şl audiţiei — AL. MARDARI de producţie. (Agorpres)
socialiste şi cooperatiste pe bază

de comandă următoarele produse:

Legăturile culturale ale Orăştîei cu Astra — blocuri ceramice pentru construcţii;
PREFABRICATE DIN BETON
— bolţari şl bandaje de mină diferite tip u ri:
— borduri pline şl cu goluri pentru dnim url î
— stîlpt şi lise D.G.D.;
întemeiată In 18bl (a Braşov, tă de la posibilităţile de afir­ 1861, Orâştla avea 4 membri. Cu se vor Întări şt mai. mult în fn relaţiile Orăştlel cu Astra îl „In rîndurl închegate, păşind — dale ş| stîlpi pentru p o d u ri; ■
ivind ca organizatori pe O. mare pe plan politic şl econo­ timpul, numărul acestora a deceniile următoare. Nenumă­ constituie Insă adunarea gene­ miliiăreşte. cu muzici in frun­ — dale patrate armate şl hexagonale pentru trotuare
şl pavaje ;
Barlţlu şl Timotel Cipariu, As­ mic, căuta să se evidenţieze pe crescut considerabil, ceea ce şl raţi vor fi reprezentanţii Astrel rală a Asociaţiunil ţinută la O- te. convoiul etnografic porneş­ 1
tra a desfăşurat In deceniile plan cultural, sprijinind prin explică ecou) mare pe care a- care vor vizita oraşul Intre el râştie în 14-15 septembrie 1913. te prin ora$ înspre clmp. Este — elemente pentru garduri armate (sttlpl. panouri
următoare din secolul trecut şl aceasta lupta de afirmare a l- soclaţla I-a avut în oraşul şl ţi­ A. Blrseanu, O. Goga, I. Agîr- Evenimentul corespunde In mod o privelişte uimitoare : vreo pline şl tra io ra te);
primele decenii din veacul nos­ dell şl conştiinţei naţionale. nutul Orăştlel. biceanu, S Dragomlr, I. Lupaş, nefericit cu moartea lui A. 3(KMi de ţărani, îmbrăcaţi toţi — şpallerl de vie.
tru o bogată activitate cultura­ Oraşul cunoaşte acum o vie In cadrul despârţămîntulul O- S. Puşcariu, V. Bologa, O. Ghi- Vlaicu. care voia sâ treacă fn de sărbătoare, tiru-n sl băirîni, TÎMPLARIE DIN LEMN ŞI METAL
lă şl literară în rlndu) popu­ agitaţie în care se conturează râştlei, Astra a procedat şl la bu. I. Bogdan-Duică. In 1911, la zbor Carpaţil, să vină In acele femei şl copil, cu flori la pălă­ — binale din lemn (uşi şt ferestre);
laţiei româneşti din Transilva­ Interesul depus de pătura in­ organizarea unor biblioteci în o serată literară organizată de zile la Orăştie. rie, cu flori la piept, cu dra­ — sofale de 1 şt 2 persoane ;
nia. telectuală In vederea ridicării satele Gelmar, Orăştloara de Astra la Orăştie vor veni Oc- Presa vremii salută favorabil pele. chiulind, jucînd, cîntînd — somiere p a t;
Incepînd cu anul 1868, Astra meseriaşilor şl a ţărănimii. In Jos şî de Sus, Câstău, Siblşel, lavian Luca şi Cincinal Pave- manifestările de la Orăştie, iar vesel trec pe dinaintea asis­ — saltele.
v i edita revista „Transilvania" această efervescenţă ce carac­ Pricaz, Beriu, Şibot, Bolomir lescu. revista orâştiană „Cosînzeana", tenţei numeroase, aclamaţi zgo­ Unele produse se pot livra sl particularilor.
ceea ce va facilita şl mal mult teriza viaţa socială, politică şl etc. in oraş, sub tutela Aslrel Nu putem reliefa legăturile anul UI, nr. 35-36 din 14 sep­ motos" Comenzile se depun la serviciul desfacere al între­
circulaţia Ideilor el. culturală a Orăştlel de la sflr- s-a organizat „Cast na Româ­ culturale ale Orăştlel cu Astra tembrie 1913, pe copertă publi­ Cu toată strălucirea şl reu- prinderii. Inform aţii la telefon nr. 5, Ulmeni.
Asociaţia a avut aderenţă mal şltul secolului trecut, perioadă nă", („loc de cultură şi petre­ fără să evidenţiem rolul aces­ că programul serbărilor din şlto, serbările ou fost domina­
nare în special în centrele ar­ de un Intens avtnt, asociaţiile canie") cu scop de propagandă teia din urmă în apariţia unor cele două 2lle. te de vestea tristă a morţii Iui
delene cu o tradiţie culturală culturale ale diferitelor catego­ a Ideilor artistice. Toate aceste tipărituri la Orăştie. Din 1913 In întregime, numărul revistei Vlaicu :
românească cum au fost Braşo- rii sociale şl profesionale au Iniţiative şl fapte fac ca activi­ datează „Librăria naţională" „Cosînzeana" apărut Ia acea „Cu lacrimi In ochi ascultă
• ul, Sibiul, Lugojul, Blajul, Nă- jucat un rol foarte Important tatea despărţămîntulul Orăştlel din Orăştle şl „Biblioteca scri­ dată este dedicat mişcării cul­ toţi glasul înecat a) preşedinte­ A
sâudul etc. numârlnd prin 1917 ele fiind însăşi expresia spiri­ să fie unanim apreciată. Toc­ itorilor de la noi" puse direct turale, politice şl soclal-eeono- lui Andrei Rîrseanu core anun­
peste 80 de „despărţămtnte" cu tului de emancipare culturală mai de aceea, conducerea As­ sub Auspiciile Astrei, îngrijite mice din Orăştle pentru evoca­ ţă, după deschiderea adunării ÎNTREPRINDEREA
¡n număr total de 1 762 mem­ a epocii. trel propune şî ţine adunarea fiind de C. Tăslăuanu- In timp rea realizărilor de aici şi pe de generale, marea . pierdere j cu
b ri Astfel în 1883 se înfiinţează el generală din anul 1884, (a de un an Aceasta a editat ci- altă parte pentru popularizarea lacrimi în ochi îl îmbrăţişează
Prin întreaga ei activitate, „Societatea de lectură a Inte­ Orăştle teva lucrări printre care cea u lor. La serbări au participat per­ maestrul Delavrancea pe cărun­
Astra înscrie în Istoria poporu­ ligenţei române din Orăştle şl La această adunare ţinută în Iul Gh. Stoica « „Alte vremi" sonalităţi de seamă ca Andrei tul părinte a lui Vlaicu ; cu la­ DE REŢELE
lui român din Transilvania o ju r", In 1880 „Reuniunea fe­ 8/20 august 1884, orăştlenl! s-au „Schiţe şi povestiri" şl „Vâdu- Blrseanu. B. Ştefănescu-Dela- crimi în ochi privesc toţi la
pagină luminoasă de progres meilor române din comitatul pregătit minuţios Demnă de vioara" de Horia P. Petrescu vrancea, Istoricul Silviu Drago­ aceşti do) bâtrîni care îşi strîng
social, cultural şl politic. Orăş- Hunedoara". Aceste societăţi au luat tn seamă a fost contribu­ Contribuţia editorială a As­ mlr şi alţii. Conferinţele lor au mîna şi nu găsesc un singur ELECTRICE DEVA
tlî din această perioadă, deşi avut in cursul existenţei lot ţia corului de la Orăştie con­ trel la Orăştle nu se reduce fost pline de merit ştllnţlfto şl cuvînt care să tălmăcească du­
un orăşel mic, se afirmă cura­ un rol pozitiv In ridicarea vie­ dus de 1. Branga. Un articol însă numai la domeniul literar. literar. rerea lor — şl a noastră a tu­
jos în sfera unor asemenea ţii culturale a oraşului. din Tribuna 1884 nr. 95 sem­ Aici îşi publicase dr. Ştefan Gr- La concertul din prima zi a turora" („Luceafărul" 1913 — In data de 12 august 1970, orele 10,00, la se­
preocupări. Prezenţa în Orăş- Merită să fie semnalat fap­ nala i „Pe scena improvizată se dely. membru corespondent al manifestărilor s-au prezentat p. 571). diul I.R.E. Deva, str. G. Enescu, nr. 37-39, se va or­
t:e a tiparului încă din seco- tul că In 1899 se înfiinţează la prezintă un cor numeros de Astrei, în 1904, lucrarea sa df „Imnul Astrei" pe versuri de I. ganiza un
îul al XVI-lea, Intre primele Orăştle „Reuniunea meseriaşi­ doamne şl domni sub conduce­ Igienă. „Cartea sănătăţii". Im­ Murâşan şl muzica de I. Do- Apreciate acum, la mal bine
ei»ntre de acest fel din Transll- lor", reuniune care cunoaşte o rea învăţătorului de la şcoala portante sînt şl lucrările lui G mide, „Peste deal", cor mixt de jumătate de veac, legături­ CONCURS PENTRU OCUPAREA A 8 POSTURI
vinla, precum şl a tipografi­ activitate fecundă de producţl- română din loc, domnul Ioan Todtca, membru marcant nl A*, de Vldu şl solo sopran Măriţi le culturale ale Orăştlel cu As­ DE MAIŞTRI IN SPECIALITATEA „CENTRALE STATII
lo r de mal tîrzlu, ne îndeam­ unt corale, concerte. Tot aici e­ Rranqa. Acest domn a compus trei din despârţâmînlul Orâv Vasilca, duet din „Şezătoarea" tra ni se par de mare Impor­
nă înspre recunoaşterea unei xistă o filială a „Societăţii pen­ din diletanţii de muzică corul tiel, tn domeniul fizici* şl chi- de T. Bredlceonu, cfntat de Mă­ tanţă. Ele reflectă inleqrorea Şl REJELE ELECTRICE".
oraşului nostru tn lupta gene­
tradiţii în acest sens. Secolul al tru fond de teatru român" şl o pentru a se produce lo festi­ miel, şl lucrarea lui Silvestru riţi Vasilca şl A. Medrea, a­ rală a românilor transilvăneni La concurs vor putea participa toţi cei ce pose­
; IX-lea şi mal ales ultimele filială a „Asociaţiei pentru li­ vităţile Asoclaţlunll". Intre pie­ Mnldovan şi Nicolae Tog;m companiaţi la pian de Jenl pentru ridicare culturală, eco­ dă pregătirea necesară pentru funcţia respectivă.
sile decent) aduc o înviorare teratura română şl cultura po­ sele executate de cor se a- tgtfirilâ din iniţiativa Aslrel Branga, piesă de Chopln exe­ nomică, pentru drepturi polili-
- ăditâ Aceste tradiţii aveau să porului român din Transilva­ minlesc cîntecele şt compoziţi­ „Dicţionarul numirilor dp loca­ cutată (a plan de Cella Delo- Informaţii suplimentare se vor primi la servicii*1
i.;oereze începutul contribuţiei nia" tn cadrul aşa-numltului ile : „Sărmană frunză". „Răinîi lităţi cu populnţiune română din vrancea. fiica scriitorului. re şi unitateo naţionala. personal I.R.E. Deva, telefon 13050.
nr^ului nostru la cultura na- despârţămlnt a) Orăştlel. sănătoasă", „Cintecul ciocîr- Transilvania. Banal, Crişana Descriind aceste serbări, un
ţ onală Este. interesant de precizat că liei" etc. Maramureş, Orâşlie". articol apărut în presa timpu­ Prof. AURELIA BACIU
Burghezia românA, îndepărta­ tncă de la întemeierea Astrel în Activităţile Astral la Orăştla Momentul cel mal Important lui aemnaUj Orăjtia