Page 85 - Drumul_socialismului_1970_07

w w
Convorbiri între dele­
PR O LETAR I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - V A Î

gaţiile guvernamen­

tale ale R.S. România

şi R.P.D. Coreene

La Consiliul de M iniştri au început sîmbălă convor­
birile între delegaţia guvernamentala a Republicii So­
cialiste România si delegaţia guvernamentala a Republi­
cii Populare Democrate Coreene privind dezvoltarea în
continuare a relaţiilo r economice şi tchnico-şiiinlilice
şi a schimburilor de m ăriuri dintre cele două tari.
Delegaţia româna este condusa de Iosif Banc. mem­
bru supleant al Comitetului Executiv al CiC. al P.C.R..
vicepreşedinte al Consiliului de M iniştri, iar cea coreea­
na de Zăng Zun Thck. membru supleant al Comitetului
Politic al C.C. ol Partidului Muncii din Coreea, vice­
preşedinte al Cabinetului de M iniştri al R.P.D, Coreene.
In alocuţiunile rostite cu acest prilej conducătorii ce­
lor două delegaţii guvernamentale au reliefat dorinţa
comuna şi posibilităţile de extindere în continuare a
colaborării economice şi tehnico-ştiintiiice dintre Româ-
nio şi R.P-D. Coreeana.
La convorbiri partîcipâ hang lăng Săp. ambasadorul
Republicii Populare Democrate Coreene Ja Bucureşti.
f Agerpres)

Adunările generale ale salariaţilor
Vizita tovarăşului

i:\ iii iinSllliCIIAM - Nicolae Ceauşescu la noi obiective

de construcţie in Mangalia Nord
trâsături dominante ale

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. forează, toarnă cimentul fun­ ministrul, cu specialiştii, s-au
secretar general al Partidului daţiei. axat pe probleme deosebit de
Comunist Român, preşedintele O ultimă privire asupra lar­ importante pentru dezvoltarea
Consiliului de Stal, aflat la gului golf al Mangaliei Nord, rapidă şi modernă a indus­
producţiei de metal Mangalia Nord, $I-a consacrat a cărui plajă, la această oră triei materialelor de construc­
dupâ-amiaza de slmbăilâ, vizi­
tîrzie. este încă populată de
ţii, care să satisfacă cerinţele
tării şantierului unde a înce­
put, cu numai o lună de zile turişti. crescînde determinate de pro­
Conducătorii de partid şi de
gramul amplu de
investiţii
In urmă, construcţia unei noi stat se Îndreaptă apoi spre productive, de construcţii de
staţiuni de odihnă, denumită clădirea care adăposteşte o obiective social-cullurale. Ma­
Anul acesta, concomitent cu turnare la ofelărlf. Diminuarea „O lim p*. expoziţie a materialelor de terialele noi prezentate în ex­
sporirea volumului, la C.S. H u­ cheltuielilor materiale de pro­ La această vizită au luat construcţii, produse de indus­ poziţie au la bază materii p ri­
nedoara s-au Îmbunătăţii struc­ ducţie si creşterea productivi­ parte tovarăşii Ilie Verdeţ, tria noastră sau aflate în curs me care înlocuiesc metalul şi
tura producţiei şi performante­ tăţii muncii cu 3 340 le| pe Maxim Bergliianu, Dumitru de asimilare. Multe din aceste lemnăria, aducînd importante
le tehnico-economice ale pro­ salariat se reflectă în reduce­ Popescu, Vasile Palilineţ. materiale sînt cunoscute pe reduceri de preturi şi creînd
duselor siderurgice, prin creş­ rea cheltuielilor la 1 000 lei şantierele Industriale şi de lo­ posibilitatea realizării unor
terea nivelului lor calitativ. producţie marfă cu 5,12 lei fată Situat în imediata vecinăta­ cuinţe din întreaga {ară. A l­ noi sortimente.
S-au elaborat 10 noi mărci de de plan, în obţinerea pe ansam­ te a staţiunii Neptun, domi- tele care se remarcă prin va­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
oteluri cu caracteristici supe­ blul combinatului a 27 m ilioa­ nînd de pe o coastă dc deal rietate, aspect plăcut şl preţ a dat indicaţii să se accele­
rioare, a sporit numărul tipo- ne lei beneficii suplimentare. celelalte aşezări turistice ale de cost scăzut, sînt menite să reze ritm ul asimilării acestor
dimensiunilor de laminate. Pon­ Progresele dobindlte sînt Mangaliei Nord, „O lim pul" va ridice la un nivel şi mal înalt produse, valorificîndu-se în
colierului
întregi frumuseţile
derea otelurilor aliate a ajuns totuşi Insuficiente fată de de staţiuni cu noi clădiri, eficienta acestei ramuri indus­ acest scop noi materii prime
la 6.51 la suta fată de 4.73 la posibilităţile reale ş( soli­ conferind şi mai multă varie­ triale. ieftine, indigene, deşeuri exis­
sută în anul trecut, s-a majo­ citările economiei naţionale. tate arhitecturii din această Prezentînd expoziţia tovară­ tente în numeroase întreprin­
rat procentul otelurilor carbon Formullnd această conclu­ 2onă a litoralului. Noua sta­ şului Nicolae Ceauşescu şi ce­ deri si care se pretează 1a
superioare, Aceste îmbunătăţiri zie, darea de seamă şi ţiune va depăşi — în final —- lo rla lţi conducători de partid transformarea ior în materiale
au creat condiţii pentru satisfa­ participanţii la dezbaterile adu­ 7 000 de locuri, dispuse în 7 şi de stat, m inistrul industriei de construcţie.
cerea mai deplină a cerinţelor nării generale a salariaţilor au hoteluri de 15 nivele. Acum, materialelor de construcţii, In această ordine de idei,
diversificate de metal ale e­ r.perat cu incisivitate în sfera pe proaspătul şantier, se lu­ Traian Ispas, a insistat îndeo­ secretarul general al partidu­
conomici, precum Şi posibili­ neajunsurilor manifestate In crează la fundaţii ! cu otit sebi asupra materialelor desti­ lui a insistat asupra căutării
tăţi mai mari de livrare la ex­ activitatea combinatului, evi­ mai surprinzător apare ştirea nate lucrărilor de finisaj st de soluţii pentru înlocuirea u­
port. denţiind existenta unor consi­ că întregul complex va îl ga­ slructurâ a construcţiilor. nor materiale ce se procură
Ansamblul îm bunătăţirilor derabile resurse insuficient ta In mai puţin de un an de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din Import şi pe care cerceta­
calitative în toate comparti­ puse în valoare. zile — termenul de intrare în în discuţiile cu specialiştii rea şl industria noastră au po­
mentele producţiei, conjugale In sectorul furnale-aglo- circuitul turistic fiind luna mai prezenţi, s-a interesat de mo­ sibilităţi să le realizeze.
cu eforturile pentru folosirea morare, încălcarea disciplinei 1971. Uimeşte, in acelaşi timp, dul In care unităţile ministe­ V izita tovarăşului Nicolae
intensivă a potenţialului teh­ tehnologice sf de muncă, pre­ numărul redus de lucrători pe rului asigură materialele ne­ Ceauşescu, a celorlalţi condu­
nic. material şi uman al cnm- ocuparea nesatisfăcătoare pen­ şantier. Aceasta se explică cesare lucrărilor aflate în curs cători de partid şi de stat pe
hinalului, au determinat pro­ tru conducerea proceselor de prin folosirea, de către con­ şi a celor din planurile de şantierul zonei de extindere a
grese evidente pe linia creşle- producţie au avut ca efect structorii Trustului „Carpalî“ , perspectivă- Cu acest prilej, construcţiilor turistice de la
vj( eficientei economice. Intre funcţionarea defectuoasă a fur­ a unor moderne maşini de ex­ s-a arătat că producţia de ci­ Mangalia Nord, discuţiile de
altele se relevă că. fată de pe­ nalelor. prcrvocînd la semestru cavare. şi. turnare o betonului ment asigură necesităţile, că lucru avute cu conducerea
rioada corespunzătoare a anu­ o restantă de 40 000 tone fontă la fundaţii, care asigură o in viitorul apropiat aceasta M inisterului Industriei Mate­
lui trecut, volumul Droducliei sl un consum suplimentar de înaltă productivitate a muncii. va creste substantial, prin In­ rialelor de Construcţii, reco­
globale obţinut la 1 000 lei fon­ peste 13 000 tone cocs. Lichida­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trarea în funcţiune a unor noi mandările făcute cu acest pri­
duri fixe şl circulante a sporit rea minusului de producţie şl s-a oprit in fata agregatelor capacităţi. lej, se înscriu în practica con­
cu 49 lei. iar viteza de rotatîe recuperarea Integrală a cocsu­ Combinatul siderurgic Hunedoara, cetate a oţelului românesc. aflate in lucru, a cerut detalii Au fost prezentate apoi pro­ stantă a secretarului general
a mijloacelor circulante s-a lui consumat slnt posibile nu­ Foto: V. ONOIU asupra randamentului lor. Di­ duse şi elemente din materia­ al partidului, a conducerii
accelerat cu 0 4 zile la un ciclu mai printr-o activitate irepro­ rectorul general al tTustuluf, le plastice, clemente prefabri­ partidului şl statului de a se
complet de producţie. şabilă a fum aliştîlor. In acest Erdely Andrei, a informat că cate, produse hldroizolante, interesa la fata Jocului de ac­
Acţiunile desfăşurate fn sens. inginerul $ef Oleg Bublik pe şantier se folosesc forajul moteriale de ceramică şl zi­ tivitatea tuturor sectoarelor,
munca
combinat pentru reducerea a arătat că In fiecare furnal şi turnarea cimentului în sta­ dărie. îndrumîndu-le permanentă spre
a
promovarea
re umedă, ca sî forarea usca­
Un loc aparte în expoziţie
cheltuielilor materiale de pro­ s-au stabilit intensităţile opti­ Incepînd de astăzi, tă — cea mai adecvată în l-au ocupat noile materiale noului, a tot ce este valoros
ducţie se concretizează în me de ardere, numărul descăr- condiţiile de sol ‘’existente. destinate finisării lucrărilor de pentru progresul economiei
micşorarea consumurilor spe­ Una din maşini „F. A. 12“ construcţii. tării şf ridicarea nivelului de
viată al poporului nostru.
cifice, unde s-au obţinut eco­ LAURENTIU VISKI este realizată la uzinele din Discuţiile avute de secre­
o nouă rubrică în ziarul nostru Tîrgovişte, care, pe măsură ce tarul general al partidului cu
nomii efective de 2 535 tone (Agerpresţ
cors mărunt la aglomerare,
1 300 lone de metal la lami­ (Commuare m pog. a.n2*a)
noare. 605 tone de utilaj de
lit LA CITITORI LA REDACŢIE... I Pe şantierele tineretului, noi I
serii şi-au încheiat activitatea |
Ieri, pe şantierul tineretului din municipiul Deva, j \ TELEX
şl-au Încheiat activitatea seriile de elevi utecfştl
de
...D t LA RLDACTIL LA CITITORI la liceul „Decebal *. El au oblinut rezultate deosebi- i j r t
te,
„Cetate*
la
degajarea
îucrind
pe
stadionul
pistelor de nămol precum şl la gazonarea terenului j i
de joc, contribuind la darea cil mai rapidă in io- ■ \ încheierea conferinţei
Redacţia doreşte prin aceasta rubrică inspirat de cotidianul vieţii noastre so­ losintă a terenului distrus de apele revărsate ale M u- I I I N T E R N A T I O N A L E I
reşulul. Un alt grup a lucrat la curăţirea şl amena-
să întreţină o permanentă şi fructuoasă jarea drum ului de acces spre cctale. 1 j , 1 .E D U C A Ţ I A C O P I L U L U I t
IN F A T A P R O G R E S U L U I
legătură cu cititorii ziarului. Informaţie, cialiste. Rubrica este a dumneavoastră, l Ş T IIN Ţ E I Şl T E H N IC II
*
opinie, dezbateri - intr-un cadru larg. la dispoziţia dumneavoastră. Ieri şl-a încheiat, de asemenea, activitatea şl seria ! ! i C O N T E M P O R A N E "
de pe şantierul tineretului de la Haţeg, alcătuită din | Sîmboto, în ultima zi a
elevi ai celor două licee de cultură generală din I Conferinţei internaţionale .
Azi puteţi citi: { j Cîmeştl-CIopotlva. amenajarea drum ului j t „Educaţia copilului în feţe i
Hunedoara, care au lucrat la
; progresului ştiinţei şi tehnicii 1
} contemporane", Q |ual cu. }
\ ' reprezentant \
# CITEVA RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂ­ 0 SATIRA DUMINICALA ;
; al UNESCO fa această reu- i
RILE ADRESATE REDACŢIEI ; i mune. Virgiiiu Radulian, pre< )
• SPORT ;
\ şedinţele Consiliului naţional \
6 CE REZOLVĂRI AU FOST DATE SE­
O INFORMAŢII UTILE. [ al organizaţiei pionierilor, e \
SIZĂRILOR DV. ; . ! daţ apoi citire Comunicatului i
ţ Privind desfăşurarea Conferim *
Q SPICUIRI DIN POŞTA DE IERI ; Adresăm cititorilor noştri rugămintea
La întreţinerea şi repararea fa timp şi de calitate a ma­ l (ei. In continuare au luat cu- \
şinilor şi utilajelor productive de la întreprinderea MViscoia" O MIGDALE AMARE PENTRU O DU­ să ne scrie despre ceea ce doresc să { vntul Tibor lakaios şi Rene i
Lupeni, o contribuţie deosebită o aduce muncitorul strungar MINICA DULCE ; găsească în continuare în ziar. . Vincent, membrii delegaţiei /
Petru Poenar. Foto s N. GHENA . Comitetului internaţional al '
> mişcării de copii şi adoles- \
\ cenţi şi Franci* Wattier, secre.
, tor general ol Comitetului în- '
1 lernaţional pentru iniţierea in \
\ Jhinţă şi dezvoltarea activitâ- l
Tată de contractele încheia­ tare si depozitare a furajelor, l Rlor ştiinţifice extraşcolare, }
te, ia sfirşitul prim ului semes­ Recuperarea restanţelor la pentru a evita neajunsurile , care dat o înaltă apre- '
tru cooperativele agricole din semnalate pînă acum în p ri­ ) ciere rezultatelor obţinute de \
judeţ s-au prezentat cu o res­ vinţa hrănirli animalelor. E­ i organizaţia pionierilor din tara 1
tantă la livrarea laptelui de xistenta. la fiecare din unită­ i noastră în domeniul educării '
peste 900 000 J, ceea ce echi­ ţile amintite, a zeci şi sute de > copiilor în spiritul ştiîntei şi \
valează cu producţia medie li­ tone de nuareluri nerecoltate \ tehnicii contemporane, pen- i
vrată în decurs de aproape producţia de lapte reclamă sau netransportate din cîmp \ |ru stimularea aptitudinilor '
două luni. Ca urmare, venitu­ denotă că din deficientele ma­ ] lor creatoare. Comitetul in- \
rile planificate a se realiza nifestate nu s-au tras învăţă­ I ternaţional al mişcării pentru l
din seclorul zootehnic au fost mintele cuvenite. \ C°P‘‘ adolescenţi 0 cenfe- *
diminuate cu peste 1500 000 Totodată.neîndeplinirea con­ i rit, cu acest prilej, ca semn \
lei. măsuri eficiente în toate tractelor evidenţiază Insufici­ 1 de preţuire, Consiliului na- i
Fire$te. se pune întrebarea t enta preocupare a consiliilor \ t»onoi al organizaţiei pionieri. '
căror cauze se datoreşle o a­ ( o dlr\ ^Publica Socialistă \
semenea situaţie ? Încercarea populare comunale şi a spe­ ; România, diplome de onoare, I
de a da totul pe seama cala­ cialiştilor de la Direcţia agri­ ţ Cuvintul de închidere a Iu- ;
m ităţilor naturale nu are nici fermele de animale! colă Judeţeană' pentru înfăptu­ < erorilor Conferinţei a fost ros- \
un suport temeinic. Ea este irea indicatorilor de plan si 1 bt de Virgiiiu Radulian. ţ
infirmată de faptul că dintre
unităţile cu rezultate bune se realizarea veniturilor băneşti i C O M P L E X U L S A N A T O R IA I
detaşează C.A.P, Simen a. un­ din organizatoric şi carenţe în predafi s-au livrat în medie şî-a îndeplinit sarcina contrac­ planificate din sectorul creş­ ' „T F C H IR G H IO L " \
de s-a înregistrat o depăşire furajarea animalelor, mai ales abia 3 622 1. Nici chiar în lu­ tuală cu peste 25 000 I lapte, terii animalelor. \ La Techirghiol a început i
de peste 40 000 l lapte lată in perioada de stabulatie. l.a nile de v irf — mai şi iunie — iac fermele de la C.A.P. To­ Redresarea producţiei de ^ construcţia unui comple* sa- ’
de prevederile contractuale. toate acestea se adaugă sla­ nu s-a depăşit cantitatea de ; teşii Şi Rîu Alb au fiecare nc- , natorial. Noul edificiu bal- ^
Deşi această cooperativă a ba preocupare a consiliilor de 7 500 I lapte marfă, ceea ce realizate prevederile cu mai laple se pune cu maximă a- ) near, situat pe malul lacului \
îosl greu lovită de inundaţii, conducere, a cadrelor tehnice denotă că, merglndu-se in ­ mult dc 22 000 1 lapte Restan­ cuitalc. avind In vedere că ţ cu acelaşi nume, va avea o !
consiliul de conducere şi ca­ Si şefilor de ferme pentru îm­ tr-un asemenea ritm. anul a- te serioase — cile 40-70 pro­ plnă acum nu s-a îndeplinit • capacitate de 850 de paturi. )
drele tehnice au găsit resurse bunătăţirea indicelui de na­ cesla ar trebui să mai aibă cente comparativ cu obligoll- nici 40 la sută din planul a- } un bloc alimentar propriu şi ^
nu numai pentru a-si îndepli­ talitate şi realizarea efective­ de acum încolo cel puţin 11 ilc asumate prin contracte — ) un oaviiion de tratamente cu ţ
ni obligaţiile asumate prin lor de vaci planificate. luni pentru ca sl cooperatorii s-au înregistrat si la C.A.P. imol. Ce garanţii se oferă in­ i secţii de balneo, electro, hidro, '
contract, ci si pentru a livra Neajunsurile amintite îşi din Sînlămăria-Orlca să-şi o- Rîu de Mori. Sălasu de Sus. să pentru recuperarea restan­ ; şi nărr.olo-terapie, secţie de \
suplimentar cant i Lăţ i aprecia­ găsesc o expresie concretă in nore/.e obligaţiile asumate? De l.ăpugiu. Pui. Ruşi, Breiea Ro­ telor 7 fală întrebarea la care \ gimnastică medicală şi ca- l
bile de lapte. cazul cooperativei agricole asemenea deşi cooperativii a­ mână si altele. poale si trebuie să răspundă ţ binet de masaje, care vor asi- ]
O analiză atentă a factorilor din Sinlămâria-Orlca, unitate gricolă din Unirea nu a su­ Revenind ssupra cauzelor Direcţia agricolă judeţeană şi < gura zilnic pacienţilor peste S
care au influenţai negativ re­ care are o reslantă de peste ferit pierderi dc proporţii de realizărilor nesalisfăcăloare la ) 2 600 de proceduri,
zultatele evidenţiază că în ac­ 29 000 1 lapte. Un calcul su­ pe urma calalmViIilor natura­ producţia dc lapte marlă. se U.J.C.A.P. »
tivitatea unor ferme de anima­ mar arată că lunar, fată de le. ferma zootehnică cu ges­ impune atenţiei necesitatea in­
le au existat deficienţe de or­ 8 533 1 lapte care trebuiau tiune economica internă nu tensificării acţiunilor de recol­ N. TIRCOB