Page 85 - Drumul_socialismului_1969_12

Anul XXI Redacţia

Nr 4660 şi administraţia

ziarului
Vineri
D E V A , str. Dr. P etru Groza, nr. 33
26 decembrie
telefoane î redactor jet - 11588 ; »«-
doctor jet ndjonct, secretar de vedocţie
ji administraţia - 12138 ; secţiile cul-
1969 turâ-sport ji probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare fi
eiterne - 12317 ; secţiile industrie ji
viaţa de partid - 11275 \ telefon de
4 PAGINI. 30 BANI serviciu intre orele 16-2d - 11585

SARCINILE ANUALE ŞI PREGĂTIREA PRODUC­
H O T Ă R Î R E A

ŢIEI PE 1970 - ÎNFĂPTUITE EXEMPLAR, ÎN SPI-

R1TUL HOTÂRÎRILOR PLENAREI C.C. AL P.C.R. Plenarei Consiliului Uniunii Iraţionale a Cooperativelor

Amplificarea mecanizării, âu Agricole de Producţie din 22-23 decembrie 1969 cu privire

perfecţionarea metodelor de \ îndeplinit \ la perfecţionarea organizam, normam şs retribuirii muncii

Pe baza holârînlor Congre­ tivâ. revenind in medie 33.5 noastre cooperatiste, superio­ de lucrări să nu fie executa­
te la timp şi in bune condiţii.
kg la hectar, faţă de 6 kg în
ritatea relaţiilor de producţie
sului al X-lea al
Partidului
exploatare şi preparare ! planul \ Comunist Român şi a comple­ 1963. Asistenţa tehnică s-a îm­ cole dc producţie asigură o tribuirea în natură şi in bani
Experienţa a arătat că re­
socialiste. Cooperativele agri­
bunătăţit continuu,
numărul
xului de măsuri stabilite dc
viaţă nouă ţărănimii eliberate
conducerea partidului pentru
pletată cu plata suplimentară
îmbunătăţirea multilaterală a specialiştilor cu pregătire su­ de exploatare şi asuprire, pe bază dc zilc-muncâ, com­
perioară care lucrează în co­
depăşirea
producţiei
pcnlru
activităţii In agricultura coo­ operativele agricole fiind In permit folosirea marilor posi­ planificate, a avut, în gene­
baza dezvoltării mineritului anual \ peratistă. Uniunea Naţională ceştia îşi aduc o contribuţie bilităţi de care dispun pentru ral. efecte pozitive asupra
prezent de aproape 9 200. A­
dezvoltarea agriculturii
a Cooperativelor Agricole dc
din
desfăşurării muncii din coope­
Producţie a organizat o largă
consultare cu un marc număr dc preţ la introducerea şi ge­ ţara noastră Cooperativa a rative şi a corespuns unei a-
neralizarea ştiinţei şi tehnicii
dc
gricolâ reprezintă form.i
de preşedinţi ai cooperativelor In agricultura cooperatistă, organizare socialistă a pro­ numile clape de dezvoltare a
Dezvoltarea dinamică a pro­ Progrese notabile am ob­ crare, îmbunătăţirea calităţii agricole, membri cooperatori, contribuind nemijlocit la in­ ducţiei şi a muncii care sc do­ agriculturii. Aplicarea «acestui
ducţiei, creşterea productivi­ ţinut şi in ceea cc priveşte produselor, sporirea producti­ ingineri şi alţi specialişti, cu tensificarea şi modernizarea vedeşte pc deplin corespunză­ sistem în to.ite cooperativele
tăţii muncii şi gradului de e- perfecţionarea tehnologiilor de vităţii muncii şi reducerea \ Inspectoratul organele şi instituţiile centra­ producţiei agricole. In perioa­ toare etapei actuale şi de agricole, fără a se ţine sca­
ficienţâ la nivelurile impuse lucru, introducerea şi extin­ preţului dc cost al produse­ le de stat şi cele judeţene ca­ da 1963-19611. unităţile coope­ perspectivă a dezvoltării so­ ma dc variclaie.i condiţiilor
dc cerinţele economiei naţio­ derea unor noi metode dc lor. In sensul celor de mai sus; I silvic judeţean re se ocupă dc problemele a­ ratiste din agricultură au rea­ cietăţii noastre socialiste; ca concrete, de schimbările sur­
nale sint condiţionate tot mai exploatare. Astfel, la E.M. la Uzina de preparare Tcliue griculturii şi a examinat nu­ lizat investiţii in valoare de îmbină armonios interesele venite în economia unităţilor,
mult de extinderea tehnicii Tcliue şi E.M Ghelar s-au a­ au fost aplicate sau sint in • Inginerul Emil iUaiorcscu, i meroase propuneri primite aproape 19 miliarde lei. din generale ale statului cu cele creează în multe cooperative
şi tehnologiilor moderne. A- plicat metode de exploatare curs dc finalizare o scrie dc j directorul Inspectoratului sil- ;! din partea unităţilor agricole care 4.3 miliarde credite a- ale ţărănimii cooperatiste. greutăţi in organizarea şi des­
ceastâ tendinţă obiectivă pen­ cu înmagazinarca minereului acţiuni cu efecte tehnîco-eco- | vie, ne-a informat despre ; cooperatiste in legătură cu or- cordalc de st.it pc termen Cu toate progresele obţinu­ făşurarea normală a muncii,
tru progresul tuturor ramuri­ excavat şi eu galerii de sub- nomicc deosebite. succesele înregistrate dc că- : g.vnizarea, normarea şi retri­ lung te de agricultura cooperatistă, in obţinerea unei producţii
lor industriale se cere impri­ elaje. Rezultatele obţinute Citez la loc de frunte am­ i tre unităţile silvice din ju- ; buirea muncii. Plenara Consi­ In ultimii ani cu sprijinul plenara constată că în unele sporite, in cointeresarea ţără­
mată eu vigoare sporită şi sînt deosebit de concludente. plificarea treptei a Ili-a de j deţul nostru în acest an. Mc* ; liului Uniunii Naţionale a Co­ direct «il organelor de partid unităţi nu sint folosite pc de­ nimii eoopcr.atiste.
industriei miniere, domeniu In cazul minei Tcliue. faţă dc sfârîmarc. ce a intrat re­ : rită consemnat faptul că pla- ; operativelor Agricole de Pro­ şi în colaborare cu organele plin resursele materiale şi Viaţa a demonstrat câ exis­
în care sînt Încă multe de metodele ,;clasice'*, noile me­ cent în funcţiune, ereînd con­ : nul anual a fost depăşit cu 2 ■ ducţie a dezbătut propuneri­ agricole de stat. uniunile co­ umane existente, sc manifestă tenţa unui sistem uniform de
făcut pe linia mecanizării tode s-au soldat eu creşterea diţii pentru realizarea unei : la sută, rcalizlndu-sc 8 6 8 0 0 0 : le cu privire la perfecţiona­ operativelor agricole şi-au în- încă ne.ijunsuri de ordin or­ organizare a muncii, fără a se
muncii, a perfecţionării me­ de peste 2 ori a productivi­ granulaţii corespunzătoare şi • lei peste sarcinile dc produc- ; rea organizării, normării şi drcpt.it eforturile spre org.v ganizatoric. tehnic şi econo­ ţine seama de diversitatea
todelor de exploatare şi pre­ tăţii muncii şi reducerea cu uniforme a minereului sfâri- [ ţie şi cu 3G8 000 Ici mai mult ; retribuirii muncii şi îmbună­ nizarea asociaţiilor intereo mic, din care cauză produc­ condiţiilor din fiecare coope­
parare. circa 30 la sută a preţului de mat. concomitent cu o creş­ • dccît prevedea angajamentul. : tăţirea activităţii economice operatiste pentru realizarea ţiile sînt mici. iar rezultatele rativă. nu «t înlesnit organi­
In vederea realizării aces­ cost pe tona de minereu în tere a capacităţii dc prelucra­ i Totodată, la indicatorul bc- ; in cooperativele agricole de unor obiective cu tehnolo economice sînt sub posibili­ zare«! producţiei corespunză­
tor nivelului dc dezvoltare a
tăţile de care dispun. Unele
tor deziderate, recenta plena­ abataj, iar consumul specific re dc circa 3f) la sută. ; ncficii prevederile s-au în- ; producţie că, da­ gie modernă şi productivita­ cooperative agricole nu folo­ bazei tchnico-matcri.ile, tch-
Plenara apreciază
ră a C C. al P.C.R. trasează de lemn de mină se elimină Pe p.ircursul acestui an s-a : dcplinit în proporţie dc 104 : torită muncii susţinute a ţă­ te ridicată, pcnlru produce­ sesc cu toată grija foi “ ' ~"ir»ftij|or impuse de o «!gri-
sarcini de răspundere şi pen­ aproape totalmente. acţionat şi în direcţia optimi­ : Ja sută rănimii cooperatiste şi spriji­ rea de legume in sere şi so­ funciar şi nu execută Ia t
tru colectivul întreprinderii îmbunătăţirea indicatorilor zării randamentului termic al In cadrul acţiunilor între* : nului acordat de partid şi dc larii. îngrâşaren animalelor, lucrările agricole. mani!
noastre, care are datoria să «!- tehnico-cconomici ai activită­ cuptoarelor de prâjire mag- : prinse pentru refacerea fon- : stat pentru dezvoltarea agri­ producerea do furaje combi­ insuficientă preocupare
sigure peste HO la^ sută clin ţii industriale a întreprinde­ netizantâ. prin utilizarea unor : dului forestier s-au efectuat ; culturii cooperatiste, au cres­ nate ctc. tru respectarea regulilor a
producţia de minereu de fier rii depinde intr-o mare mă­ schimbâto.ire de căldură Mă­ ; împăduriri pe o suprafaţă dc j cut, an dc an. producţia agri­ Dezvoltare«! continuă a ba­ tehnice, folosirea semin»
a tării Putem afirma că )a sură dc activitatea uzinelor sura este aplicată la două ! 1716 hectare, din care 1 550 : colă şi veniturile cooperative­ zei tohnico-matorialc. precum de înaltă productivitate
noi se urmăreşte îndeaproape dp preparare, unde minereu- cuptoare şi se va generaliza la ? sînt reprezentate de răşinoa* . lor şi membrilor cooperatori, şi măsurile dc Îmbunătăţire a animalelor de rasă supe
organizării muncii, conduce­
î se.
introducerea in proporţie tot rile brute sînt transformate încă trei în cursul trimestru­ a sporit continuu contribuţia rii şi îndrumării agriculturii râ. Cu toate fă in multe
mai mare a mecanizării. Ast­ in produse vandabile, calita­ lui 1 1070. Remarc aceasta in- ; Un accent dcoschit a fost [ cooperativelor agricole la fon­ au dus l«t creşterea producţiei operative cheltuielile mal
fel. prin folosirea maşinilor tea acestor produse, deci şi trucît prin aplicarea şi expe­ : pus pe valorificarea superi- : dul central de produse agro- agricole. Aproape 1 000 de u- )e dc producţie au S|
de încărcat cu siloz, am reu­ preţul de vînzare a lor. de- rimentarea schimbătorului de j oară a resurselor fondului f alimentarc şi la dezvoltarea nilăţi cooperatiste. îndeosebi producţia globală n-a cr
şit să realizăm un indice de pinzînd in măsură hotâriloarc căldură, s-a obţinut o creştere : forestier. Pc lingă predarea ; economiei, naţionale. din cele situate în zona cerea­ corespunzător Din ar
: în exploatare
a unor în- .
utilizare dc peste 2 40D tone’ de modul dc desfăşurare a pro­ ; semnate cantităţi dc masă j Sectorul cooperatist al a­ lieră au obţinut «anul trocul cauză, -unele cooperative
de minereu pe maşină lu­ cesului tehnologic de prepa­ Irig. VASILE FLOREA ! lemnoasă, s-au recoltat şi li- j griculturii, format din 4 673 o producţie globală, la suta colo alocă sume încă m
nar. dublindu-se prin aceasta rare Pornind dc la «acest con­ director al I.M. Hunedoara de cooperative, care deţin 60,6 dc hectare, de peste 400 mii fondul dc acumulare, far
siderent esenţial, noi desfă­ i vrat în stare proaspătă sau ; la sulă din suprafaţa agrico­ re le afectează direct c
capacitatea de producţie a a- şurăm o «activitate susţinută ; sub formă conservată peste i Ici, multe dintre acestea apro
Udarea şi dezvoltarea,
balajelor şi reducindu-sc co­ de îmbunătăţire a fluxului ■ 1 500 tone fructe dc pădure. j lă şi 74 la sută din supra­ piindu-se de nivelul realizat consecinţe negative i
faţa arabilă a ţârii,
dispune
respunzător necesarul de for­ tehnologie, urmârindu-se creş­ Pentru export s-au predat j de o puternică bază tehnieo- de întreprinderile agricole dc sporirii avutului obştesc şi
ţă de muncă Mecanizarea în­ terea capacităţilor de prelu­ 26 tone de ciuperci şi o în- ■ matcrialâ. Parcul dc tractoa­ stat. îmbunătăţirii retribuirii mcm. In scopul îmbunătăţim ac­
cărcării şi■ transportului mine­ semnată cantitate dc carne j re şi maşini cuprindea, la în­ Pc baza dezvoltării multi­ brilor cooperatori. tivităţii de producţie a coope­
reului în abataje a ajuns în dc vînat. ceputul anului 1060. peste laterale şi în ritm susţinut a Rezultatele economice slabe rativelor agricole, a stilului şi
cursul anului 1969 la 44 la 66 700 de tractoare fizice, a- economiei naţionale şi spori­ înregistrate dc uncie coope­ metodelor dc muncă ale uniu­
sută. iar în 1070 se prevede proapc 34 000 de combine pen­ rii producţiei agricole, venitu­ rative sînt determinate in nilor cooperatiste, pentru în­
creşterea indicelui dc meca­ întreprinderea tru cereale pâioase. 46 000 de rile băneşti ale ţărănimii au marc parte şi de neajunsurile făptuirea hotâririlor Congre­
nizare la 67 la sută Dispu­ seccrâtori mecanice şi un în­ înregistrat o continuă creşte­ existente în utilizarea forţei sului al X lea al Partidului
nem în prezent de 26 maşini cinematografică | semnat număr de alte maşini re. In anul 1963 aceste veni­ dc muncă şî în formele dc Comunist Român. plenara
de încărcat în abataje şi pre­ şi utilaje agricole. Cantitatea turi au fost dc 30 237 milioa­ retribuire a cooperatorilor. In Consiliului Uniunii Naţionale
conizăm introducerea pînâ la interjudeţeană j de îngrăşăminte chimice folo­ ne lei, cu 24 la sută mai mari unele, unităţi nu se respectă a Cooperativelor Agricole dc
finele anului a încă 10 ase­ sită dc cooperativele agricole fată dc 1965. disciplina în muncă, sc folo­ Producţie
menea ■ maşini In vederea a fost anul trecut de peste Rezultatele obţinute expri­ seşte incomplet fondul dc
creşterii în continuare a gra­ In cursul zilei dc ieri şi-a j 300 000 de tone substanţă nc- mă dinamismul agriculturii timp, coca co face ca n scrie %H O T A r A Ş T E :
dului dc mecanizare In aceste îndeplinit prevederile surei- !
operaţiuni, se prevede ca nilor dc plan pentru acest an
treptat toate abatajele să fie întreprinderea cinematograli- ; I. Cu privire la organizarea muncii în cooperativele
dotate cu maşini dc încărcat. că interjudeţeană. Cifra dc ■
Astfel. în 1070 exploatările 9 300 000 spectatori din jude­
Vor primi încă 35 maşini de ţele Hunedoara şi Alba, care
încărcat cu siloz. Tot ca ur­ au vizionat filme în acest an, ; agricole de producţie
mare a preocupării colectivu­ a fost realizată prin prcocu- j
lui nostru, au fost experimen­ parea atentă a întreprinde. I 1. Principala sarcină a uniu­ tate adunări în care dezbat profil zootehnic, legumicol şi viermilor de mătase, împleti­
tate două instalaţii speciale rii pentru popularizarea efi- j nilor cooperativelor agricole şi adoptă planul de produc­ pomicol. In acest scop, uniu­ turi, confecţii din lemn, vase
pcnlru săparea suitorilor, ob- de producţie, a consiliilor dc ţie al formaţiunii de muncă nile judeţene vor sprijini di­ de lut, obiecte dc artizanat
ţinîndu-se viteze de avansare cîentă a filmelor şi organiza- i conducere şi a tuturor ţâr«i- respective şi măsurile pentru recţiile agricole pentru a se ctc., in funcţie de nevoile co­
dc peste 3 ori mai mari in rea unor bogate manifestări ; nitor cooperatori o constituie realizarea lui. repartiza un număr sporit de operativei agricole şi de posi­
comparaţie eu vechile proce­ culturol-cducativc. creşlerc.i producţiei agricole La culturile dc cimp. unde specialişti in unităţile coopc- bilităţile de desfacere.
vegetale .şi animale, clement se va menţine organizarea r.itistc, inccpînd cu anul Plenara recomandă consi­
dee. hotârîtor al îmbunătăţirii con­ muncii pe brigăzi, acestea vor 1970, cărora să li sc încredin­ liilor dc conducere ale coope­
tinue a vieţii ţăranilor coope­ putea fi grupate într-un sec­ ţeze conducerea unor sectoare rativelor agricole sâ analize­
Majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile ratori şî al sporirii aportului tor — condus dc un specia­ dc activitate, contribuind ast­ ze cu toată răspunderea şi sâ
agriculturii cooperatiste la a­ list. Pc mâsur.i intensificării fel direct la organizarea pro­ stabilească, cu «uordul uniunii
provizionarea populaţiei cu producţiei şi asigurării cadre­ ducţiei şi a muncii. judeţene si al direcţiei agrico­
i Cursuri medico-sanitare : produse agroalimcntarc, a in­ lor necesare se recomandă a 4. Unu) dintre cci mai buni le, formele de organizare a
i dustriei cu materii prime, la ii extinsă organizarea pc fer­ specialişti din cadrul fiecărei muncii caic sâ corespundă ccl
dezvoltare«! întregii economii me şi a acestui sector dc ac­ unităţi urmează să îndepli­ mai bine condiţiilor specifice
| de naţionale. In acest scop sc tivitate. nească funcţi.i dc inginer şef. unităţii şi fiecărui sector de
impune folosirea cu maximă
Consiliului
activitate. Formele de organi-
Uniunii
Plenara
In horticullurâ,
în raport
cu gradul dc dezvoltare a fie­
| perfecţionare Stimulent, răspunderi, obligaţii eficacitate a pâminlului. mij­ cărei ramuri, se vor putea Naţionale recomandă ca in­ z«ire a muncii vor fi aproba­ a
loacelor
mecanice,
generală
te de adunarea
îngrăşă­
ginerul şef să fie ales dc că­
mintelor chimice şi naturale,
fondurilor proprii şi a credi­ constitui ferme specializate tre adun.irca generală a mem­ membrilor cooperatori.
brilor cooperatori, ca vicepre­
6.
Statului cooperativei pre­
pentru Lucrătorii din reţeaua me- scurte, iar reducerea stagiului ce, pe lingă o stabilizare a telor acordate de stat, a rea­ (legumicole, viticole, pomico­ şedinte «ii consiliului de con­ vede câ fiecare membru co­
le) sau ferme mixte, pentru
dico-sanitară au primit cu personalului din mediul rural lor, şi o îmbunătăţire a Cali­ lizărilor ştiinţei şi tehnicii a- toate aceste activităţi ducere al cooperativei. In co­ operator are datoria sâ parti­
deosebit interes şi satisfacţie şi de la locurile de muncă cu tăţii asistenţei medicale de grîcole. In zootehnic, in funcţie dc operativele agricole de pro­ cipe activ la muncă în tot
profesorii de hotărîrea Consiliului de Mi­ condiţii grele constituie un specialitate, prin prezenţa u­ Realizarea unor producţii numărul animalelor, se vor ducţie. unde în funcţia de cursul anului, potrivit nevoi­
preşedinte va fi ales un ingi­
niştri privind generalizarea stimulent în activitatea aces­ nui număr lot mai mare de mari, constante, cu cheltuieli organiza ferme spccializ.itc, ner, acesta va îndeplini şi lor producţiei, 'finind scama
ştiinţe sociale j experimentării noului sistem tora. medici cu o înaltă calificare cit mai reduse, va crea pre­ pentru fiecare specie sau fer­ funcţia dc inginer şef al co­ dc necesitatea întăririi disci­
in
plinei şi responsabilităţii
mise favorabile pentru înfăp­
de salarizare şi majorarea sa­
Consider deosebit de impor­
profesională.
me mixte. Fermelor zootehni­
lariilor personalului medico- tantă şi măsura preconizată Hotărîrea Consiliului de tuirea cu succes a amplului ce li se pot repartiza tere­ operativei. In acest caz. în muncă a membrilor coopera­
I program de dezvoltare a .!- funcţia de vicepreşedinte va tori. plenara Consiliului Uni­
s.initar şi administrativ din ca medicii specialist! să se Miniştri aduce îmbunătăţiri nuri pentru producerea fura­
Vinei i dîm ineoţo. In o io |ala I unităţile sanitare. Această poată atesta pe posiurilc şi în salarizarea cadrelor me­ griculturii cooperatiste stabi­ jelor fibroase şi suculente. fi ales un membru coopcr.itor. unii Naţionale recomandă ca.
Bucureşti, Clu), lo ji, Tim işoara, | hotărirc demonstrează încă o urţdc funcţionează. Pînâ acum dii sanitare, fiind şi la aces­ lit la cel de al X-lca Con­ Şeful dc fermă va lucra efec­ anual, adunarea generală sâ
Crciovo ji Braşov încep cu u u rlle dată atenţia erescîndâ pe cave pentru a obţine titlul dc me­ tea diferenţiată în funcţie de gres al partidului. In cooperativele agricole în tiv în producţie şi v.n putea hotărască numărul minim o-
do porlecţionore a p ioloio rilor . care activităţile horticole sau fi ajutat dc un tehnician sau bliguloriu dc zile calendaris­
o acordă conducerea de par­ dic primar trebuia ca medicul locul dc muncă, activitatea în 2. Analizind activitatea co­ zootehnice sint mai puţin dez­
core prodau ştiinţele loclole — j tid şi de stat sectorului sani­ cc întrunea condiţiile dc ve­ tură. cît şi prin introducere:! operativelor agricole, plenar.i voltate. munca va fi organi­ de un membru cooperator cu tice dc p«irlicipare la muncă
filoTofio, economio politico, io- | experienţă în sectorul respec­ u membrilor cooperatori, re­
tar, ocrotirii sănătăţii publice. chime în specialitate să den de noi grade profesionale. Consiliului Uniunii Naţionale zată pe echipe specializate,
clo lhm j!iin |ilic - în şcolile de ! a ajuns la concluzi.i eâ, în tiv. Direcţia agricolă împreu­ partizat pc campanii, lucrări
Introducerea noului sistem un concurs. In razul că in te­ Prin reglementările prevă­ care vor funcţiona în cadrul
10 an i, liceele do cultura gene- ■ condiţiile actuale dc dezvol­ nă cu uniunea cooperativelor şi sectoare dc activitate, în
de salarizare şi majorarea sa­ ritoriul unde era încadrat cu zute. care pun in raport di­ brigăzilor sau fermelor pen­
rola. liceele de ip e cia lito le şi In lariilor se înscrie pc linia în­ tare a producţiei şi a bazei tru cultura plantelor de cîmp. agricole vor recomanda cadre raport cu volumul normelor
şcoli le proleiionole jl tehnico. Or* , specialist nu exista post va­ rect salarizarea cu modul de tehnieo-materialc, se impun de specialitate pentru funcţia dc muncă necesare efectuării
făptuirii politicii partidului cant de medic primar in spe­ împlinire a sarcinilor de ser­ b) Organizarea membrilor dc şef dc fermă Adunarea
goniiote In vederea inform ării cor- j îmbunătăţirea şi diversifica­ in întregime şi la timp ,i tu­
cu privire la creşterea cointe­ cialitate«! respectivă ora obli­ viciu, vor fi stimulate cadrele cooperatori pe brigăzi perma­ cooperatorilor din ferma de
pului dldoclic de jp eciah lo te cu | rea organizării muncii in co­ turor lucrărilor. Dc aseme­
resării materiale şi ridicarea gat să-şi aleagă post în altă medicale în activitatea cc o nente de producţie, iar în ca­ producţie va alege şeful dc
ultim ele noutăţi in aceste disci- ! operativele agricole dc pro­ nea. se recomandă ca aduna­
nivelului de trai al oamenilor localitale din ţară. fapt re-i vor depune, cît şi în ridicarea drul acestora, pe echipe şi fermă şi ajutorul acestuia,
. pline, cununie se vor dostajura ducţie, in care scop plenara rea generală sâ stabilească în
muncii. Apreciez ca foarte făcea pc unii medici să re­ grupe dc familii. Această for­ care vor fi confirmaţi dc a­
| Intre 26-30 decembrie, după cum permanentă a pregătirii pro­ recomandă următoarele forme funcţie de specificul campani­
importantă prevederea de a nunţe a sc mai prezenta la fesionale mă de organizare a muncii, dunarea generală a coopera­
| urmează ! Oraşul Bucureşti va de organizare a muncii : ee se foloseşte in prezent de ilor. lucrărilor şi sectoarelor
j reuni profesorii din Judeţele Ar- salariza personalul diferen­ concurs sau chiar să renunţe Introducerea noului sistem a) In cooperativele agricole cooperativele agricole de pro­ tivei agricole. Şefii dc fermă dc activitate, durata zilei de
ţiat, in funcţie dc specificul la titlul obţinut Sint nume­ pot fi propuşi să facă parte
1 geş, Brăila, Buzău, Constanţa, | de salarizare va fi un puter­ de producţie, corespunzător ducţie se poate menţine. Pe muncă în orc. Participarea c-
Dîmboviţa, Ialom iţa, Ilfov, Praho- ţ activităţii medico-sanitare. roase razurile cînd medicii nic imbold pentru personalul condiţiilor şi specificului ac­ măsura creării condiţiilor ne­ din consiliul dc conducere al fcclivâ la muncă a tuturor
: va, Teleorman, Tukeo, precum şl i Sistemul vechi dc salarizare din judeţul nostru au fost o­ medico-sanitar pentru a obţi­ tivităţii din fiecare sector de cesare. îndeosebi asigurarea cooperativei agricole. cooperatorilor va avc«i c«i re­
) cel din capitală ; oraşul Braşov, j nu ţinea cont de anumite bligaţi să renunţe la titlul ne rezultate dposcbîle în acti­ producţie, se vor putea orga­ cu cadre de specialitate, sc 5. Pentru folosirea cît m,ii zultat creşterea producţiei a­
pe cei din judeţele Braşov, Co- . specialităţi şi locuri cu volum obţinut in urma concursului vitatea medicală. întărirea dis­ niza ferme dc producţie cu va trece la organizarea mun­ completă, pe tot parcursul n- gricole şi obţinerea de veni­
vosna, Harghito şi Sibiu ; oraşul i marc şî condiţii deosebite dc pentru a nu fi nevoiţi să pâ ciplinei în muncă, contribu­ gestiune economică internă. cii şi în aceste unităţi pe fer­ nului, a braţelor dc muncă, turi constante, co<*a cc va per­
i Cluj, po cei din judeţele Albo, J muncă, cum sînt eclc ce n- răscascâ localitatea unde a- ind La stabilizarea cadrelor, Ferma îşi va organiza activi me de producţie. plenara Consiliului Uniunii mite sporirea permanentă a
Naţionale consideră necesară
| Bihor, Bittriţo-Nosâud, Cluj, Mo- ! cordâ asistenţă mamei şi copi­ voau familia. De asemenea cît şi la ridicarea continuă a ta ten dupâ principiul delimi­ 3. Pentru a asigura condu­ dezvoltarea, in bunăstării ţăranilor coopera­
■ romureş, Mureş, Sotu Moţe. Sălaj; j lului. circumscripţiile sanitare pentru obţinerea acestui titlu, pregătirii profesionale, fapt tării şi stabilităţii teritoriale, cerea competentă a activităţii cooperativele tori.
| oraşul Croiova, pc cei din jude- | din mediul rural şi altele care prin mişcările de cadre per­ care sîntem siguri că se va asigurării şi permanentizării de producţie a cooperativei, agricole, a secţiilor de prelu­ In situaţia în caic. datori­
j (ele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, j solicită o muncă intensă Noua manente ce se efectuau în râsfringe pozitiv asupra acor­ mijloacelor de producţie, a- precum şi a fiecărei formaţi­ crare a produselor agricole, tă ncp.wticipârii la muncă a
i Vilceo ; oraşul laşi. pe cei din i salarizare evidenţiază si ţine urma concursurilor, se intim- dării asistenţei medicale cît vînd plan propriu de produc uni dc lucru, plenara Consi­ executarea unor lucrări dc unor membri cooperatori, se
I judeţele Bacău, Botoşani, Galaţi, j cont de aceste condiţii, acor- pla ca medicul specialist in­ mai calificate, se va reflecta ţie şi financiar — parte in liului Uniunii Naţionale şi tîmplâric. împletituri, cerami­ aduc pagube materiale coope-
: Ieşi, Neamţ, Sucoova, Vaslui, ! dîndu-sc, in cazurile respecti­ tr-o nnumilâ ramură medicală în îmbunătăţirea continuă a tegrantâ a planului pc coope­ Ministerul Agriculturii şî Sil­ că ctc Pcnlru a utiliza capa­ îatîvci agricole, prin dimi­
citatea redusă dc muncă a u­
| Vronceo ; oraşul Timişoara, pro- j ve, salarii tarifare mai mari. să părăsească o unitate, ere indicatorilor de sănătate a în­ rativă. Membrii cooperatori viculturii apreciază că este nor membri cooperatori (bâ- nuarea producţiei sau com­
| fesorîi din judeţele Arad, Caraş- : Dc asemenea, in primii ani de înd dificultăţi in acordarea a- tregii populaţii. care lucre.izâ în ferme îşi necesar să sc asigure un nu­ trînî, femei cu copii mici. in­ promiterea acesteia, adunarea
I Scverin, Hunedoara şi Timiş. | activitate, medicilor li se a- sislcnţei medicale dc specia­ desfăşoară activitatea conform măr mai mare de ingineri, e- valizi ctc.). cooperaţi vele agri­
cordâ salarii mai bune. creş­ litate. din teritoriul respectiv Dr. CORNELIU MEIXNER prevederilor statutului şi ho- conomişli şi alţi specialişti, în cole vor putea organiza dife­
(Agerpres] ;
terea s.ilarizârii se f.ice la Actuala reglementare privind medic primor inspector la târînlor adunării generale ci toate cooperativele agricole rite activităţi productive la t s p . m m u ' i
perioade de timp mult mai promovarea cadrelor va adu- Direeţio sanitară o judeţului cooperativei, ţin cu regulari- şi Îndeosebi In unităţile cu domiciliu, cum sini; creşterea