Page 84 - Drumul_socialismului_1969_12
        P. 84
     PAG  a                                                                                                                                                      DRUMUL  SOCIALISMULUI  -   !OI  25  DECEMBRIE  1969
            Janos  Kadar  despre  ¡încheierea  lucrărilor                                                                                                                                       VIETNAM
                                                                                                                                                                                                100  M ILITARI  AMERICANI
             unele  probleme  ale                                       conferinţei  arabe                                                                                                      ŞI  7  ELICO PTERE   SCOASE
               •          m  m  m                    m          ţ       Ia nivel  înalt                                                                                                         DIN   LUPTA    DE   CĂTRE
            situaţiei internaţionale
                                                                                                                                                                                                f o r j e l e   PATRIO TICE
                                                                          RABAT    24.  —  Corespon  lor  Irakului.  Siriei  şi  Yeme
                                                                        dentul   Agerprcs,  C.   Benga,   nului  de  Sud  de  la  şedinţa  de                                                     SAIGON  24  (Agerprcs).  —     CAIRO  24.  -  Coresponden
              BUDAPESTA  24  (Agerprcs).   răm  eâ  interesele  socialismului   transmite  :  La  Rabat  s-au  în  închidere,   a  arătat   regele                                               După  cum  transmite  agenţia
            Luind  cuvînlul  în  cadrul  unui   impun  unirea  forţelor   împo  cheiat  marţi  noaptea  lucrări  H.issan  al  II-lea,  este  expre                                           Eliberarea,  forţele   patriotice   tul   Agerprcs,   C.   Oprlco,
            miting  care  a  avut  loc  la  Uzi  triva  duşmanului  comun   —   le  celei  de-a  5-a   conferinţe   sia  unor  divergente   doetri-                                            sud-vietnameze  au  lansat  re  transmite  :  Gheorghe  Coranlil.
            na  constructoare  de   maşini   imperialismul   —   inlâturîn-   arabe  la  nivel  înalt,  la  care   nale,  earc  există  in   cadrul                                             cent  atacuri  simultane  asu  adjunct  ol  ministrului  indus
            ..Banc"  din  Budapesta.  Janos   du-sp  divergenţele  de   păreri   au  luat  parte  delegaţii  din  14   naţiunii  arabe".   In  ceea  ce                                         pra   bazelor   aeriene   Nhon   triei   chimice,   conducătorul
            Kadar.  prim-scerclai  al   C C.   in  probleme  ideologice,  poli  ţări  membre  ale  Ligii  Arabe,   priveşte  lipsa   comunicatului                                             Hung  şi  Vinh  Ti ung,  situate   delegaţiei  române  core  în
            al  P M S I1,  abordind   uncie   tice  şi  de  altă  natură.  precum  şi   reprezentanţi  ai   final,   a  precizai   suveranul                                                    in  provincia  An  Giang.  sco-   treprinde  o  vizită  in  R.A.U.,  o
            probleme  ale  situaţiei  inter  Vorbitorul  a  salutat,  de  a  Organizaţiei  pentru  eliberarea   marocan,  aceasta  sc   poate                                                 ţînd  din  luptă  100  militari  a-   fost  primit  de  Aziz  Sidky.  mi
            naţionale  actuale,  a  arătat  că.   semenea.  începerea  convorbi  Palestinei.  Timp  do  trei  zile,   explica  prin  faptul  că  au  fost                                      mcricani  şi  distrugînd  şapte   nistrul  industriei  şi  petrolului
            in  ultimul  timp.  s-a  remarcat   rilor  dintre  U R S S ,  şi  S U.A.   in  incinta  hotelului   Hilton   luate  un  număr  dc  hotâriri,                                        elicoptere.  In  cursul  ultime  La  intîlnire,  care  s-o  desfăşu
            o  oarecare  îmbunătăţire.  Ten  cu  privire  la  limitarea  cursei   din  Rabat,  participanţii   au   care,  datorită  importanţei  lor,                                         lor  zile,  patrioţii  sud-vielna-   rat  într  o  atmosferă  cordiale,
            dinţele  de  schimbare*  nc  sini   înarmărilor  strategice.  dezbătut   probleme   privind   nu  pot  fi  date  publicităţii.  In                                                  mezi  au  mai  organizat  am  o  fost  de  faţă  Titus  5inu,  am
            favorabile :  iniţiativa  este  de  L'ngaria.  a  declarat  J  Ka  sprijinirea  mişcării  de  rezis  aceste  condiţii,   comunicatul                                             buscade  împotriva  unor  forte   basadorul  României  la  Cairo
            ţinută  într-o  măsură  tot  mai   dar.  sprijină  securitatea  euro  tenţă  palestiniene,  precum  şi   ar  fi  fost  incolor  şi  n-ar  fi                                       americane  şi  saigoneze  aflate   Ministrul  egiptean  şi-a  expri
            mare  de  forţele  socialismului   peană.  Pcnlru  aceasta.   este   mobilizarea  resurselor  ţărilor   reflectat  eforturile  earc   au                                            în  misiune   de  recunoaştere   mat  cu  această  ocazie  spe
            şi  ale  progresului,   a   arălat   necesar  ca  ţările  N.A.T.O.,  in   «arabe  în  vederea  reglementă  caracterizat  această   confe                                          In  eiteva  2 onc  ale  provinciei   ranţa  că  colaborareo  stabili
            vorbitorul,  caic  a  subliniat  în   special  R F.  a  Germaniei,  să   rii  conflictului  din   regiunea   rinţă.                                                                 Lam  Dong.                     tă  între  cele  două  ţări  se  va
            continuare   că   asn-nnmita   recunoască  situaţia  reală  crea  Orientului  Apropiat   La  în  Miercuri  dimineaţa,  majori  U.R.S.S.  In  nordul  Coucatuluî,  in  preajma  staţiei   Zelen-   Aceste  acţiuni,  menţionea  dezvolta  continuu.  In  bazo  a-
            „vietnamizarc”  a   războiului   tă  in  Europa  în  urma   relui   cheierea  conferinţei  nu  a  fost   tatea  delegaţiilor  au   părăsit   ciuksk,  continuă  lucrările  pentru  instalarea  unui  observator  as-   ză  agenţia  citată,  s-au  soldat   corduluî  de  colaborare  econo
            din  Vietnam  preconizată   de   de-al  doilea  război   mondial.   dat  publicităţii  nici  un  co  Rabatul.           troliiic  al  Academiei  de  Ştiinţe  a  U.R.S.S.  El  va  li  compus  din-   cu  uciderea  sau  rănirea  a  a  mică  şi  tehnico   dintre   cele
                                                                        municat.
            administraţia  .S U A.  nu  îşi  va   Dară  acest  lucru  se  va  produ                   Totodată,  la  Rabat  s-a  a  tr-un  puternic  telescop  optic  -   B.T.A.,  cu  diametrul  oglinzii  prin  proximativ  1:50  militari   ma  două  ţări,  România  constru
                                                                         Noaptea  lîrzin.  după  termi
            Minge  scopul,  că  poporul  viet  ce,  se  va  face  un  pas  hotâritor   narea  lucrărilor,  regele  Hus-   nunţat  că  Comitetul  de  in  cipate  de  6  m.                    ni Ici.                        ieşte  in  apropiere  de  Alexan
                                                                                                      formare  asupra
                                                                                                                      conflictului
            namez  îşi  va  soluţiona  singur   in  consolidarea  securităţii  eu  san  al  II-lca  al  Marocului  a   dintre  Arnbia  Saudită  şi  Ye  In  foto  :  Instalarea  suportului  telescopului.                   dria.  cu  utilaj  şi  echipoment
            propriile  sale  probleme.    ropene.                      ţinut  o  conferinţă  de  presă,   menul  dc  Sud.  alcătuit   din                                                                                      propriu,  o  fabrică  de  carbo
              Partidul  Muncitoresc  Socia  Politica  externă  ungară,  a   în  cadrul  căreia  a  relevat  c-   reprezentanţi  ai   Algeriei  şi                                                                              nat  de  sodiu.  In  primo  etapă,
            list  Ungar  —  a  spus   Janos   arătat  în  încheiere  J  Kadar.   xistenţa  unor  punrtc  de  ve  Irakului.  îşi  va  începe  activi                                                                          fabrica  va  avea  o  capacitate
            Kadar  —  salută  reluarea  rela  tinde  neobosit  spre  întărirea   dere  divergente  ale   partici  tatea  la  30  decembrie  Mem                                                                             anuală  de  100 000  tone  cor-
            ţiilor  sovielo-rhineze  si  inrr-   colaborării  intre  ţările  socia  panţilor  asupra   problemelor   brii  comitetului  urmează   să  4coa#d  a m erica n o   -                400  (le  milioane  de         bonot  de  sodiu,  existînd  po
            pevra  convorbirilor.  Conside-  liste.                    discutate.  „Absenţa  delegaţii-  fără  vizite  la  Adcn  şi  Riad,                                                                                     sibilitatea  ca  oceosta  să  fie
                                                                                                     pentru  a  lua  cunoştinţă   de                                                            ore  pierdute  din             extinsă   ulterior.   Delegaţia
                                                                                                      poziţiile   guvernelor   celor   Sibian  privind  Bichida**                                                              română  condusă  de  Gheorghe
                                                                                                      două  ţări.  după  care  se  vor                                                          cauza  grevelor                Coronfil  o  vizitat  şantierul  de
                                                                                                                                                                                                                               construcţii  al  fabricii,
                                                                                                                                                                                                                                                    unde
            N o u a  lege  privind  com erţul  S .U .A .                                              deplasa  in  regiunea  de  fron  rea  b azei  a e r ie n e                                                              s-a  întreţinut  cu   specialiştii
                                                                                                      tieră  contestată.  Wndinh.
                                                                                                                                                                                                  ROMA  24  (Agerprcs)  —      români  şi  egipteni.   Ministrul
                                                                                                                                                                                                                                român  a  fost  primit  de  Ahmerl
                                                                                                      Reorganizarea                                                                               Greva  dc  două  zile  a  celor   Kemol.  quvernotorul  oraşului
                               cu       ţările  socialiste                                            sistemului  judiciar          de  ia  W lieein s                                          90 000  dc  lucrători  din  trans  Alexandria
                                                                                                                                                                                                porturile  publice  şi  a  mun
                                                                                                                                                                                                                                                  publică
                                                                                                                                                                                                                                 Presa
                                                                                                                                                                                                                                        egipltană
                                                                                                                                                                                                citorilor  feroviari.   care  de  omple  inlonnaţii  cu  privire  la
             WASHINGTON      24   (Agcr-   Ministerul  Comerţului  va  tre  de  1 iberalizare   a  comerţului   al  Perului         TKrPOLT  24  (Agerprcs).  —  tuală  la  flO  km  de  Tripoli,  a   servesc  liniile   internaţionale   vizita  delegaţiei  române  şi  Io
            pres).  —  Agenţia  UPI  anun  bui  să  explice  Congresului  şi   adoptată  de  Congres  după  cel                     Statele   Unite  şi  Labia  au   fost  înfiinţată  printr-un  acord   ale  Italiei,  au  afectat  in  mod   coloborarea  dintre  cele  două
            ţă  :  Congresul  american  a  n-   exportatorilor  motivele   pen  dc-al  do11o*i  război  mondial”   LIMA  24  (Agcrpres)   —   realizat  un  acord  privind  li  pe  20  dc  ani   încheiat   în   serios  majoritatea   activităţi  ţon  în  diferite  domenii.
            prob.it  şi  a  trimis  spic  sem  tru  rare  refuză  exportul  unor   Kenneth  Davis,   asistent  al   Printr-un  decret  semnat   de   chid. irea  bazei  aeriene  de  la   1954.  Acesta  prevede,  printre   lor  din  principalele  oraşe  ita
            nare  preşedintelui   Richarri   bunuri.  Potrivit  noii  legi,  pre  ministrului   comerţului   al   preşedintele  Juan  Velasco,  gu  Vvhoclus  şi  evacuarea  tuturor   altele,  ea  unele  din  instal.itii  liene.  rcducînd  în  marc  parte
            Nixon.  noua  lege  privind  co  şedintele  .Statelor  Unite  poale   S LI A.,  a  apreciat  l.i   rindul   vernul  peruviun  a  suspendat   militarilor  americani  din  Li  le  bazei,  şi  anume  echipamen  afluxul  comcrci.il   dinainlca
            merţul  S.U.A.  cu  ţările  socia  autoriza  exportul  (!e  mărfuri   său  că  legea  va  oferi  admi  din  funcţiile  lor  pc  toţi  ma  bia  pină  la  30  iunie  197U.  Co  tul  fix  şi  cel  demodat,  să  fie   sărbătorilor  do  iarnă.
            liste,  reglementat  pină  in  pre  cu  caracter  strategie  in  cazul   nistraţiei   flexibilitatea  de  a   gistraţii  Curţii  Supreme  şi  a   municatul  difuzai  marţi  noap  preluate,  la  (lata  expirării,  de   Confederaţia  generală   ita  MOSCOVA  24  -  Corespon
            zent  inlr-o  manieră  restricti  in  care  mărfuri  similare  pot   reduce  „listele  negre"  guver  ordonat  reorganizarea  comple  te. i  la  încheierea  celei  de-a   Labia.  Valoarea  acestor  insta  liană  a  muncii   (C C  I  L ),  a   dentul   Agerpres,   L.   Outâ,
            vă  do  actul  privind  controlul   fi  achiziţionate  liber  do  ţări  namentale  şi   să   sporească   tă  a  sistemului  judiciar  al  ţă  treia   şedinţe  a  tratativelor,   laţii  a  fost  evaluată  la  v re   anunţat  că  totalul  orelor   de   transmite  :  Marţi  seara  a  ple
            asupra  exporturilor,   adoptat   le  socialiste  din  alto  ţări  or-   asifel  exportul  în  special  in   rii.       începute  la  15  decembrie  la   mea  respectivă  la  115  milioa  muncă  pierdute  (lin   cauza   cat  din  Moscova,  spre  potric,
            in  1040  Noua  lege,   valabilă   ridentale.  Preşedintele  va  pu  ţările  est-ruropenr   Potrivit   Prin  acelaşi  decret  a   fost   Tripoli,  exprimă  speranţa  ce  ne  dolari  grevelor  acestei  „toamne  fier  ministrul  forţelor  armate   ale
            pină  la  31  iunie  1971,  cere   tea  interzice,  insă.   exportul   unei  oficialităţi  a  Ministeru  numit  un  procuror  districtual   lor  două  părţi  că  ..acordul  va    binţi"  sc  ridică  la  400  dc  mi  Republicii  Socialiste  România,
            Ministerului  Comerţului  revi  unor  bunuri,  cinai-  dacă  aces-   lui  Comerţului,  citată  (Ic  a  şi  lf>  judecători  care  vor  al  maica  începutul  unei  noi  pe  La  începutul  acestei   luni,   lioane.  înlr-o  perioadă  dc  pa  general-colonel  Ion  loniţă,  ca
            zuirea  listei  produselor  ame  le.i  sînt  disponibile  pc   alte   genţia  Rculcr.  noua  lege  ar   cătui  noua  Curte  Supremă-  şi   rioade  dc  cooperare,  în  inte  in  capitala  libianâ  a  fost  in   tru, luni.  Au  fost  înnoite,  in-   re  a  luot  parte  la  şedinţa  co
            ricane  eu  caracter   strategie   pieţe  occidentale.      putea  duce  la  reducerea  ..lis  «ârora  li  s-a  încredinţat  sar  resul  popoarelor  american  şi   chciat,  după  cum  s  a  anunţai,   cepind  eu  luna   septembrie,   mitetului  miniştrilor   apărării
            care  pot  fi  exportate  in  ţările   După  părerea   senatorului   telor  negre"  la   aproximativ   cina  de  a  lua  măsurile  necesa  libian”.  Comunicatul   oficial   şi  un  acord   privind  evacua   r>M  de  contracte  colective  dc   din  ţările  participante  la  Tra
            socialiste  pc  bază  doar  de  au  W'aller  Móndale,  este   vorba   200  de  articole   re  privind  reorganizarea  siste  menţionează,  pc  dc  altă  par                     muncă,  cuprinzînd  4  milioane   tatul  de  la  Vorşovio.
                                                                         După  cum   scrie   agenţia                                                              ica.  înainte  de  termen,  a  ba                             La  gara  Kiev  din  Moscova,
            torizaţie  specială.   Totodată,  de  „prima  lege  semnificativă                         mului  judiciar  din  Peru.  Se   te.  că   problemele   privind
                                                                        Router,  cilînd  opinia  promo  preconizează   crearea   unui   compens.'irea  S.U.A.   pentTU   zei  britanice  dc  la  Tobruk.  de  muncitori.  1   ministrul  forţelor  armate   ale
                                                                        torilor  noii   legi.  „principala   Consiliu  naţional  de  justiţie   instalaţiile  care  nu  vor  pu                                               României  a  fost  salutat   de
                                                                       ci  însemnătate  ar  putea  fi  in   (□re  va  desemna  de   acum   tea  fi  retrase,  vor  constitui  o                                               mareşalul  Uniunii   Sovietice,
                                                                       special  simbolică,  şi  va  de  înainte  pe  magistraţi  Consi  biectul  unor  negocieri   ulte                                                     I  I.  lakubovski,  prim-locţiitor  al
            C o n g re s u l  S .U .A .  ş i-a                          pinde  în  marc  măsură  cum   liul  va  fi  format  din  9  mem  rioare  Delegaţiile  au  fost  con                                                 ministrului  apărării  ol  U.R.S.S.,
                                                                       administraţia   va   interpreta                              duse  de  căpitanul  Abdul  Sa                                                            comandant  suprem  al  forţelor
                                                                       împuternicirile  acordate   de   bri.  doi  dintre  aceştia   fiind   lem  Galoud.  membru  al  Con  SilAKON  T Ä T E                                  armate  unite  ale  statelor  por-
                                                                                                      delegaţi  din  partea  guvernu
            în c h e ia t  p r im a   s e s iu n e                      lege  Agenţia  France   Presse   lui.                       siliului  comandamentului  re                                                             îicipante  la  Tratatul  de   la
                                                                        apreciază  că  noua  lege  „lasă
                                                                        in  întregime  preşedintelui  po  In  expunerea  de  motive  a   voluţiei.  şi  Josepli   Talmer,                                                     Varşovia,  generalul  de  armată
                                                                                                      decretului  se  subliniază   că                                                                                          SM  Şlemenko,  şeful  statului
              WASHINGTON  24     (Agcr-   sului  In  ultimele  zile,   cele   sibil itatca  de  a  aprecia  opor  măsurile  luate  vizează  „resta  ambasadorul  S U  A.  la  Tripoli.   Primul  si  ui                      major   al   comandamentului
            pres).  —  Congresul  S U.A.  şi-a   două  camere  ale  acestuia  şi-au   tunitatea  liberalizării   schim  bilirea  respectului  faţă  de  le  tIr                                                              forţelor  armate  unite  ale  sta
            încheiat  marţi  prima  sesiune,   accelerat  insă  lucrările  şi  au   burilor  cu  ţările  socialiste".  ge  şi  justiţie”.  Baza  aeriană   Wheelus,  si-                                                        telor  partlcipame  Io  Tratatul
            urrnind  să-şi  reia  lucrările  la   votat  mai  multe  legi   impor                                                                                        film ele,  cu  S h a r o n   T a lc   (sensibila  u c ln fă   }>c  earc   de  la  Varşovia,  precum  şi  de
            19  ianuarie  1970.   Încheierea   tante,  inclusiv  cele  referitoa                                                                                      sp ecta to rii  români,  au  a v u t  recen t  p rile ju l  s-o  v a d ă   pc   citi  generali  sovietici.
            primei  sesiuni  a  fost  marcată   re  la  reforma  fiscală  şi  la  an                                                                                  ecrane  in  film u l  „V alea  p ă p u şilo r“)  aduc  p ro d u că to ri
            • Io  ameliorarea  sensibilă   a   gajarea  unui  număr  sporit  de                                                                                        lor  v e n itu r i  dc  m ilioane.  A c u m ,  cind  lu m e a   continuu
            relaţiilor  dintre  forul  legisla  cetăţeni  de  culoare  de   către                                                                                    să  fie  p r o fu n d   im p r e s io n a tă   dc  odioasa  crim ă    h ip p y    O
            tiv.  dominat  de  democraţi,  şi   întreprinderile  de  construcţii.                                                                                      dc  la  vila   Hei.  A ir ,  căreia  i-a  că zu t  v ic tim ă   şi  S h a ro n    SOFIA  24.  -  Coresponden
            Administraţia  republicană   a   Totuşi,  liderul   republican                                                                                             T a lc ,  cifrele  dc  afaceri  a m in tite   au  înreg istra t  creşteri   tul  Agerprcs.  Gh  leva.  trans
            preşedintelui  Nixon  De  altfel,   din  Camera  Reprezentanţilor,                                                                                         în s e m n a te .  In  acelaşi  tim ji,  n u m ă r u l  sp ecta to rilo r  la   mile  :  La  clubul   activiştilor
            preşedintele  a  făcut  marţi  o   Gerald  Ford,  s-a  declarat  ne                                                                                       film e le   in  care  joacă  S h a ro n   la te ,  p o trivit  u n u i  s o n   culturali  din  Sofia  a  avut  loc
            vizilâ  la  Capitolul,  unde  s-a   mulţumit  de  artivilalea  foru                                                                                       daj,  a  crescu t  cu  /ieste  40  la  sută.            o  adunare  consacrată  aniver
            întreţinut  eu  liderii  celor  două   lui  legislativ,  menţionînd   eă                                                                                      In  oraşele  d in   S.U .A.  rulează  in  jirezent   u ltim u l   sării  a  150  de  ani  do  la  naş
            partide  republican  şi  demo  din  cele  4f>  de  propuneri   le                                                                                        film   al  regretatei  S h a r o n   T alc,  turnat  cu  puf in  tim ji   terea  marelui  revoluţionar,  is
            crat.  din  Senat  si  Camera  Re  gislative  ale  Administraţiei  nu                                                                                     în a in tea   v io len tei  sale  morţi.  Acest  film  a  a v u t  inifial   toric  si  scriitor  român.  Nico-
            prezentanţilor.  Agenţiile  apre  au  fost  adoptate  decît  14  In                                                                                       titlu l  „13“,  d a r  in  c u rs u l  film ă rilo r  el  a  fo st  sc h im b a t   lae  Bălccscu.  Adunarea  a  fost
            ciază.  de  asemenea,  ea   un   srhiml).  liderul   democraţilor                                                                                          in  „12+1".  C la u d e  G iro u x ,  jirodu că lo ru l  c a n a d ia n   al   organizată  dc  Comitetul   He
            semn  al  ameliorării  relaţiilor   din  .Senat,  Mike  Mansfield,  a                                                                                      acestui  film ,  a  d eclarat  d c  c u rin d   la  L o n d ra   că  s c h i m   prietenie  si  relaţii   culturale
            dintre  puterea  legislativă   şi   caracterizat  sesiunea  ca  fiind                                                                                      barea  titlu lu i  s-a  d a to r a t.,  su jicrstifici  legale  dc  cifru   r u  străinătatea  Comisia  na
            executivă,  hotărirea  Casei  Al  .cea  mai  productivă*  nu  nu                                                                                        13.  G ir o u x   a  a d ă ugat  :  „ F ilm u l  a  fo st  te r m in a t  deşi  au   lională  a  Republicii  Pooiilorc
            be  de  a  nu  convoca  Congresul   mai  în  ce  priveşte  cuantumul                                                                                      e x is ta t  grcutăfi.  Dar  cin d   tic-am   p regătit  să-l  p r e z e n tă m    Bulgaria  Deni-u  IJ  N  F S C O ,
            intr-o  sesiune   extraordinară   activităţii  sale  legislative,  dar                                                                                    ]ic  ecra n e  a  sosit  vestea   d e sp r e   să lb a ticu l  m a sa cru   dc   Institutul  de  ^'iBonivticâ   si
            in  cursul  vacanţei  parlamen  şi  in  ceea  ce  el  a  denumit  o                                                                                       la  H o lly w o o d   în  care  a  fo st  ucisă  şi  S h a r o n   Tatc.  D e  Uniunea  lur.ră^-hnr  oameni
            tare.  Posibilitatea  unei  sesi  reorientare   a   priorităţilor.                                                                                       oarece  „12f i "   era  n  c o m ed ie  c in em a to g ra fică ,  nu  a m    lor  dc  sliinlă  rliu  ftiilnorip.
            uni  extraordinare  a  fost  evo  Potrivit  agenţiei  UPI,   Mans                                                                                       p u tu t  să-l  in c lu d e m   in  re p erto riu   im e d ia t  după.  u ci
            cată  de  mai  multe  ori  în  ulti  field  a  avut  în  vedere  atitu                                                                                                                                             Adunarea  a  fa»1   deschisă
                                                                                                                                                                      derea  protagonistei.  După  în d e lu n g i  ezitări  a m   h o lă rit   de  acad.  Snva  C'*'o*-‘s!;i,  pre
            mele  sâptâmîni  în  legătură  cu   dinea  eritirâ  a  Senatului  faţă                                                                                    recent  ca  film u l  să  fie  p r e z e n ta t",
            neresilatra   adoptării   unor   de  cheltuielile  militare,  con                                                                                            A jiro u p c  în  acelaşi  tim p   cu  p rezen ta rea    film u lu i   şedintele   Biroului   Adunării
            proiecte  de  lege  aflate  de  luni   siderate  pină  în  prezent  aproa                                                                                „12 +  1“  pc  ecra n ele  c in e m a to g r a fe lo r  din  C anada.  M a   Pon-jlnrc  a  RP  Bulgarin,  ca
            de  zile  1n  dezbaterea  Congre-  pe  ca  intangibile.                                                                                                                                                            re  in  cuvinte  calde  a  evaroi
                                                                                                                                                                      rea  B rita n ic  şi  S .U .A ,  jiolifia  a  dcscoiierit,  pc  nr.aştep-   viaţa  şi   opera   cminnnt-  l-n
                                                                                                                                                                      late,  pe  fă u r ito rii  c r im e i  dc  la  Hei  Air.  A c u m   sc  v o r   revoluţionar  român   Micolae
                                                                                                                                                                       beşte  tot  m a i  des  d esp re  p res im ţir ile   e x p r im a te    de   Bălccscu  si  relaţiile  tradiţio
                                                                                                                                                                      S h a r o n   T a tc   cu  p rileju l   tu r n ă rii  u ltim u lu i  său   film .   nale  de  prietenie  si  colabora
                        0  naţiune  izolată                                                                                                                           S h a r o n   T a tc  şi-a  în c e p u t  cariera  cin e m a to g r a fic ă   ju cin d    re  dintre  popoarele   român
                                                                                                                                                                                                                               si  bulgar,  corp.  in  anii
                                                                                                                                                                      in tr -u n   film   ce  p urta  titlu l  „13 "   C in d   a  aflat,  cu
                                                                                                                                                                                                                                                    con
                                                                                                                                                                                                                     şi
                                                                                                                                                                      acest  film   t a   avea  titlu l  „13“,  artista  u   e x c la m a t  :   strucţiei  socialiste,  au  câoă-
                            prin  cenzură                                                                                                                             „Din  nou  13  !  P r im u l  m e u   fi lm   a  a v u t  acelaşi   titlu.   moase  perspective  de  dezvol
                                                                                                                                                                                                                               tal  un  nou  conţinut  cu  fru
                                                                                                                                                                      M ă  te m   că  „13"  va  fi  p r im u l  şi  u ltim u l  m e u   film ",
                                                                                                                                                                                                             V.  CHIŞU         tare  şi  lărgire  în  viitor.
                   Cenzorii  din  Africa  de  Sud  au  interzis  în  ultimii
                  13  ani  cel  puţin  13 000  de  titluri  de  cărţi  şi  diverse
                  publicaţii.  Tot  ee  apare  de  exemplu  in  ţările  socialis
                  te  este  în  mod  automat  interzis.  La  fel,  toate  cărţile
                  care  se  referă  la  apartheid.  Reputaţia  autorilor  nu
                  constituie  o  protecţie.   Printre victime   se  numără                                                          de  vehicule  militare   ina  ne  ce  nu  au  făcut  parte  din   lor  lor,  sc  numără  Japonia   blocate  235  trenuri  de  mar
                  Erskine  Caldwell,  John  O’Hara,  William  Faulkner,   ■  C U R I E R                                            mice  —  anunţă  un  comuni  cabinetul  precedent.  Forma  cu  320  de  milioane  dolari,   fă  cu  cca.  12 500  vagoane.
                  Aldous  Huxley,  Theodore  Dreiser.  Au  figurat  printre                                                         cat  al  FRELIM O,  dat   pu  rea  noului  guvern  urmează   Coreea  dc  stid  eu  170  dc  mi  La  descongestionarea   li
                  lucrările  a  căror  difuzare  a  fost  oprită  „Eu  Claudâus                                                     blicităţii  la  Dar  es  Salaam.  alegerilor  legislative  desfă  lioane  dolari,  Tnîlanda   cu   niilor  .şi  la  reparaţii  lucrea
                  împărat"  de  Robert  Graves,  şi „Vîrsta  raţiunii"   de                                                           Cifrele  denotă  o  intensifi  şurate  in  Kenya  la  începu  139  milioane  dolari,  Kilipine   ză  25 000  de  feroviari,  vo
                  Jean  Paul  Sartre.  Ziare,  reviste,  filme,  piese  de  tea                                                    care  a  acţiunilor   ofensive   tul  lunii  decembrie  şi  cişti-   cu  90  milioane  dolari.  luntari  şi  militari  din  Ceho
                  tru,  picturi,  sculpturi,  afişe, ilustrate  —  nimic   nu                                                       lansate  do  forţele  de  elibe  gate,  potrivit  datelor  oficia                     slovacia
                  scapă  ochilor  de  vultur  ai  cenzorilor.  Nici  măcar  dis                                                    rare  din  Mozambic.          le  comunicate   la  Nairobi,   ♦  O #
                  curile.                                                                                                                                        de  reprezentanţii  partidului   La  Oslo  s-au  încheiat  lu  o o a
                   Sud-afrieanii  s-au  obişnuit  se  pare  cu  această  si     Intre  5  şi  8  ianuarie  la  lioustnn  se  vor  intîlni   ♦  0 4              de   guvernămint   Uniunea    crările  Comisiei  sovîotn-nor-   Forţctc  aeriene  argcntînic-
                                                                                                                                      Iarna  aceasta,  care  sc  a-
                  tuaţie.  Izolare«),  Insă,  şi-a  lăsat  amprenta:  Republica   savanţi  din  mai  multe  ţâri  pcnlru  a  discuta  rezul  nunţâ  foarte  grea  pentru  ţă  Naţională  Africană  din  Ke  vegiene   pentru   protejarea   uc  au  lansat  o  capsulă  spa
                  Sud-Airicanâ  dc  astăzi  este  în  urmă  cu  25  de  ani  —   tatele  analizelor  şi  experienţelor  efectuate  asupra   rile  Europei,  nil  a   ocolit   nya.  In  noul  cabinet,  vice  rezervelor  şî  reglementarea   ţială  eu  o  maimuţă  la  bord.
                 o  tară  in  rare  timpul  stă  pe  loc                      mostrelor  de  sol  selenar  aduse  de  ultimele  două  mi  nici  continentul   nord-amc-   preşedintele   ţârii,   Daniel   vînatului  de  foci  in  partea   Această  lansare  face  parte
                   Contactul  cu  tendinţele  contemporane  este  trep       siuni  „Apollo"  Din  partea  Statelor  Unite  vor  par  rican.  Regiunile  nordice  ale   Arap  Moi.  deţine  portofo   dc  nord-est  a  Oceanului  A  dintr-un   program   destinat
                  tat  pierdut.  Mulţi  dintre  sud-africani  nu  ştiu  şi  nici   ticipa  1 000  de  savanţi,  iar  din  străinătate  142.  Lu  Statelor  Unite  sînt  bîntuite   liul  Ministerului  de  Tnterne,   tlantic.   Comisia  a  elaborat   dezvoltării   cercetării   spa
                  nu  par  să  se  intereseze  de  ce  sc  întimplâ  in  conti  crările  acestei  reuniuni  sc  vor  desfăşura  pe  secţiuni   de  puternice  furtuni  de  ză  James  Ghichuru  a  fost  nu  măsurile  corespunzătoare  şl   ţiale.   Pînâ   în  prezent,  la
                  nentul  african.   Evenimente   ea  revolta  studenţilor    cu  tematici  specifice :  mineralogie,  chimie  analitică,   padă.  In  oraşul  Chicago,  ca  mit  ministru  ol  apărării,  iar   planul  cercetărilor  ştiinţifi  centru)   dc  lansare   dc  la
                  survenită  in  ţările  occidentale  ii  zăpăcesc,  ca  şi  evo  izotopi,  radiaţii  solare  etc.  După  cum  se  ştie,  o  parte   re  a  avut  cel  mai  mult  de   în  funcţia  de  ministru  al  a  ce  pc  anul  1970.  Chnmieal  au  fost   efectuate
                  luţia  concepţiilor  de  viaţă  Aceasta  din  urmă  va  pune,   dintre  mostrele  dc  sol  selenar  aduse  de  echipajul   suferit  din  cauza   căderilor   facerilor  externe  —  Noyo-                 încă  două  lansări  de  capsu
                  în  timp,  probleme  sporite  cenzorilor:  din  ce  în  ce   „Apollo-ll"  nu  fost  încredinţate  spre  studiere  unui   abundente  de  zăpadă,  şcolile   roge  Mungai.     * 0 *                        le  spaţiale,  încununate   de
                  mai  multe  filme,  cărţi,  piese  ele  vor  trebui  interzise   număr  de  100  savanţi  dinafara  S.L1  A.      nu  fost  închise  iar  aeropor                            Gerurile  aspre  şj  zăpezile   succes.  La  prima  lansare.  în
                  dacă  actualele  norme  sînt  menţinute.  Este  ceea  ce                                                          turile  au  dcvonil  impracti  ❖  O *                     continuă   să  aducă   grave   capsula  spaţială  au  fost  am
                                                                                                                                                                   Potrivit  datelor  publicate
                  partidul  de  extremă  dreaptă  naţionalist  reclamă  deja                                                        cabile.                       de   Ministerul   Comerţului   perturbaţii  în  buna   desfă  plasate  aparate  pentru  mă
                  cu  urgenţă.  Membrii  acestui  partid  ii  acuză  pe  cen                                                                                                                  şurare  a  troficului  feroviar   surători  meteorologice  şi  eu
                  zori  de  prea  mult  liberalism.                         Reprezentantul   Iordaniei   se  află  şi  sora  fostului  rege   •  O #              al  Statelor  Unite,   în  anul   din  Cehoslovacia.  Din  cauza   legere  de  date  ştiinţifice,  iar
                   Protestele  împotriva  cenzurii  s-au  intensificat  însă   la  O.N.U.,   Muhammad  El-   al  Bugandci.  Purtătorul  de   Guvernul  elveţian,  in  ul  19(59,  cheltuielile  militare  a-   frigului  se  semnalează  dese   la  cca  dc-a  doua  a  fost  lan
                                                                                                                                                                                               ruperi  ale  cabturilor  electri
                  în  ultima  vreme.  Forma  eca  mai  acută  a  nemulţumi  Farra  a  adresat  o  scrisoare   euvînl  a  precizat  că.  în  ur  tima  sa  şedinţă  din  acest  an.   merieane  în  străinătate,  fără   ce  şi  unele  deteriorări   de   sată  maimuţa  Juan.   Mai
                                                                                                                                                                  a  socoti  alocaţiile  destinate
                  rii  se  referă  la  felul  în  care  sînt  private  universităţile   preşedintelui  Consiliului  de   ma  unrhetri  efectuate,   s-a   s-a  pronunţat  pentru  intro  războiului  din  Vietnam,  au     muţa  a  fost  recuperată   cu
                  de  diversele  publicaţii  necesare.  Trebuie  notat  că   Securitate   in   care  protes   constatat  că  mai  multe  per                                                  şine  In  diverse  sectoare  sînt  ajutorul  unei  paraşute.
           i««£                                                                                                                     ducerea   dreptului   de  voi   atins  cifra  record  de  4.0  mi
                  universităţile  nu  sc  bucură  dc  vreo  excepţie  de  la   loază  împotriva  bombarda  soane  au  tras  focuri  de  armă
            CC    regulă.  Dacă  Horesc,  ele  îşi  pot  exprima  dorinţa  de  a   mentelor  aviaţiei   israeliene   asupra  preşedintelui  Obotc,   pentru  toate  femeile  cetăţc-   liarde  dolari   Sc  precizea
                                                                                                                                    ne  ale  acestei  ţări.  care  au
                                                                                                                                                                  ză  câ  aceste  date  nu  slnt
            * -   primi  o  publicaţie  interzisă   Cel  care  decide  este.   contra   satelor   iordnnîene   dar  că,  pentru  moment,  nu   împlinit  vîrsta  de  20  do  ani   definitive,  deoarece  sînt  cu
            ir>   insă,  guvernul.   S-a  întimplat  ea   Universil.itca  din   Kufr,  Asad,  Sama,  Izmal  şi   se  poate   afirma  că  ar  fi   In  acest  sens.  guvernul  va   noscute  doar  cifrele  exiicte   COMANDAMENTUL  FORŢELOR  ARMATE  FOPU-
                  Cnpctown  să  ceară  permisiunea  dc  a  folosi  cartea   Irbid  Aceste  atacuri,  sc  a-   vorba  de  o  încercare  dc  lo  prezenta  anul  viitor  Parla  pe  primele  sase  luni  ale  a-   LA RE  DE  ELIB ER A R E  DIN  VIETNAM UL  DE  SUD  a
                  ..Statutul  Jegal  al  femeilor  africane”  de  H  J.  Simons.   rală  în  scrisoare,  au  provo   vitură  de  stat  mentului  un  proiect  privind                              liolfn ît  eliberarea  unui  număr  dc  15  militari  saigonezi.
            cS )    linistrul  justiţiei  a  răspuns  insă  negativ,  in  nuda   cat  moartea  a  7  persoane  şi   In  urma  busculadelor  şi  a   modificarea  constituţiei  nuJui  in  curs  In  19(50.  chel  capturaţi  in  cursul  unor  lupte  recente  —-  anunţă  agen
            ÜJ    faptului  că  volumul  nu  figura  pc  lista  publicaţiilor   rănirea  altor  34     situaţiei  confuze  care  a  ur  In  razul  in  rare   Parla  tuielile  pentru   întreţinerea   ţia  VNA  (întărirea  a  fost  fuafă  cu  prilejul  celei  dc-a
                                                                                                                                                                  trupelor  aflate  în  afara  gra
            CC    interzise.  Motivul  refuzului:  Simons.  în  Irccut  profe                         mat  după  atentat,  au  fost  u-   mentul  va  aproba  acest  pro   niţelor  S.U.A.  şi  ..asistenţa"   9-a  aniversări  a  creării  Frontului  Naţional  dc  Elibe
            Û .   sor  la  Universitatea  din  Capetown  iar  acum  la  eca   » 0 «                    cisc  şapte  persoane.        iert.  ol  va  trebui  supus  u   militară   acordată  de  Was  rare  din  Vielnamul  dc  sud.
                  din  /„îmbin,  este  i.itifical  drept  comunist          Un  purtător  de  cuvin!  ofi                          nui  plebiscit.               hington  aliaţilor  din  blocu
                    Cea  mai  răspindită  forma  dc  roiv/.ură  cslc  cea  o-   cial  al  guvernului  ugandez   * 0 #                                             rile  militare,  s-a  ridicat  la
            z     xcrcitată  dc  Comitetul  pcnlru  controlul  publicaţiilor,   a  declarat  că  în  urma  aten  In  cursul   unor   atacuri   » 0 #            4.5  miliarde  dolari   Europa
                  care  este  împuternicit  să  Interzică  orice  publicaţie   tatului  comis  Ia  19  decem  lansate  în  provincia   (îabn   Preşedintele .Joino  Kcnyal
            o     importată  sau  locală  eu  excepţia  ziarelor  tipărite  cu   brie  împotriva  preşedintelui   Dclgado,  în  lunile  octombrie   la  a  formal  lu  începutul  a   occidentală   a   absorbit  o
                                                                                                                                                                  treime  din  aceste  cheltuieli.
                  aprobarea  autorităţilor.                               Milion  Obotc,  au  fosf  ares  şi  noiembrie,  forţele  patrio  ccstci   sâptămini   noul  gu  Printre  ţările  asiatice  unde
                    Efectul  combinai  al  diferitelor  forme  de  cenzură  a  tate  zece  persoane,  majori   tice  mozambicano  au   scos   vern  al  Kenyei,  în  rare  por  S.U.A  cheltuiesc  sume  im
                  supra  universităţilor  in  special,  şi  asupra  vieţii  eul   lalea  aparţinînd   partidelor   din  luptă  250  de   militari   tofoliile  a  şase  ministere  au   portante  pentru  întreţinerea
                  turale  sud-afrieane,  in  general,  este  incalculabil  de  opoziţie.  Printre  acestea  portughezi  şi  au  distrus  29  fost  atribuite  unor  persoa  bazelor  militare  si  a  trupe  C  U  R  I    E     R
                                             („New  Statesmann")
                                                                                                           TIPARU L s  întreprinderea  poligrafică  Deva.
                                                                                                                                                                                                                                               44 0G5





