Page 95 - Drumul_socialismului_1967_12

| Hunedoar*®iva t
PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE, VNIŢI-VAt

Sen m i em itîn

îss sedlin iă

9

p ie s m ră

ANUL XIX. NR. 4038 MIERCURI 27 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 DE BANI
__ _ RR0

H I SESIUNII
LUCRA dl J.

N A R I I ADUNĂRI NAŢIONALE

Marţi dimineaţa, la Pa­ Expunerea ia proiectul de lege privind unele măsuri Expunere la proiectul de lege pentru
latul Marii Adunări Naţio­
nale au continuat in şe­
dinţă plenară, lucrările se­
siunii a V1II-Q a celei de-a de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei adoptarea planului de stat al economiei
V-a legislaturi a Marii A­
dunări Naţionale, deschise
la 9 decembrie.
Potrivit principiului se­ naţionale prezentată de tovarăşul naţionale pe anul 1968
siunilor deschise, adoptat
de Marea Adunare Naţio­
nală, in perioada de la pri­
ma şedinţă plenară, hierd- prezentată de tovarăşul
rile s-au desfăşurat in co­ ION GHEORGHE
misii permanente, care au
dezbătut proiectele de legi
ce le-au fost transmise In
vederea studierii lor şi a în­
tocmirii rapoartelor către preşedintele Consiliului de M iniştri MAXIM BERGHIANU,
M.A.N. Membri ai Consiliu­
lui de Miniştri au făcut. în
cadrul comisiilor, expuneri
cu privire la proiectele de TOVARĂŞI DEPUTAŢI. în organizarea şi conducerea drul pentru transpunerea lor în rea contribuţiei acestora la preşedintele Comitetului de Stat
legi prezentate şl au dat lă­ economiei noastre socialiste — reglementări legale. ' modernizarea continuă a pro­
muririle cerute de deputaţi. După cum vă este cunoscut. în condiţiile progresului con­ Procedeul pe care îl propu­ ducţiei şi la îmbunătăţirea re­
In încheierea lucrărilor, co­ Conferinţa Naţională a Parti­ tinuu — si defineşte căile fo­ nem aduce elemente noi în zultatelor calitative ale acti­
misiile permanente au apro­ dului Comunist Român din 6-8 losirii cu maximum de efi­ practica noastră legislativă. El vităţii. al Planificării
bat rapoartele care urmea­ decembrie a.c. 3 adoptat un cientă a potenţialului de care porneşte de la ideea de bază Totodată, pe linia procesului
ză a fi înfăţişate in plenul ansamblu de măsuri dc o im­ dispunem. Ele se încadrează în înscrisă în Constituţie că „în de concentrare şi centralizare
Marii Adunări Naţionale. portanţă hotărîtoare pentru procesul neîntrerupt de per­ Republica Socialistă România, a producţiei, se vor putea în­ Vâ rog sâ-mi permiteţi ca. nea, s-a dezvoltat puternla tuşi, lipsuri în aprovizionarea
Ora 10. Deputaţii şi invi­ perfecţionarea amplă şi pro­ fecţionare 'a mecanismului eco­ forţa politică conducătoare a fiinţa mari unităti economice, din însărcinarea Consiliului de producţia de maşini-unelte şi populaţiei cu unele produse
taţii au intlmpinat cu vii fundă a întregii noastre vieţi nomic. cerut de mersul înainte întregii societăţi este Partidul reunind mai multe întreprin­ Miniştri, să prezint spre exa­ dc utilaje tehnologice, desti­ de consum cuient sau de folo­
şi îndelungate aplauze pe sociale si economice. al societăţii si reprezintă o Comunist Român". Liniile di­ deri care — pe baza unor minare şi legiferare Marii A­ nate îndeosebi unor ramuri sinţă îndelungată, lipsuri ge­
conducătorii de partid şi Pornind de la stadiul actual al materializare creatoare a di­ rectoare stabilite de Confe­ competente largi şi a promo­ dunări Naţionale proiectul hotărîtoare ale economiei. In nerale în bună parte de gos­
de stat la sosire fn sala ie economiei — caracterizat prin rectivelor Congresului al IX-lea rinţa Naţională a partidului vării muncii colective — să planului de stat pe anul 1968. industria uşoară producţia es­ podărirea nesatisfăcâtoare a
şedinţe. creşterea impetuoasă 3 torţe­ al partidului. constituie aşadar, baza, ele­ fie capabile să desfăşoare o Dezbaterea acestui punct de te cu 15 la sută mai mare de­ fondului de marfă, cit şi de
lor de producţie, diversifica­ puternică activitate de concep­ pe ordinea de zi a actualei se­ cît în 1966. In acelaşi timp, in­
In Joja din dreapta incin­ Traducerea în viaţă a prin­ mentul motor, al întregii acti­ nerealizarca unor prevederi la
tei au luat loc tovarăşii rea continuă a producţiei, spo­ cipiilor adoptate solicită in vităţi practice ce urmează să ţie şi de îndrumare a întreprin­ siuni are loc în preajma ani­ dustria şî-a diversificat gama producţia legumicolă.
Nicolae Ceauşescu. Ion rirea complexităţii proceselor continuare o intensă activitate se desfăşoare pentru perfec­ derilor. versării a două decenii de la de produse cu sortimente care In 1967 au continuat să se
Gheorghe Maurer, Gheorghe economice — si de la cerin­ practică, precum şi aplicarea ţionarea conducerii si planifi­ Soluţiile ce vor fl hotărîte proclamarea Republicii. In a- contribuie la o mai bună va­ dezvolte acţiunile social-cultu-
Apostol, Alexandru- . Blrlă- ţele noi ale dezvoltării Româ­ unor măsuri complexe pe cării economiei. însuşirea a­ pentru perfecţionarea muncii ceştî 20 de ani — cei mai rod­ lorificare a materiilor prime. rale pe care le întreprinde sta­
dcanu. Emil Bodnaraş, Chi- niei fn pas cu progresul ra­ toate treptele organizării eco­ cestor orientări de cfctre Ma­ unităţilor economice-produc- nici, mai bogaţi în prefaceri Referindu-se la rezultatele tul nostru S-au construit a­
vu Stoica, Alexandru Dră- pid al ştiinţei si tehnicii con­ nomice. Această necesitate de­ rea Adunare Naţională sl prin tive, vor trebui să ducă la de­ înnoitoare din istoria poporu­ acţiunii de organizare ştiinţi­ proape 56.000 apartamente din
ghici, Paul Niculescu-Mizll, temporane, măsurile de per­ curge din multitudinea pro­ ea. de către întregul nostru grevarea ministerelor şi celor­ lui nostru — România a urcai, fică a producţiei şi a muncii fondurile statului ; s-au dai
Jlie Verdeţ, Maxim Berghia- fecţionare a conducerii si pla­ blemelor care trebuie rezol­ popor, creează cadrul legal lalte Inslitutii centrale de nu­ prin munca entuziastă a oa­ şi de cieştere a eficienţei ac­ în folosinţă, de asemenea, noi
nu, Florian Dănălache, Con­ nificării economiei sînt menite vate şi din diversitatea aces­ pentru traducerea în practică meroase activităţi operative pe menilor muncii, sub condu­ tivităţii economice vorbitorul spaţii de învâţăniînt şl unităti
stantin Drăgan, Janos Fa- să ridice întreaga activitate Ia tora. în raport cu situaţia con­ a directivelor partidului si dă care Ie efectuează în prezent; cerea partidului, trepte tot a arătat că acestea au contri­ de ocrotire a sănătăţii, creşc
zekas, Gheorghe Rădulcscu, un nivel calitativ superior. cretă din fiecare domeniu de posibilitatea de a însărcina pe această cale, precum şî mai înalte de dezvoltare eco­ buit în mare măsură la depă­ şi grădiniţe de copii, pre­
Leonte Rău tu, Vasile Vilcu. Ele vor contribui la punerea activitate. Consiliul de Miniştri — ca organ prin îmbunătăţiri ce vor putea nomică şi sooială, de progres şirea planului de producţie, a cum şî alte edificii cu carac­
In loja din stingă au luat mai deplină în valoare a re­ Faptul că aceste măsuri se executiv — să asigure aplica­ fi aduse structurii organizato­ şi civilizaţie. sarcinilor privind productivi­ ter social-cultural.
loc membrii Consiliului de surselor de care dispunem, la iau în condiţiile cînd ţara rea măsurilor si să elaboreze rice a ministerelor, atribuţiilor Examinarea planului pe anul tatea muncii şi volumul bene­ Prezentînd proiectul planu­
Stat. sporirea rolului factorilor eco- noastră se află în plin avînt, actele normative necesare. In şi modului lor de funcţionare, viitor se desfăşoară în atmos­ ficiilor din Industrie.
noraico-fînanciari în întrenqo creează posibilitatea — asa cum felul acesta, pe parcursul or­ lui de stat pe anul 1968, vor­
In tribune se aflau nu­ economie, apropierea condu­ ganizării aplicării noilor for­ măsurile de perfecţionare vor fera de puternic elan creator, In anul 1967 a continuat a­ bitorul a arătat că acesta a
meroşi Invitaţi. cerii de producţie, ridicarea a subliniat tovarăşul Nicolae me şi metode, se va acumula trebui să asigure condiţii pen­ generată de Conferinţa Naţio­ plicarea măsurilor de dezvol­ fost elaborat în lumina Direc­
Erau prezenţi şefi ai mi­ spiritului de răspundere faţă Ceauşescu în Raportul la Con- o experienţă valoroasă, ceea tru conducerea mai eficientă nală a Partidului Comunist tare şi modernizare a bazei tivelor Congresului al IX-lea
siunilor diplomatice acre­ de administrarea si fructifica­ ferinh Naţională a P.C.R. — a ramurilor si domeniilor de ac­ Român, care şi-a încheiat re­ tehnico-materiale a agricultu­ al partidului şi a prevederilor
ditaţi la Bucureşti. rea avutului obştesc. ,,să le putem experimenta şi ce ne va permite să ne oprim tivitate, pentru ridicarea cali­ cent lucrările. Documentele rii. S-au extins mecanizarea şi actualului pl-an cincinal de
asupra soluţiilor care şi-au
Lucrările şedinţei au fost aplica fără grăbii, fără presiu­ dovedit viabilitatea si. totoda­ tăţii muncii şi răspunderii fie­ Conferinţei, Raportul tovară­ chimizarea, precum şi lucră­ dezvoltare a economiei naţio­
Adaptarea formelor de orga­
deschise de preşedintele nizare şl a metodelor de con­ nea unor dificultăţi economi­ tă. să alcătuim cadrul defini­ cărui minister în realizarea po­ şului Nicolae Ceauşescu, pă­ rile de hidroamelioraţii Pro­ nale. ţinmdu-se seamă de re­
Marii Adunări Naţionale, ce. în mod treptat, după veri­ tiv al legilor, verificate de liticii partidului şi statului în trunse de o îna-Ită principia­ ducţia agricolă globală se si­ zultatele obţinute în primii
Ştefan Voitec, care a ară­ ducere la noile cerinţe ale e- ficarea lor în practică", viată, pe care le vom supune ramura respectivă. litate, de un profund realism, tuează la nivelul prevăzut doi ani ai cincîna'luluî. Sarci­
urmăreşte crearea
conomieî
tat că in urma lucrărilor unui cadru mai elastic, mai Dc aceea se consideră indi­ adoptării Marii Adunări Na­ Documentele Conferinţei Na­ stabilesc direcţii de mare în­ pentru acest an în varianta nile şi obiectivele planului pe.
care au avut loc fn şedinţa suplu, pentru desfăşurarea ac­ cat ca. pe baza hotărîrilor ţionale. ţionale a partidului subliniază semnătate pentru perfecţiona­ maximă a planului cincinal. anuil viitor au făcut obiectul
Conferinţei Naţionale, care fi­
plenară din 9 decembrie. tivităţii, prin eliminarea acelor xează liniile directoare de per­ în mod deosebit importanta rea organizării, conducerii şi Cu toate condiţiile nefavora­ analizei plenarei Comitetului
Marea Adunare Naţională forme si metode care au co­ Rezultă deci. din cele ară­ planului de stat ca instrument planificării economiei, care vi­ bile pentru cultura porumbu­ Central al partidului din 29
urmează să dezbată in con­ respuns Sntr-un anumit stadiu, fecţionare a conducerii şi pla­ tate. că metoda de legiferare principal pentru stabilire'* te­ zează, ca obiectiv final, spo­ lui în unele regiuni, recolta noiembrie — 1 decembrie 1967.
nificării economiei, să se poată
propusă
prezintă o eficienţă
tinuare următoarele puncte dar nu se mai justifeâ în con­ lua — într-o perioadă deter­ mult superioară practicilor cu­ lurilor pe care si le propune rirea eficienţei economice în de cereale în ansamblu este Plenara a adoptat proiectul de
ale ordinei de zi a actualei diţiile dezvoltării actuale. Pro­ minată — măsurile practice ne­ noscute. deoarece permite ca să le atingă societatea si asi­ toate sectoarele de activitate, de 13,6 milioane tone, depă- plan si a indicat principalele
sesiuni: gurarea mijloacelor necesare creşterea avuţiei naţionale, a direcţii în care vor trebui ori­
cesele economice an devenit cesare de aplicare si experi­ prin experimentările ce se vor şindu-se prevederile cincina­
— Proiectul de lege pri­ atît de complexe. îneît nu mai mentare a soluţiilor concrete orqaniza şî ca urmare a rezul­ înfăptuirii acestora Măsurile prosperităţii naţiunii noastre lului. Rezultate bune s-au ob­ entate eforturile pentru înde­
vind unele măsuri de per­ este posibilă dirijarea lor efi­ care decurg din principiile ge­ tatelor acestora, să se poată In­ ce urmează a îl luate vor tre­ socialiste. De la înalta tribu­ ţinut, de asemenea, în creşte­ plinirea lui.
fecţionare a conducerii şi cientă numai de la centru, iar nerale adoptate. troduce măsurile corespunză­ bui să ducă h creşterea rolu­ nă a Conferinţei, secretarul rea şeptelului şi a producţiei Trăsătura definitorie a pla­
lui planului de stat în dirijarea
planificării economiei na­ adoptarea deciziilor necesită o In acest scop supunem spre toare si. în acelaşi timp. să se proceselor social-economîce. în general al Comitetului Central animaliere, depăşindu-se pre­ nului pe 1968 constă în faptul
ţionale. cunoaştere "aprofundată si mul­ aprobare Marii Adunări Na­ creeze baza juridică a sistemu­ al partidului sublinia : „înnoi­ vederile planului la efective­ că prevederile pe care le cu­
— Proiectul de lege pen­ tilaterală a fenomenelor si ţionale proiectul de lege. c-ire lui îmbunătăţit de conducere mobilizarea rezervelor sl valo­ rea şi perfecţionarea continuă le de bovine şi ovine. prinde întrec. în majoritatea
rificarea superioară a resurse­
tru adoptarea Planului de tendinţelor noi din economie. să creeze cadrul legal de apli­ sî planificare 3 economiei. Se lor, prin îmbinarea judicioasă a metodelor de conducere ş! Un domeniu în care activi­ lor, sarcinile înscrise în pla­
Stat al economici naţionale De aceea, măsurile preconizate care a măsurilor preconizate. vor putea concretiza în felul a conducerii centralizate a eco­ planificare a economiei, a for­ tatea s-a desfăşurat în condi­ nul cincinal pentru acest an.
pe anul 1960 au în vedere acordarea de a- Pe baza legii ce se va adopta, acesta. într-o perioadă de nomiei. cu creşterea autono­ melor organizatorice în viaţa ţii mai bune decît in anii tre­ Prin nivelele stabilite se Inten­
— Proiectul de lege pen- tributii mal largi unităţilor e- Consiliul dc Miniştri va putea, tîmn mult mai scurtă norme miei întreprinderilor si organi­ economică şi socială demon­ cuţi îl reprezintă investiţiile. sifică ritmul prevăzut al dez­
Iru adoptarea Bugetului de conoraîce-producti ve. organe­ pe parcursul unei perioade de juridice clare, exacte, care vor strează nu slăbiciunea socia­ Pentru prima dată după mulţi voltării economice pe primii
Stat pe anul 1968. lor locale, ministerelor. în or- doi ani. să emită hotăririle constitui un Instrument puter­ zaţiilor economice lismului. ci capacitatea sa de ani. planul de investiţii, caro trei anî ai perioadei, sc îmbu­
— Proiectul de lege pri­ oonizarea si dirijarea activi- necesare în domeniile princi­ nic de organizare a activităţii TOVARĂŞI DEPUTAŢI. a adopta soluţii problemelor a însumat 52 miliarde lei. a nătăţesc proporţiile şî structu­
vind concediul de odihnă al lălii. care să le asigure o mal pale ale perfecţionării condu­ social-economîce. Acţionînd tn acest fel, se a­ complexe ale dezvoltării so­ fost îndeplinit integral din ra producţiei materiale. ceea
angajaţilor. mare mobilitate, creşterea ini­ cerii sl planificării economiei, Potrivit prevederilor proiec­ sigură cadrul necesar pentru ciale, de a înlătura lipsurile şi punct de vedere valoric. S-au ce constituie un fundament so­
— Proiectul de lege pri­ ţiativei si. totodată, o răspun­ folosind diferite variante, so­ tului de lege, Consiliul dc Mi­ înfăptuirea principiilor si indi­ neajunsurile, dovedeşte re­ dat în funcţiune capacităţi Im­ lid pentru înfăptuirea planu­
vind mărcile de fabrică, de dere sporită în realizarea sar­ luţii concrete si modalităţi de niştri va putea să acorde între­ caţiilor Conferinţei Naţionale, sursele de progres de care dis­ portante în toate ramurile de lui cincinal, o mărturie a vi­
comerţ şi de serviciu. cinilor ce le revin din planul aplicare, dintre care vor pu­ prinderilor atribuţii şl drep­ se creează condiţii pentru ridi­ pune orinduirea socialistă". producţie şi s-a extins dota­ talităţii economiei noastre na­
— Proiectul de lege cu General de dezvoltare a econo­ ica fî alese acelea care se vor turi sporite în conducerea, or­ carea pe o treaptă calitativ su­ Documentele Conferinţei sti­ rea cu tehnica modernă a eco­ ţionale.
privire la dezvoltarea acti­ miei. dovedi eficiente. Tn procesul perioară a întregii activităţi <?- mulează energiile creatoare a)e nomiei naţionale. Unul din aspectele de majo­
vităţii de educaţie fizică si Ansamblul de măsuri hotărît aplicării acestor măsuri, o da­ ganizarea ştiinţifică a produc­ conomice si soci'ale. pentru întregului popor, făuresc con­ ră semnificaţie ale proiectului
sport. de Conlcrinta Naţională sinte­ tă cu precizarea celor mal bu­ ţiei şl a muncii $1 în controlul progresul si prosperitatea pa­ diţii prielnice pentru înfăp­ Potenţialul ercscînd şi dina­ de plan îl reprezintă ritmul
— Proiectele de legi pen­ tizează experienţa acumulată ne soluţii, se va contura si ca- fabricaţiei, urraărindu-se spori­ triei noastre. tuirea cu succes a măreţului mismul economici noastre se înaJt dc dezvoltare a indus­
tru aprobarea decretelor cu program elaborat de Congre­ reflectă cu deosebită elocven­ triei, ramură conducătoare, di­
putere de lege. emise de sul al IX-lea al P C.R., îşi pun ţă în sporirea venitului naţio­ namizatoare a economiei noas­
Consiliu) de Stat de la ul­ o puternică amprentă asupra nal, care în acest an este cu tre naţionale. Producţia pla­
tima sesiune. ansamblului vieţii economice, 7,5 la sulă mai mare decît in nificată pentru anul viitor es­
1966 şi depăşeşte cu 2.6 miliar­
Preşedintele Marii Adu­ Expunere la proiectul de lege pentru adoptarea politico şi sociale a patriei. te cu aproape 22 miliarde de
nări Naţionale a supus a­ In continuare, vorbitorul a de de Iei volumul planificat. lei mai mare decît cea reali­
poi aprobării deputaţilor prezentat unele aspecte carac­ Paralel cu creşterea produc­ zată în 1967 şi întrece cu 5,7
includerea pe ordinea de teristice ale modului în care ţiei materiale şi a venitului miliarde de lei nivelul prevă­
zi a sesiunii, a următoa­ bugetului de stat pe anul 1968 prezentată de tovarăşul s-a realizat planul pe acest naţional, s-au creat condiţii zut în planul oincinal. Depăşi­
relor proiecte de legi pri- an. încheiem anul 1967, a spus spre a aloca fonduri sporite rea planului în anii 1966 şi
■ mite fn ultimele zile din el, cu rezultate pozitive in toa­ pentru ridicarea în continua­ 1967 şi nivelul planificat pen­
partea Consiliului de Miniş­ te sectoarele economiei naţio­ re a nivelului de trai al popu­ tru 1968. asigură pe primii trei
tri : AUREL VIJOLI, nale. O ilustrare grăitoare a laţiei. Cunoaşteţi că în acest ani ai cincinalului, un ritm
— Proiectul de lege pri­ rodniciei eforturilor depuse în an au fost majorate salariile mediu anual de 11,7 la sută
vind amnistierea unor in­ acest an o constituie faptul că mici fn avans faţă de prevede­ superior celui prevăzut pen­
fracţiuni. graţierea şi redu­ principalele obiective stabilite rile planului cincinal, acţiune tru această perioadă in planul
cerea unor pedepse. prin plan au fost îndeplinite, care a cuprins aproape cincinal.
— Proiectul de lege pri­ mi n i s t r u l f i n a n ţ e l o r iar la o serie Hc indicatori de ].200.000 salariaţi : au fost spo­ Proiectul de plan înscrie
vind organizarea şi func­ bază — depăşite. Producţia rite sensibil toate categoriile sarcini de prim ordi-n privind
ţionarea Comitetului de industrială este cu peste 13,3 la de pensii ; pc baza realizărilor accentuarea dezvoltării indus­
Stat pentru Cultură şi Artă sută mai mare decît anul tre­ obţinute în agricultură, au triei mijloacelor de producţie,
şi a comitetelor locale de Prezentînd din însărcinarea şi cultural al poporului, a cres­ toarele, acţiuni care au avut care s-a scurs constituie o te­ cui, comparativ cu 11,3 la sută crescut veniturile ţărănimii şi, creşteri peste nivelele prevă­
cultură şi artă. cît s-a planificat. ToAte minis­ înccpînd din acest an. s-a in­
Consiliului de Miniştri spre e­ cut prestigiul ţârii pc plan in­ înriuriri pozitive atît asupra melie soJidâ pentru îndeplini­ zute în .planul cincinal, urmînd
De asemenea, a fost pro­ xaminare şi aprobare proiectul ternaţional. indicatorilor economici, cit şi rea sarcinilor de viitor ale terele. organizaţiile economice trodus sistemul dc pensionare a sc realiza în domeniul ener­
pusă includerea in ordinea bugetului de stat al Republi­ Anul 1967 — al doilea an asupra celor financiari. finanţelor statului. Măsurile centrale şi sfaturile populare a ţăranilor cooperatori. In Io­ giei electrice. metalurgiei,
de zi a următorului nou cii Socialiste România pe anul din actualul plan cincinal — a Putem raporta Marii Adu­ de perfecţionare a conducerii regionale îşi realizează sarci­ ta!, veniturile băneşti realizate construcţiilor de maşini şî in­
punct: 1968 vorbitorul a spus: Re­ fost bogat în înfăptuiri. Sar­ nări Naţionale că bugetul de şi . planificării economiei na­ nile privind volumul produc­ de populaţie nu fost cu aproa­ dustriei materialelor de con­
— Modificări în compo­ centa Conferinţă Naţională a cinile privind producţia in­ stat pc anul 1967 a fost exe­ ţionale. hotărîte de recenta ţiei industriale. pe 9 miliarde de lei mai mari strucţie.
nenţa unor comisii perma­ Partidului Comunist Român, dustriala şi agricolă pe acest cutai in condiţii bune. Potri­ Conferinţă Naţională a parti­ S-a intensificat ritmul de decît în 1966. Producţia de energie elec­
nente ale Marii Adunări an au fost îndeplinite şî depS- vit dalelor preliminate, veni­ dului, vor ridica pe o treaptă dezvoltare a acelor ramuri şi In chip firesc, mărirea veni­ trică va fî în anul viitor de
Naţionale fâcînd bilanţul realizărilor ob­ şile. A crescut productivitatea turile însumează 127,7 miliar­ sectoare a căror rămînere în turilor populaţiei a fost inso­ peste 28 miliarde kWh, iar
Deputaţii au aprobat in ţinute de la eliberare şi pînă muncii, s-au redus cheltuieli­ de de lei, iar cheltuielile 123.1 superioară întreaga noastră urmă a fost subliniată la Con­ lită de creşterea desfaceriloi
unanimitate completarea în prezent, a scos puternic în le de pitaducţie, au sporit a- miliarde de lei, ceea ce în­ activitate economică şi finan gresul al IX-lea al partidului. de mărfuri prin comerţul so­ puterea instalată în centralele
ordinei de 2i cu aceste evidentă victoriile de impor­ seamnă că încheiem bugetul ciarâ, vor crea condiţii pentru Astfel, producţia industriei e- cialist. . Volumul acestora este electrice va ajunge la circa
puncte. tanţă istorică ale poporului cumu’ăriJe băneşti. pe 1967 cu un excedent de 4.6 îmbunătăţirea continuă a lectrntehnice şi electronice a cu peste 8 la sută mai mare 5:200 MW. Sarcinile din pro­
Primit cu vii şi puterni­ nostru, dobîndite sub condu­ Aceste realizări sînt în ma­ miliarde de lei. Sarcinile bu­ muncii în toate sectoarele, crescut cu circa 19 la sută fu- decît în 1966. Populaţia a avut iectul de plan reprez/mtâ apli­
ce aplauze, a luat. cuvinlul cerea partidului Au fost ge­ re măsură rezulfatul ample­ getului dc stat cu privire la pentru adoptarea celor mai e­ ţâ de anul trecut, iar în cadrul la dispoziţie cantităţi sporite carea în practică a orientării
tovarăşul Ion GheovQhe neraliza ie relaţiile socialiste dc lor acţiuni iniţiate şi conduse finanţarea economiei naţiona­ ficiente forme şi metode de dale de partid şi guvern refe­
Maurer, preşedintele Con­ producţie în întreaga econo­ le, acţiunilor sooial-culturale valorificare a marilor resurse acesteia producţia dc aparate de mărfuri, care au asigurat ritoare la concentrarea produc­
siliului de Miniştri, care a mie, s-au obţinut succese în­ de partid pentru perfecţiona­ şi a celorlalte acţiuni au fost materiale şi umane pe care le electrice de măsură şi control satisfacerea cererilor la prin­ ţiei în grupuri de puteri unf-
semnate în dezvoltarea forţe­ rea organizării producţiei şi realizate. posedă ţara noastră. şi de mijloace de automatizare cipalele produse de bazâ. In tare mari. care să asigure în­
(Continuare In pag. a 2-a) lor de producţie şi în ridica­ muncii, rentabilizarea activi­ Succesele obţinute pe târîm este cu 40 la sută mai mane unele localităţi şi în anumite semnate avantaje economice.
rea nivelului de trai material tăţii economice în toate sec- economic-financiar în anul (Continuare In pag. a 3-a) decît în anul 1966 ; de aseme­ perioade s-au făcut simţite, to­ . (Continuare In pag. a 2-a)