Page 91 - Drumul_socialismului_1967_12

« M p ”*
bbw oiwB
. , ^ o
PROLETARI DIR TOATE ŢA RILE, VXIŢl-VĂ!
Tovarăşul Importante bazine cu

Mircea Alaiifa

s-a înapoiat plante medicinale

în Capitală
Un amănunt care merită re­ na cu 0.50-0,6:1 la sută alcalo-
Luni dimineaţa s-a înapoiat ţinut : din cele aproape 4.000 izi totali, iar în raionul Gu­
în Capitală, Mircea Maliţa, de specii florale ce cresc pe ra Humorului s-a recoltat coa­
teritoriul patriei noastre zece ja de Rhamnus frangula (cru-
adjunct al ministrului aface­ la sută sînt folosite în medi­ şin) cu 3,67 la sută oximeti-
rilor externe, şeful delegaţiei cina ştiinţifică şi populară. lanlrachinonă.
române la cea de-a 22-a se­ Directorul Institutului pen­ în regiunile muntoase a
siune a Adunării Generale a tru controlul de stat al me­ fost identificat un trandafir
dicamentului şi cercetări far­ sălbatic (Roşa pendulina) ale
Organizaţiei Naţiunilor Unite, maceutice, prof. P. lonescu-
a cărei primă parte a lucrări­ Stoian, nc informează că In­ cărui fructe conţin 0-9,1) la su­
tă vitamina C. iar în fîneţele
lor s-a încheiat Ia 19 decem­ stitutul a iniţiat încă din 1956 naturale submontane s-au
brie. cartarea plantelor medicinale semnalai cantităţi apreciabile
ANUL XIX. NR, 4037 MARŢI 26 DECEMBRIE 19C7 4 PAGINI 25 DE BANI din flora spontană, studiu care de Carum carvi (Chimen). ale
a fost continuat fără întreru­ cărui fructe sînt atît de mult
pere pînâ în prezent. Prin a­ solicitate pentru ceaiuri cal­
ceste cercetări s-au putut de­ mante şi cat minative reco­
pista bazine importante în care mandate copiilor sugari.
cresc dîn
abundentă plante
REPUBLICA LA 20 DE A II medicinale cu un conţinut ri­ naturale, care in trecut se iro­
acestor bogăţii
Cercetarea
seau, ajută nu numai la aco­
dicat în principii active şi cu
o largă întrebuinţare în tera­ perirea necesităţilor industri­
peutică. Amintim că pe Va­ ei noastre de medicamente şi
cerinţelor interne, ci contribu­
lea Teieajenului s-au desco­ ie în largă măsură la.sporirea
perit exemplare de Atropa
exportului de plante medici­
belladonna (mătrăgună), cu un nale.
conţinut de 0,90 la sută alca-
loîzî totali, în raionul Tg. Oc­ (Agerpres)
Nici câ puteau găsi străbu­ Faţa comunei însă e nouă. „secrelul" succeselor noastre.
nii, în inima „Ţârii Haţegului1’, Ca şi munca şi viaţa oamenilor. Despre aceste succese îţi
un loc mai potrivit pentru po­ — A întinerit totul, o dată poate vorbi ore-n şir fiecare
pas. L-au ales pe vremuri aici. cu înfiinţarea şi dezvoltarea cetăţean. F>le sînt imprimate
în drum spre Caransebeş. Pla­ cooperativei agricole de pro­ adînc în peisajul întinerit al
tou neted şi imens, tăiat de a­ ducţie — ne spune moş Ion E- vechii comune, în viaţa nouă a
pele Rîului Mare şi alo Cîrle- nâşesc. unul din septuagenarii oamenilor. In decurs de nu­ Case prefabricate
telui, împrejmuit de dealuri. satului. mai 6-7 ani, averea obştească
Tot ce le-a trebuit ca să-şi — Pl in munca unită a între­ a cooperativei agricole a cres­
practice îndeletnicirile strămo­ gii comune, după reguli agro­ cut de la 870 000 lei. la circa
şeşti : creşterea animalelor şi zootehnice avansate — remar­ 2,5 milioane lei. Cooperatorii din lemn
cultivarea solului. Pâmîntul că Pavel Turcii, preşe­ au dezvoltat sectorul ^zootehnic
părea mănos. dintele cooperativei agricole, care le-a adus mari venituri.
Foslul loc de popas s-a am izbutit să dăm o ri­ Au în prezent 6IR bovine faţă
de 600 cîte şi-au
propus, a­
Avansul transformat in decursul anilor, postă hotârîtâ capriciilor proape 500 oi. peste 3.300 pă­ La Combinatul de industri­ semilavabil. F.Ie dispun de in­
naturii. Brazda plugului tras de
devenind comună. Denumirea
actuală, de Toteşti, e semnala­ tractor, îngrăşâmintele chimice, sări. Pentru adăposti rea lor. alizare a lemnului din Bacău stalaţie electrică, iar pentru
tă în documente ce au o vechi­ unele lucrări de hidroamelio­ cooperatorii au construit 6 a început producţia unor case folosirea lor în orice anotimp,
3
grajduri moderne, saivane,
lamina- me de 234 de ani. raţii pe care le-am făcut, iată coteţe mari cu încălzire cen­ prefabricate din lemn, reali­ la cererea beneficiarilor, se
zate după proiecte elaborate de
poate introduce încălzire cen­
trală. Creşterea producţiei a­ un colectiv de specialişti din trală, racordată Ia o sursă de
gricole a impus construirea a întreprindere. Intre acestea st­ căldură exterioară.
torilor MANIFESTĂRI CULTURALE nor hambare pentru porumb. afia tipurile „Alfa", compusă normală casele prefabricate
2 magazii mari. 5 silozuri, a u­
întreţinere
In condiţii de
din trei camere, bucătărie şi
Chibzuind, cooperatorii au
Dinspre cuploare, maca­ trecut să facă şi gtâdinârie. A­ baie, „Diana" — avind o sin­ din Jemn sînt garantate pe un
termen de 50 de ani. In pre­
gură încăpere, cu două paturi
ralele aduc în gheare lin­ pele Iazului Je-au dirijat prîn- suprapuse, casa „M" alcătuită zent, la combinatul din Ba­
gourile u-nul după altul, În­ Apropierea sărbătorii ce va încununa două decenii de Ja tr-un canal, pe care l-au săpat din patru garsoniere, fiecare cău se execută un prim lot de
călzite la temperatura op­ proclamarea Republicii prilejuieşte numeroase manifestări. pe o lungime de 2 km. Au cu cameră de donrtit. baie. 150 asemenea case comanda­
timă pentru laminare. Le Cluburile, casele de cultură, căminele, cinematografele, şco­ cumpărat şi-un aspersor, care precum şi o chicinetă. Finisa­ te de Oficiul Naţional de Tu­
aşează cu grijă pe banda lile, bibliotecile găzduiesc acţiuni ce se bucură de o largă le dă „ploaia" la comandă. jele exterioare sînt executate rism
transportoare. Câjelc lami­ apreciere. Strădaniile şi hărnicia colec­ din material plastic, iar cele
norului )e înghit. tivă au adus belşug. Numai a­ interioare din tapet lavabilsau (Agerpres)
împreună cu inginerul nul acesta, cooperativa a în­
Petru Lazâr, adjunctul şe­ „Slavă Republicii socialiste*4 casat sume însemnate din -vân­
fului de secţie a! lamino­ zarea unor produse către stat.
rului bluming 1009 mm, pe bază de contract : 20 000
urmărim din cabina pos­ Sub acest titlu au fost înmănuncheate într-un montaj li- kg grîu, 140,000 kg cartofi,
tului de comandă mişcări­ terar-muzical versuri şi cîntece închinate, de poeţi şi-com­ 60.000 kg legume şi zarzava­
le sigure, milimetric calcu­ pozitori români, patriei socialiste. Realizat de cadre didactice turi,. 12.000 ouă. circa 2.000 kg Dezbaterea sarcinilor de pian pe anul 1968
late, ale manevranlului Ni- şi artişti amatori, montajul liternr-nnizical „Slavă Republicii carne de pasăre, lină, lapte etc.
colae Dânilă, care dirijează socialiste" a fost susţinut pe scenele căminelor culturale din Venituri frumoase au reali­ Fabrica chimică Orăştie.
alergarea lingoului incan­ Crislur, Băcia, Sînlandrei, Rapdlţel, Tîmpa şi în alte aşezări zat şi ţăranii cooperatori. .Ion Controlorul de calitate Si-
descent ce îşi schimbă for­ de pe raza oraşului Deva. Tot la căminele culturale de aici Stănâmăresc a dus acasă pen­ mion Rouioşan — un exem­
ma după fiecare înlilnire s-a desfăşurat faza intercomunală a concursului „Slăvită fii, tru munca lui din acest an plu de exigenţă şi conştiin­
cu valţurile laminorului. ! Republică iubită", organizat de Comitetul regional pentru vreo 1.750 kg grîu. 1.500 kg ţă profesională — verificind Activitatea de producţie
— De felul cum se des­ cultură şi artă şi Casa regională a creaţiei populare. Forma- porumb, 650 kg cartofi, fura- una din piesele produse de
făşoară procesul de lami­ E. BRUMARU strungarul Aurel Dicu.
nare la noi, la blumingul (Continuare în pag. a 3-a)
de 1099 mm. depinde acti­ (Continuare in pag. a 3-a) va urca o nouă treaptă
vitatea de producţie a tu­
turor celorlalte linii, pe .
cane noi' Ie alimentăm cu
material — ne spune ingi­ La cumpăna dintre cei doi dîca pe o treaptă superioară să a modului de folosire a ma­
nerul Lazâr. Sîntem, cum ani, constructorii de maşini- întreaga activitate de produc­ şinilor cheie. Aşa se face că
s-ar zice. stalul major al unelte din Cugir s-au întilnit ţie a uzinei. „Sarcinile planu­ în timp ce conducătorii secţiei
grupului de laminoare. Ma­ din nou în adunarea de dez­ lui de stat ce revin uzinei in maşini-unelte-uzinare recla­
terialul pe care-l trimitem batere a sarcinilor de plan pe anul vi itor — a spus econo­ mau capacitatea insuficientă
trebuie să fie laminat co­ anul 19GR. Cu acest prilej ei mistul Liviu Ghîmcş, şeful ser­ de prelucrare, unele maşini
rect, cu formă geometrică au făcut o amplă şi minuţioa­ viciului plan — exprimă real funcţionau pe două schimburi
perfectă, dimensiuni şi as­ să analiză a rezultatelor obţi­ posibilităţile tehnico-materia- sau pur- şî simplu nu funcţio­
pect corespunzător. Prin a­ nute şi s-au oprit mai ales a­ le şi potenţialul uman de care nau din lipsa pieselor de
ceasta contribuim la îm­ supra sarcinilor ce le au de dispunem. Creşterea produc­ schimb. Neajunsurile s-au ac­
bunătăţirea calităţii lami­ înfăptuit în anul care vine. ţiei globale cu 15 la sută şi a centuat şi prin numărul mare
natelor finite. îndeosebi a producţiei marfă cu 11.7 la su­ de rebuturi depistat în fazele
celor pentru expert. Bene­ Di-n informarea prezentată tă fată de realizările acestui avansate de prelucrare a pie­
ficiarii noştri, atît „veci­ de inginerul Vasile Vasu, di­ an. este corelată cu ceilalţi selor turnate, tocmai la aceste
nii", celelalte laminoare din rectorul general al uzinei, re­ indicatori de pian şi se poate operaţiuni. In condiţiile în ca­
combinat, cit şi cele de la zultă că planul producţiei glo­ realiza. Cea mai însemnată re­ re sarcinile de plan pentru
Brăila, Oţelul Roşu, Cîm- bale şi marfă, vîndută şi în­ zervă, în valorificarea căreia anul viitor cresc in echivalent
pîa Turzii, Reşiţa sînt mul­ casată, a fost depăşit. întregul va trebui să insistăm, consider fîzia cu 529 freze universale,
ţumiţi de ritmicitatea şi spor de producţie s-a realizat că este folosirea integrală a este absolut obligatoriu să se
calitatea taglelor şi blumu­ pe seama creşterii productivi­ timpului de muncă şi a capa­ îmbunătăţească şi calitatea
tăţii muncii cu 3,2 la sută pes­
rilor pe care le livrăm. cităţilor de producţie. In felul pieselor turnate pe care uzina
Privirea ni se opreşte a- te sarcina planificată. S-au ob­ acesta, locurile înguste şi su­ le primeşte de la ceilalţi furni­
suprn unui grafic. Citim: ţinut 2.000.000 lei economii su­ prapunerile ce se Ivesc în moJ zori".
,.Angajamentul colectivului plimentare la preţul de cost frecvent la unele faze. pot fi Oportunitatea depistării şi
de la laminorul bluming şi 2.500.000 lei beneficii peste în bună măsură eliminate". valorificării depline a tuturor
1000, pe anul 1967, este de plan. Produsele Uzinei meca­ rezervelor interne a fost su­
a produce 20 145 tone lami­ nice Cugir se exportă astăzi In sprijinul acestei idei au biectul de discuţie şi al altor
nate peste sarcina de plan, în peste 30 de ţâri ale lumii, fost aduse şi alte argumente.
de cea mai bună calitate. unde se bucură de o bună a­ Tovarăşul Vasile Dogaru, vorbitori. De aici concluzia câ
lipsa unor utilaje şi
maşini
— După toate previziu­ p reci ere. contabilul şef al uzinei, spu­ poate fi suplinită printr-o mai
nile, adaugă inginerul La- Dacă punem însă în balanţă nea : „Ne aflăm din nou într-o
zăr, angajamentul va fi în­ rezultatele obţinute cu posibi­ acută criză de timp şi consta­ bună organizare şi coordonare
deplinit şi depăşit în cin­ lităţile şi condiţiile tehnico- tăm câ nu ne putem realiza a activităţii de producţie. „Un
stea zilei de 30 Decembrie. VISUL ADOLESCENT materiale existente, rezultă un integral sarcinile de plan pe calcul făcut de nune — remar­
Laminatorii noştri, în frun­ decalaj greu de explicat. Din anul in curs. Cum de s-a ajuns ca ing loan Dinu, şeful sec­
tea cărora se află Toan A apărut revista preliminările făcute pe acest intr-o astfel de situaţie ? De ţiei sculărie — demonstrează
Vlad, Vasile Ivaşcu. Mihai REALITATEA MATURA an, reiese că uzina nu-şi va la începutul anului curent se câ depăşirea medie a norme­
Zaharia, Ştefan Suciu şi «al­ realiza producţia marfă plani­ cunoştea faptul câ în fluxul lor, în secţia pe care o conduc,
ţii, îşi respectă cuvântul dat. „Analele Institutului de studii isto­ ficată. de fabricaţie a maşinilor-unel­ a fost de 25—30 la sută anul
Apropierea Zilei Republicii Colocvii despre Activul comitetului de partid te există locuri înguste, de acesta. Rezerva de creştere a
ii stimulează şi le dă puteri rice şi social-politice de pe lingă C.C. s-a dovedit intransigent cu lip­ strangulare. Cu toate acestea productivităţii muncii este evi­
înălţătoare ! surile existente, exprimîn- dentă. In ce! mai scurt timp
virsta majoratului nu s-a făcut o programare, va trebui să trecem la o nor­
GH. I. NEGREA al P.C.R." nr. 6 (noiembrie-decembrie) 1967 du-şi hotârîrea fermă de a ri- încărcare şi urmărire judicioa- mare reală a muncii şi să apli­
căm norme cu motivare teh­
nică la toate categoriile de
muncitori".
Astăzi, în viaţa familiei şi Mina ei blinda şi gingaşă ne-a In acelaşi timp ea trebuie ganîzeze în coloanele ziarului Av'vtd in vedere importau-
societăţii rolul şi atribuţiile mîngiiat fruntea înfierbântată, să fie o soţie duioasă şi griju­ o largă dezbatere a proble­ fa majoră a acestei probleme, Un capitol aparte în cadrul
femeii cunosc o creştere şi o glasul ci dulce ne-a închis de lie, să creeze un climat al melor pe care le ridică rolul sugerăm cititorilor şi colabo­ dezbaterilor l-a constituit pre­
diversificare continuă. Prezen­ atitea ori genele plăpinde/ Fie­ armonici şi deplinei înţele­ deosebit de important ce-i re­ ratorilor noştri citcva idei, gătirea fabricaţiei şi omologa­
ţa ei este simţită in toate do­ care ne simţim mai mult le­ geri în viaţa conjugală, să vine femeii in familie şi socie­ puncte de plecare pentru vii­ rea seriilor zero. Faţă de 9 se­
meniile vieţii materiale şi spi­ gaţi sufleteşte de mamă, cuvinl contribuie neprecupeţit la în­ tate. în asiguivirea unei at­ toarele lor corespondenţe pe rii zero, cite trebuiau omologa­
rituale. O intilnim in fabrici pe care îl preţuim atît şi care tărirea şi cimentarea famili­ mosfere prielnice creşteiii şî această temă : te în acest an, practic au fost
$i uzine, pe şantiere şi in la­ stîrneştc rezonanţe adinei in ei. educării copiilor, a rezolvării executate numai patru pro-
boratoare, la munca ogoarelor, — Cum apreciaţi rolul fe­
la catedră şi în spitale. La le- fiinţa noastră, atinge cele mai Printre numeroasele scrisori treburilor casnice şi gospodă­ meii în familie şi socielate ? s tru ţa
- melia multor izbînzi se află sensibile coarde ale sufletu­ pe care le primim la redac­ reşti pe lingă cele din cînv — Care consideraţi câ ar fi
cărămizile puse de mina tova­ atribuţiile principale ale fe­
răşelor noastre de viaţă. Anii meia' şi cum vedeţi rezolvarea (Continuare (n pag a 3-a)
din urmă au scos la lumină acestora ?
nebănuitele lor calităţi şi co­ — Credeţi câ principalul
mori sufleteşti, au definit şi factor în asigurarea unui cli­
cimentat rolul lor in univer­ mat sănătos, al unei înţelegeri
sul familiei $i societăţii. şi armonii depline in familie
Viaţa pune în faţa femeii este numai femeia ? Al 22-lea
sarcini multiple şi complexe, FEMEIA Şl UNIVERSUL — Ce faceţi pentru uşura­
care ii cer eforturi deosebite, rea treburilor eî multiple (ser­
multă raţiune, putere de dis­ viciu, gospodărie, creştere şi
cernământ, sensibilitate pro­ educare a copiilor ) ? complex fluvial
fundă, dragoste şi afectivita­ — Cum vedeţi îmbinarea în-
te, toate drămuite cu grijă. FAMILIEI tr-un lot armonios a calităţi­
Presupun din partea ei o mun­ lor de soţie, mamă, prietenă, La Brăila a fost lansat
că neobosită, dusă de multe tovar ăşă ?
ori pînă în ceasurile tirzii ale ccl de-al 22-lea complex flu­
nopţii, sacrificii, renunţări. — Aţi reţinut o împrejura­ vial, ultimul cuprins în
îndatoririle de soţie, mamă. re deosebită din viaţă cind a­ planul pc acest an, al con­
prietenă, tovar ăşă se cer îmbi­ jutorul ei a fost hotărâtor structorilor de navo dîn a-
nate intr-un tot armonios, fără lui nostru, se numără printre ţie, multe ne vorbesc în cu pul muncii. Scopul acestei dez pentru învingerea unui obsta­
ca una dintre ele să sufere. cele dinţii pe care le gingţir'm ciute elogioase despre mun­ bateri este ca, printr-o con col ? ceastâ localitate. Datorită
Ea este purtătoarea vieţii, n la virsta primilor paşi, Multitudinea părerilor şl a mai hunei folosiri a capa­
transmiterii acesteia din gene- ca lor harnică şi devotată pu fruntare largă de păreri, s- punctelor de vedere, a unghia- cităţilor dc producţie şi a-
raţie in generaţie. Femeia Femeii-mame ii revin soi să in slujba familiei, a socic contribuie la întărirea famili ’ ilor din care pot fi abordate plicăriî metodei lucrului in
taţii.
ei, la o
înţelegere cit nu
soţie şi mamă este caracleri- cini deosebite în creşterea şi aceste probleme este desigur
justă a rolului femeii în ta
zată de un profund devota educarea copiilor în spiritul Altele, puţine la număr, m milie şî socielate. Ia cimenta foarte vastă. Aşteptăm din seric, ei au reuşit să scurte­
ment familial, dăntire de si­ neţărmuritei dragoste faţă dc vorbesc despre comportări uri rea relaţiilor dinlre soţi şi partea cititorilor ziarului, a ze timpul dc fabricaţie a
patrie şi popor, pentru a do
te din partea unor femei, des
ne, nemărginită dragoste ma cilalţi membri ai familiei, la colaboratorilor şi corespon­ navelor in medie cu 5 zile
ternă, care sini adevărate co­ ţării, societăţii, viitori oameni pre gustul lor de aventură denţilor noştri de orice vîrstă Cele 22 de complexe flu­
de nădejde, cu înalte calităţi
loane de susţinere ale interio­ morale, integri şi cinstiţi, care care de multe ori duce la des creşterea copiilor înti-un cli­ şi profesie, a soţilor şi soţiilor, viale construite anul aces­
rului armonios al oricărei fa­ (rămarea căminelor, părăsirea mat sănătos, capabil să asi­ a celor care se află în pra­
Ca de obicei, tinerii mineri caută noutăţi în rafturile milii. La căpătiiul fiecăruia să ducă pe cuhni mai înalte copiilor etc. gure o educaţie corespunză­ gul întemeierii unui cămin, ta la Brăila au o capacitate
bibliotecii din Gurabarza. dintre noi ochii mamei au stal făclia aprinsă de marii uo«7rr Incepind cu articolul de fa­ toare, multilaterală viilorilor părerile lor cu privire la pro­ totală dc circa 20.000 tone.
Foto : V. ONOIU treji, au vegheat zi şi noapte. b::intaşi. ţă, redacţia îşi propune să or- cetăţeni ai patriei. blemele puso în dezbatere. (Agerpres)