Page 90 - Drumul_socialismului_1967_04

2
DRUMUL SOCIALISMULUI m». 3832

iBBBDOMMail
însemnări pe marginea Conferinţei regionale II. C. F. S.
acest an. însă, s-au contractai
150 tone pentru nevoile Inter­
ne. Din aceste fructe numai
perişorii sînt neutilizabili.
O secţie cu pondere econo­
mică ridicată esle cea de u-
leluri eterice esenţiale. Aici
tovarăşul Aurel Chirilâ, di­
rectorul întreprinderii, ne
explică specificul secţiei, care
produce, sezonier, uleiul de
mentă, Iar permanent — ce­
lelalte uleiuri volatile. Uleiul
de mentă, provenit din disti­
larea plantei Mentha plperlta.
este destinat Fabricii „Nivea"
Braşov şl farmaciilor din toa­
In regiunea Hunedoara spor­ sînt mult în urma celor în­ zootehnic tă ţara. Acest sector va cu­
noaşte o dezvoltare deosebită.
tul este îndrăgit de numeroşi Performanţele se registrate pe plan naţional. Multă atenţie se va acorda
oameni ai muncii de la oraşe Care sînt cauzele ? In multe creşterii randamentului Insta­
şi sate. Nu intimplâtor la com­ asociaţii s-a desfăşurat o sla­ laţiei ,prin înlocuirea conduc­
petiţiile organizate slnt pre­ lasă încă bă muncă de pregătire şi e­ telor şi ţevilor din fier, prin
zenţi pentru a susţine forma­ ducaţie patriotică, morală şi care se jaee vehicularea pro­
ţia favorită zeci de mii de su­ aşteptate cetăţenească a sportivilor pen­ duselor, cu ţevi de cupru
Din punct de vedere cantita­
porteri. La rindul lor sportivi­ tru formarea la aceştia a tră­ (Urmare din pag. 1) tiv producţia de lînâ la rasa Rentabilitatea acestui sec­
lor le revine sarcina de a re­ săturilor de caracter ale omu­ ţurcanâ, în condiţii normale de tor este evidentă dacă ne gîn-
prezenta cu cinste culorile a- Fâcînd bilanţul performan­ lui nou, curajul, voinţa, dir- clasa a doua, în procent de creştere, se ridică pînâ la 3 kg dim că 1 kg de deşeuri de
socjaţiilor şl cluburilor, de a ţelor înregistrate în ultimii ani zenia, respectul faţă de aso­ peste GO Ia sulă. la femele şi 4-4,5 kg la masculi. seminţe valorează 1 ban, Iar
oferi spectatorilor clipe de a- a reieşit câ au fost cucerite ciaţia în care activează, crea­ Ca negal iv trebuie considerat Producţia medie de lapte pe o valoarea unui kilogram de u-
devâratâ destindere. Dar nu două titluri de campioni bal­ rea unei opinii de masă împo­ şi faptul că în acţiunea dc ţi- perioadă de lactaţie eate de 70­ lel eteric este 3126 lei. La
numai atît. Asociaţiile, clubu­ canici la atletism, echipa de triva manifestărilor de vede­ gaizarc s-a depăşit oarecum 80 litri, putînd ajunge, în ca­ fiecare 24 ore aici se reali­
rile, consiliile orăşeneşti, ra­ fotbal Jiul Petroşani a promo­ tism, individualism, tendinţei zona propice acestei rase, in- zul întreţinerii în condiţii mal zează o producţie marfă de
ionale şi regional U.C FS. au vat In prima categorie a ţâ­ de căpătuială etc. trînd în zona muntoasă undo bune, la 100 1, cu 8-9 la sută 75.000 lei.
datoria să atragă o masă cit rii, echipa de volei fete Cor- Consiliul regional U.C.F.S. şi condiţiile de climă nu sini fa­ grăsime. Distilatorul Iile Stanciu, de
mai mare de oameni la prac­ vinul Deva, echipa de baschet biroul său au desfăşurat o in­ vorabile rosei t>Caic şl unde Ialâ#de ce considerăm câ ra­ la distilăria de siropuri, ne
ticarea sportului în scopul în­ băieţi Ştiinţa Petroşani au suficientă muncă de control şi rasa ţurcanâ trebuie să fie păs­ sa ţurcanâ, aclimatizată foar­ vorbeşte cu pasiune şl dra­
tăririi sănătăţii şi depistării e­ promovat in categorii supe­ îndrumare în asociaţiile spor­ trată şl înmulţită. Din această te bine la condiţiile noastre goste despre munca sa, rele-
rioare etc.
lementelor talentate necesare tive, a slăbit exigenţa faţă de cauză, în unele cooperative a­ din zona colinară şi montană, vînd câ se obţin 3 şarje de
sportului de performanţă. A­ La o analiză mai amănunţi­ conţinutul şi calitatea muncii gricole, care au păşuni de mun­ avînd însuşiri care o fac deo­ sirop de zmeură pe schimb,
ceste probleme, ca şi altele, au tă se ajunge însă la o conclu­ aparatului şi a celorlalte ca­ te, acţiunea de ţigaizare n-a dat sebit de rentabilă în această adică, în cifră exactă, 760 kg.
fost dezbătute pe larg cu oca­ zie deloc îmbucurătoare, şi a- dre de specialitate Necesită o rezultate din cele mai bune, în­ parte a regiunii, trebuie să de sirop.
zia lucrărilor Conferinţei re­ nuine câ regiunea Hunedoara preocupare sporită pentru or­ registrând multe mortalităţi, constituie o preocupare perma­ Culegînd zmeură ne-am
gionale U.C.F.S. ocupă un loc codaş pe ţară în ganizarea şi desfăşurarea cam­ mai ales la tineret, şi produc­ nentă pentru consiliile agrico­ glndît vreodată câ frunzele
privinţa sportului de perfor­ pionatelor asociaţiilor sporti­ ţie redusă de lînâ. De aceea, de pe rug, aici la Orâştie, sînt
manţă. Aşa după cum s-a ară­ ve, a fazelor de masă ale com­ este necesar să se respecte zo­ le şi cadrele tehnice în vederea prelucrate ? Uscate, ele con­
creşterii numerice, prin reţine­
0 cifră tat şi la conferinţă au răsărit petiţiilor republicane, dezvol­ narea raselor de oî în regiunea rea mîeluţelor chiar din acest stituie un produs solicitat la
export. Tovarăşa Elisabeta
tarea turismului, drumeţiei lo­
doar cîteva flori într-o pajiş­
noastră şi anume : in zona do
te foarte întinsă şi fertilă. S-ar cale, ciclismului, sporturilor a­ cimpic şi dealuri să menţinem, an şi îmbunătăţirea ei calita­ Jebureanu lucra la ambalarea
tivă De aceea este necesar să
unui lot de frunze de zmeură
nesemnificativă putea pune întrebarea: de ce plicative etc. Este necesar să să îmbunătăţim şi să dezvoltăm analizăm mai atent zonarea uscate. Cu mîndrie ne spunea
se Insiste asupra
se lasă aşteptate performan­
ramurilor
rasa ţigaic, iar in zona colina­
rasei ţureane ţinînd seama de
ţele de valoare în regiunea sportive cu pondere mare Ia ră şi dc munte, rasa ţurcanâ. unele criterii importante ca : 9 Laboranta Lucreţla Iliese, urmărind randamentul uleiu- câ acestea vor lua drumul ex­
In toate ocaziile se spune că noastră ? Răspunsul a fost dat jocurile olimpice ca atletism, Scăderea numărului oilor dc altitudine, regimul de precipi­ | rllor eterice extrase din plante. portului.
baza sportului de performanţă de majoritatea celor care au gimnastică, nataţie, box, lupte, rasă ţurcanâ în favoarea rasei taţii, precum şi tradiţia in — Pe lîngâ această cantita­
o constituie activitatea de ma­ luat cuvîntul. Să luăm un e­ haltere etc. ţigaic în zona colinară şi de creşterea oilor te care pleacă în EJveţia, au
să cu care prilej sînt desco­ xemplu: Oraşul Hunedoara Sub îndrumarea organelor şi munte este o greşeală destul dc mai fost exportate 5.400 kg.
Organele agricole
raionale
perite o serie de elemente va­ dispune de cele mai bune con­ organizaţiilor de partid, orga­ gravă. Rasa ţurcanâ, care are împreună cu lucrătorii din re­ frunze de zmeură în Anglia
loroase, de perspectivă. Acest diţii pentru dezvoltarea atle­ nele U.C.F.S. şi celelalte or­ o producţie mivtă (lapte, lină ţeaua de reproducţie şi selec­ şi 1.800 kg. fructe de ienupăr,
aspect al muncii a fost dez­ tismului. Aici activează 7 an­ ganizaţii de masă, cadrele de şi piele), pe lingă câ valorifică ţie trebuie să se preocupe de precum şi alte comenzi pen­
bătut pe larg la conferinţa re­ trenori; există două dintre ce­ specialitate să nu precupe­ condiţiile deosebite dc climă asigurarea crescătorilor cu ma­ tru export au fost onorate —
gională U C.F.S. A reieşit câ au le mai bune piste; au fost a­ ţească nici un efort pentru în­ existente în zona muntoasă, sa­ terial de reproducţie verificat Intervine tov. Aurel Chirilâ,
existat unele preocupări în a­ locate subvenţii de peste deplinirea sarcinilor ce le re­ tisface şi nevoile industriei tex­ din punct de vedere productiv directorul întreprinderii
tragerea maselor la practica­ 200.0DD lei în anul trecut. Cu vin, adueîndu-şi din plin con­ tile pentru producerea unor şi al valorii ereditare. Centrul O analiză sumară asupra
rea sportului. S-a pus un ac­ toate acestea nu s-a obţinut tribuţia la ridicarea gloriei sortimente dc bunuri dc larg regional de reproducţie şi se­ activităţii întreprinderii ne
arată câ circa 40 la sută din
cent mai mare pe extinderea însă nici un titlu de campion sportive a patriei noastre. consum cum slnt covoarele, pă­ lecţie aţe datoria să ia în stu­ livrări sînt destinate exportu­
unor forme recreative ca dru­ naţional. Echipa de lupte a ră­ ★ turile, şubcle etc., la care lina lui în Franţa, Elveţia, R.F.G.,
meţii, excursii cu caracter lo­ mas în campionat din întîm- groasă este absolut necesară. diu materialul ovin existent la Italia, S.U.A., Belgia şa., 40
cal, duminici şi concursuri cul- plare, iar boxerii bat pasul pe Conferinţa a ales noul organ La noi în regiune se creşte ti­ diferitele categorii de crescă­ la sută reprezintă o gamă va­
tural-sportive. A fost remar­ loc. Aceasta, pe motiv că nu se de conducere. Ca preşedinte al pul de ţurcană caraclerizat tori pentru a cunoaşte precis riată de produse livrate către
cată preocuparea crescîndâ desfăşoară o migăloasă mun­ Consiliului regional U.C.F.S a prin lînâ de culoare albă, şuvi­ caracteristicile morfo-productî- oficiile farmaceutice regiona­
pentru buna desfăşurare a că de selecţie, antrenamentele fost ales tovarăşul Mircca Bi- ţă lungă (30—45 cm) cu luciu ve ale acestuia în vederea îm­ le, Fabrica „Nivea" Braşov,
campionatelor asociaţiilor ca­ nu se fac cu Intensitate, se lu­ riş, Iar ca * vicepreşedinţi to­ natural, de nuanţă gălbuie şi întreprinderea „Cosmetica"
re în anul trecut au fost or­ crează mai mult la voia întîm- varăşii Daniel Cliirilă şi M ir­ elastică, însuşiri de primă Im­ bunătăţirii intr-un timp cît Cluj şi diverse alte întreprin­
ganizate în 35R asociaţii. plârii. cca Miron. portanţă pentru producerea co- mai scurt a calităţii oilor care deri de produse zaharoase.
Un participant la discuţii a O asemenea situaţie există V. ALBU voarelor persane. se cresc în regiunea noastră. i Mantia verde a primăverii de produse şi substanţe nece­ Acest pasionat colectiv de
făcut un calcul simplu, bazat aproape în întreaga regiune. J a îmbrăcat natura, reînviin- sare industriei farmaceutice tehnicieni, operatori, sorta-
pe cifre prezentate în darea Datorită unei slabe asistenţe i d-o din starea hibernală a sau utilizabile ca produs finit. tori, ambalatori, care, prin
de seamă: din totalul oame­ tehnice ocordate de consiliul J iernii, dîndu-i culoare şl pros­ Plantele ajung aici, anual, intermediul instalaţiilor şl u­
nilor muncii din regiune au regional şi cele raionale, se peţime, indemnîndu-ne la în cantităţi de 2 400 tone. Co­ tilajelor, valorifică superior
fost atraşi la activitatea spor­ mai fac antrenomente fără drumeţie. Excursiile ne vor operativele agricole de pro­ proprietăţile deosebite ale u­
tivă doar 10 la sută. Este o planificare, volumul şi inten­ purla prin pitoreştile locuri ducţie au contractat anul a­ nor plante, depune eforturi
cifră foarte redusă din care re­ sitatea lor fiind necorespun­ care abundă in regiunea noas­ costa cu întreprinderea 300 însufleţite pentru dezvoltarea
iese câ în această direcţie mai zătoare. In prezent se rapor­ I tră. Vegetaţia naturală ne ha pentru culturi de mentă, întreprinderii, pentru moder­
sînt multe lucruri de pus la tează un număr mare de sec­ ■ vn înconjura din toate purţi-mac şi chimion. De asemenea, nizarea proceselor de fabri­
punct. Formele simple, larg ţii afiliate, dar puţine din ele le ; la munte, la şes, pe dea­ la această acţiune participă caţie şi lărgirea gamei sorti­
accesibile, ca gimnastica de în­ participă la activitatea compe- I luri. Varietatea formelor de achizitori şi culegători pentru mentelor. Au fost asimilate
viorare în cămine, crosurile, tîţlonalâ. De asemenea, nu sînt p relief ale regiunii determinăflora spontană, recrutaţi din sortimente noi — uleiul de
rexcursille, turismul, cicloturis­ atraşi o serie de oameni com- oareeari diferenţieri climatico locuitorii satelor învecinate muşeţel şi uleiul de coada şo­
mul nu au stat in suficientă ' -petenti care ar put?fc 'Sprijini caic duc la diversificări ale bazinelor floristice. ricelului. Capacitatea de pre­
măsură în atenţia organelor şi dezvoltarea activităţii sportive florei spontane. Pentru acest Fiind supuse metamorfozei lucrare a fructelor de ienupăr
organizaţiilor U.C.F.S. Defici­ din regiune. Cum poate fi ex­ I moliv regiunea Hunedoara industriale, plantele medici­ va creşte de la G0 la 150 tone.
enţe se manifestă şi în orga­ plicat faptul că peste 400 in­ | dispune de aproape toată ga- nale şi produsele lor devin u­ Un sistem automat de încăr­
nizarea întrecerilor populare structori şcolarizaţi şi 0 antre­ mn asociaţiilor vegetale din leiuri volatile, siropuri, dro­ care a antrenoarelor va duce
specifice satului cum sînt: .Cu­ nori din regiune nu activează I România. Nu de puţine ori guri etc la creşterea productivităţii
pa agriculturii", atribuirea ti­ în nici o secţie pe ramură de d am trecut pe lingă arbuşti de Activitatea productivă a în­ muncii.
tlului de „Cel mai puternic", sport ? măceşe, ciuboţiea cucului, ga- treprinderii se concretizează Deschiderea la Orăştie a li­
„Cel mai rezistent-, „Cel mai Realitatea este câ atît con­ I rofiţa de sl.încâ, lumînăriea în producerea a 58 de sorti­ nul magazin special de pre­
iute tînâr din sat- şi altele. siliul regional UC.F.S. cît şl cimpulul, ienupăr, ghlnţura, mente. in secţia sirop de mă­ zentare a produselor între­
Nici în şcoli nu s-a reuşit să cele raionale şi orăşeneşti nu coada şoricelului, pir şi multe ceşe, laborantul 11îe Olaru, prinderii va favoriza desface­
rea şi popularizarea produse­
se impulsioneze activitatea s-au străduit să ridice nivelul oile forme floristice, cunoscu- care lua probe de sirop, ne lor.
sportivă, să atingă nivelul în sportului de performanţă din I te sub numele comun de pune in temă cu procesul teh- Problema calităţii produse­
raport cu posibilităţile care e- regiune. Este de dorit ca să se plante medicinale, care cu n.ologie al secţiei Uscate, mă­ lor are aici o importanţă du­ i *
xistâ. Activitatea sportivă de depună mai multe eforturi în • florile lor multicolore, ne-au ceşele sînt destinate ca atare blă. Mai înlîi trebuie realiza­
masă a elevilor are un carac­ scopul ridicării acestei activi­ ji încinlal ochiul, ne-au oferit comerţului interior şi exteri­ te produse de calitate superi­ I
j1 clipe de plăcută destindere.
ter sporadic, limitindu-se in tăţi la nivelul posibilităţilor 1 Acestea îşi dezvăluie proprje- or. Ele fac însă şi obiectul u- oară datorită destinaţiei spe­
majoritatea şcolilor la forma­ care există. | lăţi deosebite, curative la In­ noi industrializări puţin cu­ ciale pe care o au — uz far­
rea unor echipe care să parti­ c treprlndereo de plante medi- noscute. Această industriali­ maceutic. In al doilea rînd
cipe la campionate De altfel clnale Orâştie. unde cunosc zare constă în zdrobirea lor tot calitatea este aceea care
la campionatele orăşeneşti, ra­ I în mori cu discuri reglabile, asigură cîştig de cauză pro­
un complicat proces de pre-
ionale şi regionale organizate Sarcini de viitor " lucrare industrială. Ca înlr-o separarea pufului .şi seminţe­ duselor întreprinderii, com­
în acest an, întrecerile nu şi-au I uriaşă glastră, în depozitele lor, măcinarea părţii cărnoa­ petitive cu produsele de pe
atins scopul propus, uneori se a fructului pînâ la obţine­ piaţa mondială.
Principala sarcină de cu­ • întreprinderii şi-au dat în- rea produsului denumit „Fein-
devenind chiar o formalitate. prindere a maselor de oameni tîlnire cei mai valoroşi repre­ senitt". Acest produs este Descoperirea şl folosirea
Nici în cele 3 şcoli sportive din ai muncii şl în special tinere­ I zentanţi ai florei hunedorene, foarte solicitat la export. In din antichitate a proprietăţi­
regiune nu se munceşte cu tul în practicarea organizată a . din ţinuturile alpine, de la trimestrul I din acest an s-au lor tămăduitoare ale unor
plante medicinale, primeşte
exerciţiilor fi2ice este departe | şes şi de pe dealuri — plan- exportat 15 tone In R F.G.
destulă pasiune. In special la B te care ih condiţii naturale azi noi valenţe, valorificîn-
de a fi îndeplinită. Organiza­ Tot din fructele de măceş se
Deva, se pare câ s-a cuibărit ţiile U.C.F.S. au neglijat acti­ nu se învecinează, dar care fabrică siropul de măceşe, du-se superior în întreprin­
lîncezeala şi comoditatea, deşi vitatea sportivă la sate, pre­ jj aici formează materia primă care pînă acum era destinat derile industriale.
condiţiile materiale sînt din­ cum şi în şcoli. Faţă de nu­ | pentru obţinerea unei game exclusiv exportului. Pentru NICOLAE STANCIU
mărul mare al elevilor şi de
tre cele mal bune.
condiţiile create, activitatea
Prezenţa redusă a oameni­ din şcoli nu se ridică însă la W i* SBI B iGBIfl S39 B)n9BflQQ4B 4
lor muncii la competiţiile nivelul cerinţelor
L o la D olicsoi ; 12.20 M u zicii uţeara e«i
sportive de masă trebuie să Cel mai slab sector al muncii M u rir i Bianchi ţ i F lo rin D o rian ; 13,00
dea de gindit noului organ a­ organelor U.C.F.S. este activi­ M e lo d ii populare ; 13,30 U zina v fiz u tl
Fnrm o(ia S incron ;
de aproape : 1.1.50
les, astfel ca în viitor această tatea de performanţă. Cu cî- Armoniile de primăvară dau parcurilor un farmec ine­ că populară : 15,15 ,,D e -a i (ti <it de
1-1.50 „C o d ru le h in e -în fru n z it” — m u ji­
latură a muncii să fie îmbu­ teva excepţii, rezultatele obţi­ dit, autentică invitaţie la drumeţie şi destindere. d ra g a -m i e j l i ' — m u n c i u jo a ră ; 15.10
nătăţită substanţial. nute de sportivii din regiune Foto : V. ONOIU M io riţa ; 15.50 ,,1 'im în t at p a trie i iu -
l'ite * — program de cintece ; 16,15 S fa ­
naia A n gelică ; D R A D i Cel 7 dio T cba ; tu l m edicu lui : Im p o rta n ta razelor c o b ­
C U R A R A R Z A i Fericirea tn tra istă — re pentru eănătatra c o p iilo r ; 16,30 P a ­
In com pletare : O g ră d in i a a rte i ; g in i de balet ro m in c ic ; 17,10 L u m in ile
H A Ţ E G : în v ă ţă to ru l d in V igcvano t ram pei. în re g is tră ri d in spectacolele
ceastâ specialitate cu tradiţie JLJA : U rm e în ocean. T e a tru lu i de uperă j i balet ; 13.25 M u -
locală. E aşa de „originală" in­ 27 aprilie r.ee ţ i e xp o ziţii : M uzeul de artă din
C raiova, A vancronica ve rn isa je lo r lu o ii
cit nu mai poale fi găsită de­ m ai ; 18.-tO M uzică Instrum entală de
ci t în... toate meniurile restau­ George S lcphfm cicu ţi E duard C n udella;
19.45 In ju ru l g lo b u lu i : 20,00 T ra n s m i­
rantelor şi bufetelor. Chiar siunea co n ce rtulu i orchestrei de studio
luate la întimplare. PROGRAMUL I : 7.45 S um arul p re ­ n R a d io te le viziu n ii. D ir ijo r. C arol l. it -
Se cere o preocupare aten­ sei ; 3,1)0 l o t înain te (emisiune pentru v in ; In pauză : A m in tirile caselor ;
tă şi serioasă pentru prepara­ B R A D : „T e le re v îs ta Deva**. specla- p io n ie ri) . 8.2t) M om ent poetic — in te r­ 22,10 F o rm a ţiile H o rio Ropcca | i H o rit
W ende ; 23,07 ,,Ţ ărăncu ţă, ţă ră n c u tl —
pretat dc M agila P opovici ; 8,25 La m i­
rea şi punerea in vînzane a u­ col iu !(in u * de T e a tru l de ila t dc estra­ crofo n. m elodia prefera tă ; 9,30 R adio- m e lo d ii ro m fjn c ţli : 21.22 C ic lu l „O p e ra
nor produse de bucătărie cu dă Deva. m agazinul ascultă toarelor ; 10,00 Selec- contem porană*’ : A lb a n Derg ; 0 .12 T îr ­
ziu In noapte — m uzică uţoară.
D E V A : „C e m i-a povestit pSdurea",
adevărat tradiţionale. Cîrnaţul piesă p cn ltu co p ii. PrezîniS T e a tru l de ţiu n i d in opereta „C asa cu trei fele* dc
Ş cliub eit — 15crIc ; 10,10 M e lo d ii p op u­
cu fasole, ciorba de perişoare stat de pS puiî din S ib iu . lare in terpretate la d ife rite instrum ente;
sau micii la grătar nu pot con­ Z L A T N A • „ K lh î zî M ih l-, spectacol 11,0.1 C ronică e co n o m ică ; 11,15 Parada
stitui în nici un caz speciali­ pentru cei m ici, de Ono L e tc i. P rezin­ s o liş tilo r şi a orchestrelor dc m uzică n-
joară ; 12.15 D in însem nările in s tru c to ­
tă c u lcctivu l T e a tru lu i dc sfat dc păp u ţi
(Urmare din pag. 1) rii unor locuri pentru diferite Se duc tratative — după cum tatea unui local cu profil tra­ d in A lba Iu lia . ru lu i a rtis tic : C ic lu l „E le m en tele com ­
în
obiective, precum şi deselor ne-a informat tov. preşedinte diţional local. ponente ale spectacolului* : M uzica 12,25
spectacolul te atral dc am atori ;
schimbări în planificare De n- al U.R.C.C., cu o femeie meş­ Cîteva consideraţii despre I.strada a rtis tu lu i am ator ; Aspecte dc 13.00 P entru cei m ici. In loc de cin e­
O situaţie necorespunzâtoare semenea, controlul şi îndru­ teră în „maioş" „dudoş". In „vinul casei-. Peste lot ni s-a la faza raion ală a celui de al V III-Io n ma : „J o c u l d e a c a rn a v a lu l* ; 18.10
există la bufetul „Pescăruş" marea n-au fost destul de exi­ rest, meniurile obişnuite ale spus că în localurile cu spe­ concurs a rtis tic pe tară ; 12.10 „C în te c Pentru tin e re tu l şcolar. S tudioul p io n ie ­
rilo r ; 19.00 T e le ju rn a lu l «le seară : A -
din Teiuş, aşezat la şoseaua gente. Dacă luăm numai fap­ bufetelor şi restaurantelor, a- cific local, ca şi în celelalte m iru lr u - n ţară auzi* — em isiune dc gcm la economică : 19.90 ..M u lt c dulce
D E V A < O glinda cu doua fc|c (cine­
naţională. Aici pereţii sînt a­ tul câ cele 8 noi chioşcuri aş­ celeaşl pe care oricine îe întîl- se va servi vinul casei. Din ce m a to g ra fu l „P a tria ") i în a in te dc rtlzhoi cintece şi jo c u ri ; 13,30 In tîln irc cu j i frum oasă*. Em isiune de lim bă ro ­
m elodia pop ulară şi in te rp re tu l p re fe ­
fumaţi şi pe unele locuri co­ teptate cu nerăbdare la Cli­ neşte în orice localitate a re­ soiuri şi dacă va fi acelaşi in — In com pletare î Pala („A ria **) j S I- rat ; 14.15 l o t în a in te (e d iţie nentru mână contem porană ; 19.40 Ln ordinea
z ile i I O rganizarea ş tiin ţific * a m uncii
jiţi, mobilierul este murdar, nic, Şibot, Aurel Vlaicu, Zam, giunii şi ţârii. Căutările pen­ tot sezonul, numai la U.R.C.C. M E R IA : Barbă M ojic seriile I «I I I ; p io n ie rii din clasele a IM -a ţ i a IV -a ; si a pro d u cţie i ; 20.00 Gong. Em isiune
1-1.35 Două in im i in tr-u n vnts ;
15,09
barul foarte neîngrijit. Ne în­ Ţebea şi în alte localităţi, au tru valorificarea tradiţiilor lo­ Alba am primit un răspuns H U N E D O A R A : Nu sînl demn de lin e F.Jiţic ra d io fo n ică . Î L C aragiale : C.i- de actu a lita te teatrală ; 20,15 T e lcg lo h ;
(„S id c ru rg ls iu l") ; O glinda cu două fefe
«le
S o lig ti
Pe urm ele in ca şilo r ; 20.40
trebăm cînd vor fi puse Io cale în ce priveşte bucătăria concret, şi anume câ „vinul — In com pletare : In v iz ib ilu l v iz ib il ragia lc pove stitor ; 15,21 C intece uşor de opera in tc rp re lîu J ro m a n ţe ; 21,00 M e ­
punct aceste deficienţe ? fost comandate la Iprodcoop n-au constituit aici o preocu­ casei" va fi: fetească de Alba, ( „F la c ira " ) ; C A L A N : F a lsţa ff ; P E ­ rc tin u t ; 16.15 R ecital vocal M ariu9 m oria peliculei ; Cum se distrau b u n i­
Iv in tz lrr ; 16.90 C întă A n d a Călugărea-
Faţă de cele arătate mai sus Alba Iulia, foarte tîrziu, din pare deosebită. riesling şi muscat olonel T R O Ş A N I : A ce i oam eni m inun a(i (n nu şi lla rliu C onstanliiicscu ; 17,30 C iclu l c ii : 21,20 Film docum entar a rtistic :
m a fin ilc lo r zburătoare („1 N o ie m b rie ")
este răspunzătoare şi condu­ care cauză, nici acum nu-s gala ln ultimul timp, in mai ţoa­ în a in te de ră rb o i („R e p u b lic a ") ; L U - „Să înţelegem m uzica* — M elod ia in Klam citco : 22.00 M uzica In ea acasă. E ­
m isiune «lespre ei cu F ilarm onica «le sini
cerea Uniunii regionale a co­ ne putem da seama cît de „ope­ La Sebeş, în schimb, la bu­ le localurile, „vinul casei" nu-i T E N I : Laguna d n rin fc lo r („C u ltu ra l") i decursul ve a cu rilo r (I) ; 18.05 K adiosim - „G e o rg e Enescu* ; 22,10 D osarul tir ... ;
poiţion. F a cto rii coeziunii fa m ilie i ; IS.25
operativelor de consum. Unele fetul din dealul Miercurei se decit un paravan al unor a­ Descoperirea lu i Ju lie n B o li („M u n c ito ­ „C în d lilia c u l în flo re şte *, muzică u jo n - 22,40 D in culisele m uzicii njoare ; 23,GO
resc") ; U R IC A N Î : Escrocii la m ănăsti­
întîrzieri se datoresc tărăgă­ rativ- a lucrat conducerea U- preconizează să se servească mestecuri acre şi deloc gus­ re — In com pletare : O zi din via fa lu i ră ; 19,00 Concert dc m e lo d ii rom a­ T e le ju rn a lu l dc noapte.
nării de către aceasta a fixă- nlunil regionale. slănină de Gîrbova cu ceapă, toase Ar fi bine să se ia mă­ T ic ă ; P A R O Ş F .N lt In genunchi mă n lo rc neşti : 21,05 Antena tin e re tu lu i. In cu*
scoverzi cu brînzâ şi numeroa­ la tine | V U L C A N : Dragostea în v in ­ prins ; Es'roda em isiu n ii. G hid tu ris tic :
se produse de zahana. La slî- suri care să asigure „vinului ge. In com pletare t Ce s-ar în lîm p la monumente nlc n a tu rii d in M u n ţii R e­
casei" un anume soi, care să
te zatu lui. Masă rotu ndă cu... muzele ;
O Un cal de bătaie : virşlii „a la na de lingă Lancrâm se va se găsească doar înlr-o sin­ «Iacă... : C R IV ID IA : O peraţiunea ..î" ; 22.45 M oment poetic. Poeme despre Răi*
D A R IL lT E N t t S-a îo llm p la t la m iliţie
prepara balmoş, batal la fri­ gură unitate şi în permanen­ — In com pletare t D ra m u ri ; A N IN O A - cescu, de N iro b e Labiş ; 23,00 La braţ
eu muzica uţoară.
I.IV E Z E N J :
Orâştie” & Balmoş, pui fripţi cu gare, mămâliguţă ciobănească ţă. Deci, atenţie şi la ce se SA t Vrem ea z ip e z ilo r ; Adevărata la(5 P R O G R A M U L II : 7.45 Piese vocale PENTRU 24 OKK
P E T R I L A :
V itico lu l s
şi altele.
toarnă în ulcelele de pămînt.
a fascism ului : L O N E A : Fantomas se
Vremea se m enţine nestabilâ şi re la tiv
Crama de la Sîntimbru va
mujdei, dar şi cîrnafi cu fasole avea ca specialitate tradiţio­ ★ dezlănţuie („M in e ru l") i N u sînt copaci de estradă ; 8,20 C iu lă orchestra P a la­ răcoroasă cu cerul v a ria b il mai n o ro i
r e strada — In com pletare t D o u i mere
tu lu i p io n ie rilo r din C a pitală ; 8,15 C o­
ziua. Izolat vor cădea averse «Ic ploaie.
„7 N o ie m b rie ") ; O N AŞ TIF. i Jandarm ul
nală pul fripţi cu mujdei. In Am ridicat cîteva probleme din Satnl Tropez (..P a tria ") ; ras cu pas ordonate cu ltu ra le ; X.45 „lla n a lu lc , V iu l m oderai din no rd -re t ţi est. T e m ­
ntîm iră flo a re * — em isiune de fo lc lo r ;
$ Vinul casei — paravan sau spe­ schimb, la restaurantul din care se cer grabnic rezolvate. („F Io c ă ra ") i C U C IR : Judex („7 N o ­ îl.30 D o -rc -m i — pcotru co p ii : „G re ie ­ peratura staţionară : ziua va fi c u p rin ­
Optimismul factorilor răspun­
să în tre )l ţ i 17 gr.-ule Inr noaptea Intre
ie m b rie ") ; l*n(a pierd ut.. — In com ple­
ia r*
ruşul lă u ta r ţ i n pierd ut viu ara
gara Teiuş tradiţia s-a oprit zători este bun. Dar l-am dori tare ; O m ul. prie te n u l n o ilru („M u n c i­ (scenetă m uzicală) ; 10,03 Program in ­ 0 ţ i 3 grade, pe văi m ai coborîtă.
cialitate ? la... cîmaţi cu fasole. Proba­ concretizat în mai multă ini­ toresc") : SF.nEŞ : Lumea minitnat.5 a terp retat Hc orchestra sim fonică n F ila r­ PENTRU URMĂTOARELE
ţiativă. preocupare concretă 15*1 frn |ilo r G rim m („P ro g re s u l") i D im in e ­ m o n icii de stat G hcorghe D im a* d in
10.30 Lectură
Braşov :
ţile nou l li.llo t cum inte (,.Sebeşul") ; A -
în prem ieră.
bil câ tovarăşii din conduce­ P D I.D U 1. DE SUS : Cele două o rfe lin e : 2 ZILE
Bucâlâria românească locală zentatâ. La Orâştie însă în e- rea U.R.C.C, Alba au căutat în final în ceea ce numim u­ A L B A IU L IA t M ondo cane seriile I O ctavin» Goga : „P a g in i n o i* (proză Vreme schimbătuare cu cerul ntai
in edită) ; 11,05 Să 'învăţăm un cîntec :
este tot atît de bogată şi va­ fnrâ de virşlii „a la Orâştie", nităţi de alimentaţie publică «I I I („V ic to ria ") | C e n tlc m rn u l din „ In h il p a rtid , îţi m u lţu m im * ; 11,15 D in mult noroi. Temperatura in uţoară
riată ca şi modul de a fi pre­ altceva deosebit n-am întîlnit. foarte mult pînâ au găsit a- cu profil tradiţional. Cocody („2 3 A u gust") ; TF.IU Ş t M in u - ţă rile socialiste , 11,45 R ecital de vio ară crejtere.