Page 86 - Drumul_socialismului_1967_04

2
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3831

Producţia în centrul activităţii cultural-educatlve de masă
Din istoria străbună a pămîntului hunedorean

Desfăşurarea evenimente­ nu se vor hotărî lucrurile la ardelene, profesorii transil­ unirii cu fraţii lor de peste mari nemulţumiri în rîndu- Criteriil actuâ
lor din Transilvania impunea Blaj. văneni care din cauza pri­ Carpaţi. Sub impulsul aces­ rile populaţiei româneşti din
convocarea unei adunări cu Intre 15 şi 17 mai a avut goanei fugiseră in Ţara Ro­ tei manifestări, Vasile Alec­ Transilvania. Ca urmare, ţă­
participarea largă a maselor loc la Blaj marea adunare mânească şi Moldova: Axen- sandri — participant la adu­ rănimea a refuzat în masă să
populare, care sâ stabilească naţională a românilor din te Sever, Treboniu Laurian, nare — avea să scrie Hora se supună serviluţiilor feuda­ Pentru siderurgiştii hunedo- posibilităţile fiecărui loc de înnoit tematica, cuprînzînd pro­
programul luptei revoluţio­ Transilvania. La chemarea Aron Florian; erau prezenţi Ardealului, prima variantă a le. In multe părţi, văzînd că reni, ca de altfel pentru toţi muncă de a contribui la îm­ blemele ridicate în faţa side-
nare a poporului român. O conducătorilor mişcării revo- şi revoluţionari moldoveni Horei Unirii. nu li se face dreptate, că nu oamenii muncii din întreaga bunătăţirea ' calităţii otelului, rurgiştilor de recentele docu­
proclamaţie redactată de A- ţionare au răspuns ţăranii care se refugiaserâ în Tran­ Referitor la «unirea Tran­ li se restituie păşunile şi pă­ ţară, documentele Plenarei C.C. de a reduce consumul de me­ mente de partid, în special de
ron Pumnul chema poporul clin toate părţile Transilva­ silvania după înăbuşirea miş­ silvaniei cu Ungaria”, aduna­ durile acaparate de marii al P.C R. din 21-23 decembrie tal, de a îmbunătăţi organiza­ Plenara C C. al P.C.R. din 21-23
român pentru ziua de 18/30 niei. Numai din regiunea cării revoluţionare din Mol­ rea a declarat că o astfel de proprietari, iobagii au ocu­ 1966 constituie un vast program rea muncii, relatîndu-se aspec­ decembrie 1966. Brigada artis­
aprilie la Blaj, unde avea Munţilor Apuseni au venit dova: Vasile Alecsandri, Al. unire nu se poate hotărî fără pat cu forţa ceea ce credeau de activitate, orientat în direc­ te concrete din secţii. tică de la Grupul de laminoa­
să-şi spună cuvintul, să-şi 10.000 de ţărani şi mineri, I. Cuza, Alecu Russo, Costa- ca reprezentanţii naţiunii ro­ câ, de drept, era al lor. Co­ ţia ridicării calitative a între­ Activitatea de analiză, popu­ re Peştiş a susţinut un program
ceară drepturile. Proclama­ urmînd pe conducătorul lor che Negii. La adunare a în­ mitatele nemeşeşti au cerut gului proces de producţie. Co­ larizare şi explicare a proble­ bine alcătuit, care a satirizat
ţia a fost copiată in sute de Avram lancu. Zeci de mii de cercat să vină şi Nicolae Bâl- mâne să-şi spună cuvintul. sprijinul armatei. lectivul combinatului hunedo­ melor noi care se ridică în faţa Ia obiect, fără reţinere, defi­
exemplare şi răspînditâ la Un deosebit răsunet a avut rean are in faţă sarcini de ma­ siderurgiştilor nu s-a rezumat cienţele semnalate în activita­
re răspundere privind organi­
sate. în toată Transilvania măce­ zarea ştiinţifică a producţiei şi doar la documentele Plenarei tea de producţie la laminoare.
Şi-au actualizat programele şi
Deşi adunarea a fost inter­ lul din 21 mai/2 iunie de la a muncii, reducerea consumu­ din decembrie. Ea este in per­ brigăzile artistice de Ia O.S M.
zisă de guvernul transilvă­ Mihalţ (comitatul Alba). Co­ rilor specifice de melal prin manenţă actualizată. Dupâ 2., C.T. 2, iar brigada clubului
nean, la Blaj s-au strîns munei Mihalţ i se răpise un eliminarea pierderilor şi rebu­ consfătuirea pe ţară cu privire „Siderurgistul" urmează sâ în­
vreo 4000 de ţărani, dintre loc de păşune de către con­ turilor, întărirea răspunderii la activitatea în comerţul ex­ ceapă lucrul la un nou specta­
care un mare număr veniţi REVOLUŢIA PE LA 1040 tele Eszterhazy, iar ţăranii, materiale faţă de calitatea pro­ terior, de exemplu, în secţiile col, în care va dezbate aspec­
din munţii Apuseni. La a- care fuseseră la adunarea de duselor etc, care au plan de export s-au te din cele 7 secţii princiţpale
ceastâ adunare, condusă de la Blaj şi ştiau câ de acum susţinut expuneri conţînînd ale combinatului.
idei extrase de aici : „Lamina­
Avram lancu. Ion Buteanu. le va veni dreptatea rîvnitâ te la export similare cu cele Adaptarea şi actualizarea
Simion Bărnuţiu, s-a cerut de veacuri, socoteau că a so­ Expuneri, de pe piaţa mondială" (Grupul textelor se face însă lent. cu
desfiinţarea iobăgiei şi egali­ sit timpul să-şi reocupe ceea de laminoare Peşliş) ; „Lingo­ multă greutate, brigăzile râs-
tatea în drepturi a românilor ce era al lor. In ajutorul no­ uri de export egale cu cele de punztnd cu întîrziere noilor
din Transilvania cu celelalte LV A 1A (II) bilului, conducerea comitatu­ dezbateri, pe piaţa mondială” (O.S M. 2) cerinţe. Mai mult, sînt secţii în
«naţiuni". Tot atunci s-a ho- lui a trimis două companii etc. combinat care concură nemij­
târit convocarea unei mari de jandarmi, care aveau me­ Important este faptul că la locit la calitatea producţiei
adunări, la care ţăranii au nirea să dea o „lecţie" răz­ simpozioane expunerile, dezbaterile şi sim­ (O.SM. 2, secţia I furnale,
fost îndemnaţi să vină în nu­ vrătiţilor valahi. Intre timp pozioanele amintite -au luat C.T.C., Laborator etc.), în care
măr cît mai mare. Adunarea sosiseră în ajutorul mihâlţe- Cunoaşterea temeinică a do- parte cadre din colectivul de nici măcar nu există brigăzi
nilor locuitorii din satele ve­
avea să se ţină tot la Blaj la cine: Obreja, Cistei şi Crâ- oumentelor Plenarei din de­ conducere al C. S. H. : ing. artistice, deşi prezenţa lor este
3/15 mai. ţărani s-au adunat ca repre­ cescu, dar l s-a refuzat pa­ Prin caracterul său larg ciunel, cu furci, securi, coa­ cembrie, descifrarea semnifi­ Agachi Nicolae. director gene­ deosebit de necesară
Participarea numeroasă a zentanţi ai întregii ţârănimi şaportul. reprezentativ, prin reforme­ se. S-a ajuns la o ciocnire caţiilor acestora şi raportarea ral, ing. Ioan Niţâ şi Gheorghe In general, brigăzile artisti­
ţăranilor la adunarea pregă­ obidite cu hotârîiea de o iLa adunarea ţinută in pre­ le pe care le-a formulat, a­ singeroasâ care s-a soldat cu lor la situaţia concretă din Râdulescu, directori tehnici, ce se folosesc prea puţin de
titoare de la Blaj din 18/30 sfărlma lanţurile iobăgiei, de zenţa a 40.000 de oameni pe dunarea de Ia Blaj a consti­ 15 ţărani morţi şi mulţi ră­ combinat, la măsurile şi posi­ ing. Traian Gheorghiţâ. şeful posibilităţile lor de satirizare
aprilie a făcut ca ţelurile re­ a se pune capăt sfăpînirii cimpia de lingă Blaj, numi­ tuit cea mai puternică ma­ niţi. Măcelul de la Mihalţ a bilităţile fiecărui loc de mun­ colectivului de organizare şti­ a lipsurilor şi contribuie, din
voluţiei — eliberarea socială trufaşilor domni feudali, de tă de atunci Cîmpia Libertă­ nifestare politică din veacul provocat — precum scrie zia­ că, determină o acţiune mai inţifică a producţiei şi a mun­ această cauză, insuficient la
şi naţională — să pătrundă a dobîndi pâmînt şi liberta­ ţii, s-a elaborat un program trecut a maselor populare rul «Foaie pentru minte, ini­ hotărîtâ, mai plină de entu­ cii etc. Participarea acestor to­ sprijinirea producţiei. Cu toate
în rîndunle maselor ţără­ te. Ţăranilor români li s-au revoluţionar — democratic în transilvănene. întorşi de )a mă şi literatură" — un cu­ ziasm pentni transpunerea in varăşi a ridicat prestigiul ac­ câ s-a dovedit câ o critică adu­
neşti, să se cimenteze legătu­ alăturat, Ia Blaj, şi ţărani care erau înscrise principale­ Blaj, ţăranii au venit acasă tremur în toate sufletele ro­ viaţă a sarcinilor. Ţinînd sea­ ţiunilor organizate, a contribuit să prin brigada artistică obţi­
maghiari şi saşi care, veacuri le revendicări sociale şi na­ înflăcăraţi şi hotârîţi să în­ ma de această realitate, atît ne un plus de combativitate şi
ra dintre acestea şi intelec­ ţionale ale românilor din frunte stâpînirea nemeşilor mânilor ardeleni şî a contri­ la efectuarea unor analize te­ eficienţă, această cale este lă­
de-a rîndul, suferiseră acelaşi
tualii revoluţionari, consti­ jug şi care năzuiau că acum Transilvania: desfiinţarea io­ şi să sfarme robia feudală. buit la adîncirea neîncrede­ clubul „Siderurgistul", cît şi meinice a posibilităţilor exis­ sată. în mod greşit, pe planuri
comisia culturală din
cadrul
tuind astfel începutul revo­ se va pune capăt iobăgiei. băgie! şi a tuturor sarcinilor Totuşi, doleanţele români­ rii maselor române faţă de comitetului sindicatului al tente în secţii, la fiecare loc de secundare.
luţiei burghezo-democratîce S-au întrunit pentru prima feudale fără despăgubire, li­ lor, exprimate la Blaj, ca şi aparatul de stat care rămăse­ C.S.H., au organizat o seamă muncă. ★
din Transilvania. oară într-un număr Impresio­ bertatea industrială şi comer­ in alte adunări, n-au fost ac­ se mai departe în mîinile de expuneri, dezbateri şi sim­ In condiţiile noi, cînd întreg
Jumătatea de lună dintre nant şi cei mai activi repre­ cială, egalitatea în drepturi ceptate. Dieta Transilvaniei, nobilimii. pozioane oglindind preocupă­ colectivul Combinatului side­
prima şi cea de a doua adu­ zentanţi ai burgheziei româ­ a românilor cu naţionalităţi­ în care se aflau mai ales re­ Pentru a potoli revoltele rile de actualitate ale siderur- Eficienta criticii rurgic hunedorean s-a mobili­
nare de la Blaj a constituit o ne, pentru a-şi asigura un rol le conlocuitoare şi reprezen­ prezentanţii claselor avute ţărăneşti, dieta Transilvaniei giştilor. zat la transpunerea in practică
perioadă deosebit de frămîn- de conducere în stat, bazin- tare proporţională cu numă­ maghiare, săseşti şi secuieşti, a adoptat, în sfîrşit, legea Simpozionul «Preocuparea a sarcinilor desprinse din do­
tatâ. Nemulţumirea ţăranilor du-se pe faptul că românii, rul lor în dietă, administra­ au votat alipirea Transilva­ pentru desfiinţarea iobăgiei, colectivului C.S H. pentru tra­ combative cumentele Plenarei C.C. al
creştea pe măsura întîrzierii poporul cel mai vechi al ţâ­ ţie, gardă naţională, şcoli e­ niei la Ungaria. Această ac­ dar aplicarea acesteia a fost ducerea in viaţă a sarcinilor P.C.R. din 21-23 decembrie
desfiinţării iobăgiei şi a o- rii, formau majoritatea popu­ lementare şi secundare româ­ ţiune politică nedreaptă, din nou tărăgănată datorită reieşite din Plenara C.C. al 1966, este necesar ca activita­
de­
trecutului
Experienţa
presiunîi feudale. In comita­ laţiei. Aici erau prezenţi A­ neşti, o universitate cu limba profund dăunătoare cauzei împotrivirii 'nemeşilor pro­ P.C.R. din 21-23 decembrie monstrează câ folosuea criticii tea cultural-educativâ sâ spri­
tul Alba de Jos, sătenii au de predare română etc. revoluţiei, lovea in interesele prietari. 1966", prezentat la club în faţa combative, tovărăşeşti, sporeş­ jine cu mai multă eficienţă
declarat că nu se mai supun vram lancu, Simion Bărnu- Masele adunate Ia Blaj vitale ale poporului român a peste 800 de salariaţi, a în­ te eficienţa activităţilor cultu- problemele producţiei. Expune­
dregătorilor comitatului, nu ţiu, Gh. Bariţiu, Timotei Ci- şi-au exprimat, prin strigătul şi în dorinţa sa de libertate. prof. ANDRIŢOIU N IOAN trunit discuţii despre organiza­ ral-educative menite să spriji­ rile. dezbaterile, simpozioane­
mai merg la robote pînâ cînd parîu — fruntaşii revoluţiei „să ne unim cu ţara", dorinţa Hotârirea dietei a provocat Muzeul regional Deva rea ştiinţifică a producţiei, re­ ne producţia. O dovadă recen­ le, critica combativă prin bri­
ducerea consumurilor specifice găzile artistice şi alte acţiuni,
de metal şi creşterea [producti­ tă este şi acţiunea intitulată dovedesc câ atit clubul „Side-
vităţii muncii. Un alt simpo­ „Proces al conştiinţei muncito­ rurgislul" cît şi comisia cultu­
zion, «Gospodărirea cu maximă reşti”, care a avut loc la fur­ rală din comitetul sindicatului
nalele 2-6 din C.S.H.
al C.S.H. s*au orientat bine în
eficienţă a metalului", s-a a­
Cum s-au pregătit dresat în mod special lucrăto­ ianuarie şi februarie s-a înre­ programarea unor activităţi de
Sesizând faptul câ in lunile
sprijinire a producţiei.
rilor din oţelării şi de la fur­
nale, dîscutîndu-se posibilită­ gistrat aici un procent mare de Privite însă în ansamblu, a-
ţile de înlăturare a declasate­ declasate, a fost organizat un cesle manifestări au o arie re­
gospodarii Văii Jiului? lor, de eliminare a pierderilor clasatele, formă oficială de iro­ dusă, nu atît in cuprinderea
adevărat proces pe tema „De­
de turnare etc.
problemelor, cît mai ales in ce
sire a materiei prime". Dupâ
Din documentele Plenarei a
priveşte formele de prezentare.
fost extrasă şi tema celor două cele trei expuneri analitice, au Ponderea principală o deţin ex­
(Urmare din pag. 1) cestea să fie gata pînâ la sfîr- expuneri : „Răspunderea ma­ urmat discuţii combative, la punerile şi dezbaterile, mult
şitul lunii. terială pentru calitatea produ­ cate au participat şeful de asemănătoare cu şedinţele o­
Cu cîteva zile înaintea sosi­ schimb, şeful secţiei, ingineri,
Lupeni şi Vulcan. O lipsă tota­ rii primilor oaspeţi, sfatul selor", prezentate in faţa lu­ tehnicieni, maiştri, furnal işti bişnuite de producţie. Parţial,
lă a gospodarilor din aceste lo­ popular şi T.A.P.L. se află încă crătorilor din combinat şi a etc. A fost un adevărat exa­ această trăsătură caracterizea­
calităţi este aceea a neîntreţi- în stadiul preconizărilor. elevilor Grupului şcolar side­ men. care a scos la iveală po­ ză şi unele simpozioane.
neriî zonelor verzi. Străzile au — De ce s-au aglomerat ţoa­ rurgic. In prezent, se află în sibilităţile de economisire a Conducerea clubului, comisia
un aer mohorît, sumbrul sufo­ le ncesle lucrări, care ar "fi tre­ pregătire o nouă expunere, în materiei prime. „Procesul con­ culturală din comitetul sindica­
cate parcă din cauza lipsei de buit să fie gata la această oră, care vor fi analizate sarcinile ştiinţei muncitoreşti" şi-a adus, tului trebuie sâ întreprindă o
verdeaţă. Toate acestea sînt în in ultimele zile ? şefului de echipă in organiza­ astfel, şi el contribuţia la scă­ largă acţiune de diversificare'
contradicţie cu planurile, ra­ Interlocutorii au răspuns rea locului de muncă şi redu­ derea declasatelor la furnalele a activităţii cultural-educalive
poartele şi hîrtiile care există foarte senin : cerea consumului de metal. destinate sprijiniţii producţiei,
la Sfatul popular orăşenesc Traian Blaj : Ne-a împiedicat Numeroase expuneri şi dez­ 2 — 6 . de asigurare a unui caracter a­
Petroşani, respectiv la tovară­ timpul. bateri au fost organizate in să­ De posibilităţi bogate în fo­ tractiv manifestărilor organi­
şul preşedinte Blaj. Citind a­ lile de cultură din combinat, losirea armei criticii dispun zate. în cadrul cărora dezbate­
ceste hîrtii ai in faţă imaginea Grigore Mischiu : înainte de pe secţii şi pe grupuri de sec­ brigăzile artistice de la clubul rea principială, critica, autocri­
unui oraş curat, bine gospodă­ toate limpul a fost neprielnic, ţii, la care au participat majo- „Siderurgistul" şi din secţiile tica, satira, umorul sâ-şi gă­
rit, plin cu verdeaţă. Dar cită apoi nici T.R.C.H. n-a urgentat rilalea lucrătorilor, inginerilor, sească locul cuvenit.
deziluzie vizilînd străzile şi lucrările de renovare a hotelu­ tehnicienilor şi maiştrilor. Au combinatului. O parte din cele
cartierele oraşelor! Nu ne pier­ lui .Jiul”. fost analizate, cu acest prilej. 9 brigăzi existente şi-au re- T. ISTRATE
dem oare vremea cu întocmirea Bine că avem pe cine arunca Meditaţie în universul juoâriilor.
a tot felul de rapoarte, situaţii vina. Ce s-ar int/împla însă da­
şi planuri in loc să contribuim că ar exista numai zile cu soa­
concret ?a acţiunile de gospodă­ re ? Cu ce am motiva dezinte­
rire şi înfrumuseţare ? Invîr- resul şi lipsa de răspundere în
tim prea mult hîrtiile de pe o muncă ? morit pe Ioc. Dîndu-şi seama
Unilâţile de alimentaţie pu­
parte pe alta. Vizitatorii nu Noutăţi editoriale D I V E R S E câ au săvirşit un accident grav,
aşteaptă de Ia noi planuri, ac­ blică din Valea Jiului se pre­ cei doi de pe basculantă au fu­
ţiuni trecute pe hîrlie. Să o­ zintă în vederea deschiderii se­ git ca sâ scape de pedeapsă.
prim caruselul hîrtiilor care se zonului turistic cu un sărac Au fost însă repede prinşi, da­
învîrte cam demult şi să tre­ sortiment de specialităţi culi­ torită vigilenţei ceferistului
cem la acţiuni concrete, pe nare. In afara „plăcintei mine­ De la imperiu tice-instituţionale stabilite In- dată Ia iveală. Sesizat, directo­ tionaiul Firuţâ nu este la pri­ Ioan Marcu, ce se afla în apro­
le posesiuni. Pe acest fundal Secretul
teren ! rului" şi a unui „cotlet haidu­ tre metropolă şi diferitele sa­ piere. Judecata va fi aspră, pe
cesc” care se vor servi la res­ rul G.A.S. Galda a spus: „Nu ma abatere de acest fel. In ma­ măsura faptelor.
taurantul .Minerul”, celelalte la Commonweaith este prezentat Commonwealt- cunosc situaţia11. Acum o cu­ gazinul pe carc-1 gestionează
specialităţi enumerate de tova­ hui. Autorul scoate in eviden­ noaşte. Aşteptăm să ne facă se poartă ca un stâpîn. Toată
răşul Mischiu sînt departe de In colecţia „Actualitatea" a ţă condiţiile apariţiei primelor brigadierului şi dînsul cunoscute măsurile. lumea vede acest lucru, numai Dinrr-un scurf-
Pînă cînd tot a se numi specialităţi. Spre Editurii Politice a apărut lu­ dominioane şi tipul de relaţii Brigadierul Ion Turcu, de In conducerea O.C<L. produse in­
dustriale închide ochii. Proba­
exemplu, la chioşcul din Bani­
stabilite intre ele $i metropo­
ţa se va servi ca specialitate crarea lui Nicolae Minei „De lă, începuturile Commonwealt- ferma de vaci a gospodăriei a­ Toanele bil că şi tovarăşii de acolo aş­
la imperiu la Commonweaith".
preconizam? «răcoritoare zaharoasă"... Ea face un scurt istoric al im ­ hului şi evoluţia avută in con­ gricole de stat din Galda de teaptă să fie rugaţi ca să ia circuif
Există aici bogate tradiţii în periului colonial britanic, ana- diţiile destrămării imperiului Jos, avea un secret. El putea măsuri. Dacâ-i aşa. le adresăm
ce priveşte arta culinară. Ele lizindn-l in special sub aspec­ colonial britanic, precum $i transforma orice lichid in gră­ gestionarului noi această... rugăminte.
Pînâ la deschiderea anului trebuie valorificate din plin. E tul formelor de legătură poli- diversitatea problemelor apă­ sime. Cum? Simplu. De pildă, Instalaţia electrică la locu­
turistic internaţional au mai nevoie însă de preocupare, gust rute în cadrul „Comunităţii". zilnic livra către I.C.I.L. Sime- inţa cetăţeanului Burdea Ilie
rămas doar cîteva zile. Timpul şi fantezie. Cu ani în urmă, în ria circa 1000 litri lapte. Cînd Magazinul „Elegant" clin De­ Accident fragic din salul Cimpa (Petrila) era
este extrem de preţios. Vom Petroşani exista o cramă cu un lua probe pentru analiza pro­ va. Un cetăţean îşi face for­ de mai multă vreme defectă.
putea oare pune la punct ceea specific local Ea există şi a­ Culorile luptei centului de grăsime, punea în mele pentru cumpărarea unui Burdea nu şi-a dat osteneala
ce n-am reuşit să facem de cum dar şi-a pierdut specificul. butirometru, pe lingă acidul costum de haine cu plata în Seară de aprilie. Dintre ma­ sâ aducă meseriaşi s-o repare.
luni de zile ? Tovarăşii cu care Ar fi cazul ca acest local sâ-şi de MIECZYSLAW MOCZAR sulfuric, şi alcool amilic ames­ rate. Dar iată câ apare gestio­ şinile parcate la cariera Băni­ — Lasă că-i bună, şi-a zis
am stat de vorbă ne-au asigu­ recapete din nou nota sa lo­ tecat cu diverse grăsimi. In fe­ narul magazinului, Firuţâ, beat tă, o autobasculantă se furişea­ el. Dacă pînâ acum nu s-a în-
rat câ pînâ la 1 Mai totul va cală, tradiţională. Cotropirea Poloniei de către lul acesta, procentul de grăsi­ şi pus pe harţă. Nici una, nici ză spre şoseaua naţională. La ţîmplat nimic, nici de acum
fi gata, pentru a putea primi "k hitlerişti a ridicat la luptă, me în probe era mai mare de­ două, strigă la funcţionara ca­ volan, şoferul Nistor Ioan, iar încolo n-o fi foc...
turiştii. împotriva ocupantului, între­ ci t ceJ real. re completa contractul : alături, excavaloristul Sandu Dar intr-o zi, cînd a plecat
Nu sîntem de loc sceptici, In puţinele zile care au gul popor polonez. Organizin- Azi aşa, mîîne aşa, pînâ — Acestui om nu-i faci for­ V. Au plecat din nou, în ciu­ la Petrila împreună cu soţia,
dar ne vine greu să credem a­ mai rămas pînă la 1 Mai, (lu-se în cadrul Gărzii popu­ cînd şoferul autocisternei, Iosif mele ! da avertismentului miliţiei, a- înehizîndu-şi copiii în casă
cest lucru I în Valea Jiului sc impu­ lare şi mai tirziu al Armatei Medrea, „s-a prins'1 câ ceva nu casâ. Ia Baru Mare. Cu viteză (pentru mai multă siguranţă),
Să vedem în ce stadiu se ne cu necesitate luarea populare, condusă de Partidul este în regulă. De altfel, acest — De ce ? a întrebat func­ sporită şi_ pe partea stingă a la tabloul electric instalat pe
află pregătirile făcute de către unor măsuri grabnice şi Muncitoresc Polonez, oamenii lucru îl confirmau şi analizele ţionara. şoselei. Cînd se bucurau mai peretele de seîndură s-a pro­
T.A.P.L din localitate în ve­ concrete pentru a putea muncii polonezi au participat, făcute la I.C.I.L. Simeria. S-a — Pentru că nu vreau eu. E tare că au reuşit încă o dată dus un scurtcircuit. A izbuc­
derea bunei deserviri şî cazări recupera serioasele rămî- cu arma in mină, la zdrobirea hotârît să verifice. Intr-o zi, clar ! ? Nu vreau şi gata ! De sâ plece acasă pe furiş, din fa­ nit incendiul. Noroc câ vecinii
a oaspeţilor vizitatori Tovară­ ncri în urmă în ceea ce fiarei fasciste. Mişcarea de dupâ ce Ion Turcu a făcut pro­ aceea sînt şef, să fac ce vreau... ţă le-a apărut, circulînd legal au sărit repede şi au salvat
şul director Grigore Mischiu priveşte pregătirea con­ partizani, pe care autorul lu­ ba oficială, a luat butirometrul La insistenţa cetăţeanului în pe partea dreaptă, doi cai ne- copiii. Casa însă a ars.
ne informează : diţiilor optime pentru crării n descrie cu căldu­ şî a pus apă în el, în loc de cauză şi a altor cumpărători, înhâmaţi şi un om călare. Ac­ Burdea Ilie era să plătească
— In prezent lucrăm la re­ primirea turiştilor. Să nu ră in cuprinsul cărţii, ca li­ lapte. Stupoare! Apa avea gestionarul s-a înduplecat. Pro­ cidentul s-a petrecut fulgeră­ cu viaţa copiilor, neglijenţa sa
novarea hotelului .Jiul", la a­ tot preconizăm, ci să ie­ nul care a participat nemijlo­ grăsime ! babil că asta a şi aşteptat, să tor. însoţitorul cailor a fost o- condamnabilă.
menajarea grădinilor de vară. şim afară din birou, la cit la ea, este prezentată di­ Apoi, secretul n-a mai fost fie rugat.
deschiderea unor chioşcuri pe treabă ! Anul turistic namic şi emoţionant. „secret", ci doar o escrocherie Ţinem să precizăm câ ges-
traseu. Preconizăm ca toate a- internaţional bate la uşă. AnunJ important
I BnmmiBrasa a n a a bob qb o IB9E9SVBI VSM8BIB2BIS2 BI iig iB n n o m B i B o i i » i o
I.G.O. Câlan, prin interme­ a recepţionat blocurile amin­
rrofon. melodia preferată ; 9 25 Sfatul de Citea ; 11 35 Din comoara folcloru­ me Sofia — Internationale Milano diul rubricii „Diverse" aduce tite uilînd de canalizare.
lui nostru ; Cîntcce S' jocuri de pe T îr-
medicului Pregătirea bolnavului înainte nave ; 12.30 CînlJ Etla Păuncscn si Dan Transmisiune de la Sofia ; 19,00 Tele­ la cunoştinţă tuturor canoişti- Canoişti şi caiacişti. grăbî-
Pentru ,,Indr.a“ de Paul L in e le ; 10.10 „U n Georgcscu — muzică ujoară ; I9,3(J In ­ r-jje ; 19,27 Buletinul 19.40 Concertul lor şi caiaciştilor, că în oraşul ţi-vâ ! Altfel nu veţi mai avea
jurnalul de seară ;
19.15 Oraje 11 0 -
de operaţie 1 10,00 Potpuriu dm opereta
meteorologic ;
nou, între blocurile B 1, B 2 şi
19,30 Moment liric ;
cursiune in cotidian ; 14.08 Concert dc
llăcău eu mindra lu i' — muzicii popu­
loc de undiţe, căci se prevede
lară ; 10,28 Lucrări ale compozitorului
cialurian ; 20,00 Telccronica economică.
lunci
zică populară cu Ion llogza s<
W ilhelm Uerger ; 11,03 Cronică econo­ prînz ; 11.50 ,.1-auzi fadul I' ; 15,15 Mu pentru pian ji orchestră de Aram Ha- B 3, de pe strada Bradului, s-a popularea acestor lacuri cu
deschis o nouă bază de antre­
peşti. Drept mostră, vă oferim
H S tte re a vo o s? ro liber chestrelor de muzică uşoară ; 12.00 Cîn- Ui.1)0 Muzică uşoară de Ghcrase Dcn- ter*. Emisiune pentru student! ; 21.00 după fiecare... ploaie. Lacurile fotografia de mai jos.
Ştiin(a ji producţia ; 20,30 ,,Alma Ma-
Banu ; 15.30 Fonoteca de aur (reluare) ;
m ică; 11,18 Parada soliştilor n a o r­
care
namente,
funcţionează
drino ; 10,2U Interpreţi ai muzicii nopu
zicii n
tecc marinăreşti ; 12,15 Coordonate cu l­
l'ihn artistic : „L a Terra Troma*, un
.
Lipodo
turale : Cît beneficiază casele de cu l­
ale teatrului liric ; „B oris Godunnv" de
tură de pregătirea si experienţa inte­ la re : Ion Maladie ; 17.10 Capodopere film al cunoscutului regizor ila lin L u ­ iau fiinţă graţie T.R.C.H., care Rubrică redactată de
lectualilor (R adiorcporlaj) ; 19,30 In lil- Musorgski (fragmente) ; 17.35 Scriitori ciu 110 Visconli, distins cu Marele Pre­ n-a executat canalizarea şi deci PAUL BIRLADEANU
niri cu melodia populară ji interpretul ai secolului X X ; 18,25 Actualitatea c i­ miu la Festivalul cinematografic de la apele n-au pe unde se scurge,
mine — In completare i Nu bem nicio­ preferat ; 14.15 De ce ? De unde ? De nematografică ; 13,40 Opera săplaminii : Veneţia. Premieră pe ţa ri ; 22.45 Pano­ precum şi I.G.O. Câlan, care cu sprijinul colaboratorilor şi
al corespondenţilor voluntari
„D on Giovanm* de Mozart ; 10,03 A n ­
cînd ?
(emisiune pentru şcolarii
din
M iercuri dată (,,Patria") : Balada din Hevsursk clasele I - 1V] ; 15.03 M ioriţa. „Cînlecclc tologia discului. Mari violonişti : Nai- ramic; 23,05 Telejurnalul dc noapte.
(,,Flacăra") i CUC1R :
Judcx („7 No­
iembrie") ; Faja pierdută — In comple­ Plcvnci* (folclor literar despre războiul han M ilslein ; 20,00 Un eintec s> o floa­
re — mu/ică populară ; 20,30 Noapte
tare : Omul. prietenul nostru (,,Muucî- din I8"7) ; 10.15 Recital de operă ; 19.05 bună, copii : povestea „P iatra care
26 aprilie lorcsc*') i SEBEŞ : Feri|î-vâ automobilul Uzma văzută de aproape Cc arată bu- creste* ; 21,05 „Să cînte tinereţea* —
lan\a folosirii tim pului de lucru ; 18 .25
(,,Progresul") ; Noaptea Iguanci (,,Sebe­
DEVA : Leac contra dragostei (cine­ şul") s AP O LD U L DE SUS : Decora­ Cînleee interpretate de Pompilia Stoiun m uzici uşoară; 21.50 Teatru radiofo­
matograful ..Patria*1) i ,|39* („A ria ” ) ; ţii pentru copii minune — Si Eduardo Vianello : IS.-tO „Antena t i­ nic : „D m nou despre dragoste* de
SIM KRIA : JIarba Rujic acriile I ţl 11 ; In completare ; La hotarul o două lum i; nerelului' ; Trei semnături pe o fisă Ednard Radzinscki ; 23.07 „Ţărăncuţă.
H UN ED O AR A i Nn sînt demn de Uoe ALBA IU L IA s Yoyo („V icto ria ") 5 Ju­ personală (radio-nnehetă pe tema ale­ lărâncu'3* — melodii romănesli ; 29.22
'S id e ru rg is tu l") i C hih a jn l (,,Flacăra'1); decata pisoiului Brnjo — In completa­ gerii profesiunii) ; 19,00 Concert de me­ C iclu' de lieduri ; 23,52 Concert noc­
Moneda antica — In completare : Inim i re 1 Mingea furată (,,73 August” ) ; lodii româncm ; 20.30 O melodic pc turn. PENTRU 24 ORE
mari (,,Constructorul") : C ALAN : TEIUŞ 1 Fantomele se gribeje — Tn adresa dumneavoastră ; 21.05 Atenţiune
Fa I a la M ; TEL1UC : M iine Mexicul ; completare ‘ Carnet dt sehi|e ; BRAD: părinţi ; 22.45 Moment poetic „Im n u ri Buletine de (tiri ji radiojurnale Vreme neslnhilâ. eu cerul noro», lem-
CMCLAR : C rim inalul in vacan|ă : PE­ soarelui" ; 23,00 „L in ijte *, muzică u- 1 5.00 ; 5.30 ; 6.00 : 6..90 ; 7.00 : pniar jcuin noapte,r Local, vor cădea
SE1IEŞ : ,,T*ler<vij»a Deva1', specta­ TRO ŞANI : Acei oameni minunaţi în Singurătatea alergătorului <tc eursS 9 0 0;, 11.00; 13.00; l i 0 0 ; 16.00: :iverie «Ic ploaie V înlul va iuda mo*
col susţinui de Teatrul d t ila t de estra­ m ajinile Inr zburătoare (,,7 Noiembrie*'); lungă ; G U R ARAR ZA : Fericirea în joară. 15.00 ; 20 00 ; 22.00 ; 23,52 (programul d c u l. tu intensificSri locale dm nord
dă Deva. înainte de război (,,Republica") i L u - traistă — In completare : O grădină a I) ; 7,30 ; .9,30 ; '0.00 ; 12,00 ; l-l.00 ; ii no,d-cM Temperatura — staţionari
artei ; H AŢE G : învăţătorul din Vigc-
PEN1 : Descoperirea lui Julieu Boli PROGRAMUL tf : 8 00 Cabana me­ 17.00 ; 19.00 ; 21,00 ; 23,00 ; 0.57 (pro­ ziua va fi cuprinşii între 10 9i IC gra­
V U LC A N : „G ulî«er i« ţara f*Xpu|i- (,,Muncitoresc") ; UR1CANI : Escrocii vano ; IL IA : Urme io ocean. lod iilo r — m urită uşoară ; 3,35 Pc sce­ gramul II). de. iar nuapica înlre — 1 gi 3 grade,
lor'*, piesa pentru copii de Iosif Pehr, Iu mănăstire — In completare : O zi din nele cluburilor (reluare) ; D.OU Ciclul llruniă locală.
prezentata de Teatrul de pâpuji Cra- vinta lui T ic * ; PARO$ENJ ; In ge­ „Sonata românească* : .sonata nr. 2
nunchi mă întorc la tine ; CRIVID1/V: pentru vioară si pian de Alfred Mc»- PENTRU URMĂTOARELE
Operaţiunea ,,î“ : BÂRBATENI : S-a delsobn ; 9.3U lt„/.n violu rilo r ; IU. 15
intînt|ilut la m iliţie ; In complclarc : Muzica ujoaiă de iMnimuel loncscii si 2 ZILE
M IERCUREA : „K ik i «i Mski“ , spec­
Drum uri ; LfVF.ZEN! : Viscolul ; PE- Grigore l'torcan : H).:ln Bibliotecă de
tacol pentru cei mici, de Uno Leies. T R IL A : Adevărata faţă a fasciim alul; PROGRAM UL f r 3.00 Tot îna­ literatură rniudna. I Al. llrătescu-Voi-
Vremea sc^ menţine schimbătoare, cu
l'ie rin ţă colectivul Teatrului de stat de LONEA : Coliba unchiului Tom ( „ M i­ inte ; 8.20 Moment poetic — iuler nesli : ..întuneric fi lumină" ; )0,-t5 M a ­ 16.55 Fotbal. Semifinala Cupei campio­ cerul mii'usi. Tentycrjiura în crejtere u- m
pâpuji din Alba lulia. nerul” ) ; O ltA Ş lIE : V erificai, ou e \iită pretat de Ion Marineseu ; 8.î i L a ' Ă i* tineu de operă ; „Adrienne Lecouvreur* nilor europeni : Ţ S K.A Cerveno Zna- soaiă.