Page 96 - 1965-11
        P. 96
     PAGINA  A  4-A
                                                                                                                                                                                                   DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3395
                                                                                                                                                                                     CONFERINŢA  O.S.A.
                                                                                                                                                                                       Crearea  forţei  interamericane
                                                                                                                                                                                                      a  fost  amînafă
                                                                                                                                                                                      RIO  DE  JANEIRO  27  (Agerpres).  O  altă  preocupare  serioasă  a  de
                                                                                                                                                                                      Statele  Unite  au  hotărît  să  ami  legaţiei  americane  a  constituit-o  pro
                                                                                                                                                                                     ne  pentru  „o  epocă  mai  favorabilă"   iectul  de  rezoluţie  al  Columbiei  pri
                                                                                                                                                                                     proiectul  lor  de  creare  a  unei  forje   vind  reafirmarea  principiilor  nein
         O ,  N .  U .                                                        Cocteil  oferit  de  Nicolae  Giosan  la  Roma                      Comunica!                          interamericane  —  scrie  trimisul  spe  tervenţiei  in  treburile  interne  şi  ex
                                                                                                                                                                                                                       terne.  In  urma  unor  presiuni  ale  de
                                                                                                                                                                                     cial  al  agenţiei
                                                                                                                                                                                                    France  Presse  Ja
                                                                               ROMA'    27.   —   Corespondentul  prezente  la  lucrările  conferinţei.  Au                          Conferinţa  extraordinară  de  la  Rio   legaţiei  americane  (Harriman  a  a-
                                                                             Agerpres,  I.  Mărgineanu,  transmite:   luat   parte   directorul   general  al  bulgaro-etiopian      de  Janeiro  a  Organizaţiei  Statelor   vut,  de  exemplu,  convorbiri  consa
                                                                               •Şeful  delegaţiei  române   la   cea   F.A.O.,  dr.  B.  R.  Sen,  directorii  ge                   Americane.  Delegaţia  S.U.A.,  condu  crate  acestui  proiect  cu  miniştrii  de
        Adoptarea  unei  rezoluţii  prezentate  de                           de-a  XlII-a  Conferinţă  generală  a  nerali  adjuncţi  ai  organizaţiei,  pre  SOFIA  27  (Agerpres).  —  să  după  plecarea  lui  Dean  Rusk  de   externe  ai  Mexicului  şi  statului  Chi
                                                                             K.A.O.  (Organizaţia  Naţiunilor  Ifni-   şedintele   actualei  sesiuni,  Manrice   In  comunicatul   dat   publicităţii   Averell   Harriman,  a  întreprins  o   le),  proiectul  de  rezoluţie  a  fost  tre
                                                                                                                                                                                                                                         într-o
                                                                                                                                                                                                                       cut  spre  studiere
                                                                                                                                                                                                                                                comisie.
        delegaţia  română  în  Comitetul                                     te  pentru  alimentaţie  şi  agricultură),   Sauvc,  precum  şi  numeroşi  miniştri   după  încheierea  vizitei  in  Etiopia  a   ultimă  încercare  de  a  obţine  ade  Aceasta  înseamnă  de  fapt  —  după
                                                                                                                                                                                     ziunea  ţărilor  sud-amerieane  la  pro
                                                                                                                                                  lui  Todor  Jivkov,  primul  ministru
                                                                             Nicolae  Giosan,  preşedintele  Consi
                                                                                                                ai  agriculturii  şi  alimentaţiei  din  di
                                                                              liului  Superior  al  Agriculturii  a  ofe  ferite  ţări.  Cocteilul  a  decurs  intr-o   al  R.P.  Bulgaria,  se  arată  că  acesta   iectul  american  al  forţelor  intera  cum  scrie  United  Press  Internatio
         economic  si  financiar                                              rit  un  cocteil  în  cinstea  delegaţiilor  atmosferă  prietenească.  a  discutat  cu  împăratul  Haile  Selas-   mericane  —  de  fapt  forţe   poliţie  nal  —  inmonnîntarea  lui.  Trecerea
                                                                                                                                                  sie  I  despre  dezvoltarea   relaţiilor   neşti  —  dar,  in  general,  ele  „au  pre  proiectului  columbian  într-o  comi
                                                                                                                                                                                     ferat  să  nu  se  vorbească  despre  a-
                                                                                                                                                  între  cele  două  state  şi  unele  pro  ceasta  la  ora  actuală".  Şase  delega  sie  a  fost  motivată  oficial  prin  „ma
                                                                                                                                                                                                                       rile  greutăţi"  ce  există  în  privinţa
            NEW,   YORK  27  —  Trimisul    elaborarea  unui  program  de  an  Ilie  Murgulescu  a  fost  ales  membru                           bleme  internaţionale.  A  fost  subli  ţii  şi-au  exprimat  opoziţia  lor  fer  elaborării  unui  „proiect  unic  şi  prac
          special,  Agerpres,  Nicolae  Jones-   samblu,  care  să  mărească  eficaci                                                            niat  cu  satisfacţie  că   colaborarea   mă  faţă  de  proiect  (Mexic,   Chile,   tic".
          cu,  transmite :                  tatea  eforturilor  ce  6c  depun  in   al  Academiei  Cehoslovace  de Ştiinte                        dintre   Bulgaria  şi  Etiopia   in  do  Uruguay,   Columbia.   Ecuador   şi   Pe  de  altă  parte,  la  Rio  de  Ja-
            In  cadrul  lucrărilor  Comitetu  cadrul  O.N.U.                                                                                     meniul  economici,  ştiinţei,   tehnicii   Peru).  Punerea  la  vot  a  acestei  pro  neiro  s-a  anunţat  oficial  că  confe
          lui  economic  si  financiar  al   A-   După  expunerea  făcută  de  de                                                                şi  culturii  se  dezvoltă  cu   succes.   bleme  putea  să  ducă  la  apariţia  u-   rinţa   extraordinară  a  Organizaţiei
          riunării  Generale  —  consacrate  e-   legatul  român,  au  început  dezba  PRAGA  27  —  Corespondentul  A-   Cehoslovace,  dr.  Jiri  Hajek,  ministrul   Cele  două  părţi  au  căzut  de  acord   nor  divergenţe  atît  de  grave  incit   Statelor  Americane,  începută  la  17
          xaminării  activităţii   Consiliului   terile  pe  marginea  proiectului  pre  gerpres,  Al.  Liţă,  transmite:  învălă-mîntu-lui  $i  culturii,  şi  alţii.  să  stabilească  noi  domenii   pentru   Statele  Unite,  după  cum  menţionea  noiembrie,  se  va  încheia  marţi,  30
                                                                               Zilele  acestea  Ia  Praga  s-au  des
          Economic  şi  Social  al  O.N.U.  —   zentat.  In  intervenţiile  lor  dele  făşurat  lucrările  celei  dc-a  21-a  a-   Franlisek  Sorm,  preşedintele  aca  dezvoltarea  relaţiilor  bulgaro-ctio-   ză  AFP,  „au  bătut  in  retragere".  noiembrie.
          a  fost  luat  In  disculie  proiectul  de   gaţii  Australiei,  Iranului,  Algeri  dunări  generale  a  Academici  Ceho  demiei,  a  prezentat  raportul  cu  pri  piene.
          rezoluţie  privind  „Punerea  in  va  ei.  Iugoslaviei  si  ai  altor  ţări  s-au   slovace  de  Ştiinte.  Au  luat  parle  a-   vire  la  activitatea  Academiei  Ceho  A  fost  exprimată  îngrijorarea  se
          loare  si  utilizarea  resurselor  u-   pronunţat  în  favoarea  adoptării                            slovace  dc  Ştiinte  si  sarcinile  aces  rioasă  în  legătură  cu  situaţia   din
          muno",  elaborat  si  prezentat  din   proiectului,  subliniind  în  unani  cariemicienî,  oameni  de  ştiinţă,  cer  teia  pe  perioada  următorului  plan   Vietnam  şi  s-a  exprimat  convinge
          iniţiativa  delegaţiei  române.   La   mitate  importanta  lui.    cetători,  membri  ni  colegiilor  ştiin  cincinal.  După  discuţiile  pc  margi  rea  că  problema  vietnameză  poate
                                                                             ţifice  ale  academiei.  Au  participat,
                                                                                                                nea  raportului,  adunarea  a  ales  noi
          acest  poriect  s-au  asociat  în  ca  In  cursul  aceleiaşi  şedinţe  pro-   de  asemenea,  -Vladimir  Kouckv,  se                   fi  rezolvată  pe  baza  acordurilor  de   tokio:  Mitinguri  de  protest  împotriva
          litate  de  coautori  delegaţiile  —   icctul  de  rezoluţie  intitulat  „Pu  cretar  al  C.C  al  P.C.  din  Cehoslo  membri  si  membri  corespondenţi  al   la  Geneva  din  anul  1954.  Cele  două
                                                                                                                academiei.  De  asemenea,  au  fost  a-
          Algeriei.   Australiei.   Austriei,   nerea în  valoare si utilizarea  resur  vacia.  dr.  Vaclav   Skoda,   vicepre                  părţi  sprijină  propunerea  cu  privi  ratificării  tratatului  japono-sud-coreean
          Chile,  Franţei,  Iranului,  Japoniei,   selor  umane“  a  fost  supus  Ia  voi   şedinte  al  Adunării  Naţionale  a  R.S.  leşi  ca  membri  ai  academiei  12  per
                                                                                                                sonalităţi  dc  frunte  ale  vieţii  şliin-
          Libanului,  Marocului,  R.A.U.  So  şi  adoptat  în  unanimitate.                                    lifice  internaţionale  printre  care  si   re  la  convocarea  unei   conferinţe
          maliei,  Sudanului,  Ucrainei   $i                                                                    acad.  Ilie  Murgulescu,  preşedintele   mondiale  pentru  dezarmare,  precum   TOKIO  27  (Agerpres).  —  tratatului  în  Camera  Inferioară.  In
          Iugoslaviei.                                                        Conferinţa de presă               Academiei  Republicii  Socialiste  Ro  şi  cererea  de  a  se  declara  Africa  şi   Zeci  de  mii  de  persoane  au  parti  alte  rezoluţii,  participanţii  la  miting
                                                                                                                                                  alte  regiuni  ale  lumii  —  zone  denu-
            Proiectul  a  fost  prezentat   de   NEW  YORK  27  (Agerpre.s).  —                                 mânia.                            clearizate.                        cipat  vineri  la  un  miting  dc  pro  au  pmtestat  împotriva  staţionării  in
          delegatul  C.  Murgescu.  După  ce   Comitetul  de  tulclă  al  O.N.U.   a  lui  Dean  Rusk                                                                                test  ia  Tokio,  împotriva   ratificării   porturile   japoneze  a  submarinelor
          a  vorbit  despre  importanta  facto  a  adoptat  cu  77  voturi  şi  17  ab                                                                                             tratatului  privind  aşa-zisa  normali  atomice  americane.  După  miting,  a
          rului  uman  în  procesul  dezvoltării   ţineri  o  rezo-Iulie  care  cere  Marii   WASHINGTON  27  (Agerpres).  —                                                         zare  a  relaţiilor  japono-sud-coreenc,   avut  Ioc  o  demonstraţie  pc  străzile
          economice  si  sociale,  reprezen  Britanii  să  Tespecle  integritatea   Secretarul  de  stat  al  S.U.A.,  Dean                                                         împotriva  agresiunii  americane  din   capitalei.  Poliţia  a  intervenit  pentru
          tantul  tării  noastre  a  subliniat  re  teritorială  a  Insulelor  Mauritius  si   Rusk,  a  ţinui  vineri  o  conferinţă  de   Lucrările  conferinţei  yemeniie        Vietnam  şi  împotriva  staţionării  in   a-i  împrăştia  pe  demonstranţi.  Mai
          zultatele  Importante  objinule  de   să  le  acorde  imediat  independen  presă,  abordînd  o  serie  de  probleme                                                       portul  Sasebo  a  submarinului  nu  multe  persoane  au  fost  arestate.
          România,  ca  urmare  a  faptului  că   ta.  Rezoluţia  exprimă  îngrijorarea   internaţionale  actuale.  Referindu-se                                                     clear  american   „Dragonul   mării".   Mitinguri  şi  demonstraţii  asemă
          pune  în  centrul  întregii  sale  cons  fală  de  intenţiile  guvernului  en  la  conferinţa  extraordinară  a  O.S.A.   de  reconciliere  naţională                    Vorbitorii  s-au  referit  la  pericolul   nătoare  de  piotest,  la  care  se  apre
          trucţii  utilizarea  raţională  a  re  glez  „de  a  detaşa  o  parte  a  insu  de  Ja  Rio  de  Janeiro  el  a  spus  că                                                pe  care  îl  implică  pentru  poporul   ciază  că  au  participat  aproximativ
          surselor  umane  şi  dezvoltarea  mul  lelor  de  la  teritoriul  Mauritius,  în   după  părerea  generală  a  participan  HARAD  27  (Agerpres).  —  tranzitoriu  ar  urma  să  fie   condus              300.000  de  persoane,  au  avut  loc  şi
          tilaterală  a  personalităţii  omului.   scopul  creării  unei  baze  militare''   ţilor,  în  sistemul  in-leramcrican  sc   După  patru  zile  de  la  deschiderea   prin  rotaţie  de  cei  şapte  membri  ai   japonez  şi  popoarele  din  Asia   ra  în  alte  localităţi  din  Japonia.
          Examinind  diversificarea  activită  şi  cere  guvernului  britanic   să   simte  nevoia  „anumitor  schimbări".   conlerinţei  de  reconciliere  naţiona  săi.  Cele  două  tabere  ar  fi  ajuns  la   tificarea  tratatului   japono-sud-co-
          ţilor  O.N.U.  în  domeniul  resurse  renunţe  la  acest  proiect.  Rusk  a  refuzat  6ă  precizeze  actuala   lă  din  Yemen,  cele  două  părţi  —  re  un  acord  şi  în  privinţa  sistemului  de   rcean,  au  chemat  la  unitatea  tutu
          lor  umane,  vorbitorul  s-a  referit   In  aceeaşi  şedinţă,  Comitetul  de   poziţie  americană  în  problema  înar  publicanii  şi  regaliştiî  —  par,  după   adoptare  a  rezoluţiilor  actualei  con  ror  forţelor  pentru  a  dejuca  planu
          la  necesitatea  de  a  se  coordona   tutelă  a  adoptat  cu  80  voturi  con  mării  nucleare  a  N.A.T.O.  spunind   cum  apreciază  observatorii   politici   ferinţe  de  la  Harad.  Acordul  ar  spe  rile  reacţiunii.  A  fost  adoptată  o  re
          numeroase  Iniţiative  si  acţiuni  pe   tra  3  si  12  abţineri  o  rezoluţie  care   că  in  prezent  înlreaga  problemă  sc   prezenţi  la  Ha rad,   să-şi   apropia   cifica  necesilalea  a  cel  puţin  două   zoluţie  de  protest  împotriva  acţiuni
          care  diferitele  instituţii  si  orqani-   cere  Marii  Britanii  să  acorde  I-   află  in  discuţia  ţărilor  membre  ale   punctele  de  vedere  în  principalele   treimi  din  voturile   participanţilor   lor  antipopulare  ale  guvernului  Sato
          sme  ale  Naţiunilor  Unite  le-au   medial  populaţiei  Insulelor   Fijî   acestei  organizaţii.     probleme  de  a  căror  rezolvare  de  pentru  adoptarea  proiectelor  ce  vor   care,  cu  sprijinul  deputaţilor  libe-  JU M Ă T Ă Ţ I
          întreprins  pînă  acum  în   mod   droplul  la  autodeterminare  si  la   In  problema  vietnameză,  secreta  pinde  viitorul  ţarii.  Potrivit  cercu  fi  supuse  spre  aprobare  adunării.  ral-democraţi,  au  forţat  ratificarea
          disparat.  In  acest  scop.  e!  a  pro  independentă.  Comitetul  a  apro  rul  de  stat  s-a  limitat  la  reafirma  rilor  apropiate  conferinţei,  relatea
          pus  să  6e  adopte  măsurile  necp-   bai,  de  asemenea,  o  rezoluţie  care   rea  punctului  de  vedere  cunoscut   ză  agenţia  DPA,  s-ar  fi  convenit  ca
          sare  în  aşa  fel  încit  Consiliul  E-   reafi  rmă  poporului  Guineei  ecua  al  S.U.A.          în  viitorul  guvern  a)  ţării  să  func                                                               D E
          conomic  si  Social  să  poală  ajun  toriale   (formală   din   teritoriile                         ţioneze  doi  republicani,  doi  regali.sti,
          ge  la  a  43-a  sesiune  n  .sa  —  in   Rio  Muni  şi  Femanrlo  Poo.  admi                        doi  independenţi,  precum  şi  un  re
          anul  1067  —  la  o  evaluare  apro  nistrate  de  Spania)  dreptul   la                            prezentant  al  preşedintelui   Sallal.
          fundată  a  acestor  activităţi  şi  la  autodeterminare  şi  independentă.  Alegerea  consiliilor    Acest  guvern  de  „tranziţie",  cum  îl                                                                 M Ă S U R Ă
                                                                                                                definesc  agenţiile  de  presă,  îşi   va
                                                                                                                îndeplini  atribuţiile  pînă  la  organi
                                                                                                                zarea  unui  referendum  popular,'pre                                                                     Din  Chile  sc  anunţă  ch  preşedin
                                                                              provinciale  în  Italia           văzut  după  cum  se  ştie  de  acordu                                                                  tele  statului,  Eduardo  Frei  a  sem
                     S ify a ţh   din  Congo                                                                    rile  realizate  la  deddah.  Cabinetul                                                                  nat  un  proiect  privind  efectuarea
                                                                               ROMA     27.   —   Corespondentul                                                                                                         unei  reforme  agrare.  Proiectul  a
                                                                             Agerpres,  I.  Mărgineanu,  transmite:                                                                                                      fost  trimis  Congresului  spre  dez
                                                                                                                                                                                                                         batere.
           LEOPOLDVILLE  27  (Agerpres).   suri  pentru  a  întări  paza  principale  Astăzi  (duminică),  alegătorii   ita                                                                                              Acesta  face  parte  din  seria  de
           Noul  premier  congolez,  colonelul   lor  puncte  din  capitala   congoleză.   lieni  se  prezintă  în  faţa  urnelor  pen  la n  Smith                                                                     măsuri  anunţate  dc preşedinte  încă
         Lconard  Mulamba,  a  prezentat  sîm-   După  instituirea  stării  de  urgenţă,   tru  a  alege  consiliile  administrative                                                                                     in  timpul  campaniei   electorale.
                                                                             într-o  serie  de  regiuni.  Vor  fi  reîn ameninţă...
         b.îtă  preşedintelui  Mobutu  lista  nou  postul  de  radio  Leopoldville  a  trans  provinciale,  orăşeneşti  şi  comunale                                                                                   Pină  în  prezent,  guvernul  chilian
         lui  guvern,  anunţă  postul  de  radio   mis  un  comunicat   al  autorităţilor                                                                                                                                a  întreprins  o  serie  dc  masuri  şi
         Lcopoldvillo.  Timp  de  două  zile,  a-   militare  în  care  se  anunţă  interzice  noite  consiliile  provinciale  din  Pc-                                                                                 în  alte  domenii  —  în  administra
         cesta  a  avut  consultări  cu  reprezen  rea  tuturor  adunărilor  cu  „caracter   saro,  Vercelli  si  Viterbo,  precum  şi   BONN  27  (Agerpres).  —                                     R.  D.  GERMA    ţie,  pe  linia  naţionalizării  unor
         tanţii  grupărilor  politice  din  21  de   subversiv".  Intre  timp,  fostul   pre  165  de  consilii   comunale,   printre   .Şeful  regimului  rasist  al  Rhode-                       NA  :  In  foto:  Un   întreprinderi  ele.  Caracterul  lor
         provincii  congoleze,  precum  şi   cu   şedinte  Kasavubu  „a  depus  armele",   care  mai  importante  sint  cele  din   siei.  Ian  Smith,  a  acordat  un  inter                       uriaş  telescop  cu   este  însă  în  general  limitat.  Gu
         fostul  premier  Chombe  şi   Antoine   rccunoscindu-l  pe  generalul  Mobutu   Vercelli  şi  Novara.  Dintre  localită  viu  ziarului  vest-german  „Suddeut-                             oglindă   de  2  m,   vernul  chilian  este,  după  cît  se
         Gizenga.  Potrivit  agenţiei  UPI,   nu   ca  şef  al  statului.  Se  anunţă  că  re  ţile  în  care  vor  avea  loc  consultările   sche  Zcitung"  in  care  a  recurs  la  a-           produs  de  cunos  pare,  un  adept  al  jumătăţilor  de
         s-a  făcut  cunoscută  data  la  care  noul   prezentanţii  armatei  preiau  tot  mai   electorale,  17  oraşe  au  peste  10.000   meninţâri  la  adresa  celor  care  ar                  cuta  întreprindere   măsură.  Preşedintele  Frci,  aşa  cum
         guvern  va  fi  prezentat  Parlamentu  multe  funcţii  in  conducerea  statu-   de  locuitori,  iar  111  comune  —  sub  încerca  să  aplice  sancţiuni  împotri                         Cari   Zeiss   din   îl  caraoterizează  un  ziar  occiden
         lui  ţării.  Premierul  Mulamba  a  de  ,lui.  Actualul  preşedinte  l-a  numit  pe   5.000  de  locuitori.  va  regimului  său.  „Sfătuiesc  pe  toa                                     Jena.               tal,  reprezintă  acele  forţe  care  ur
         clarat  că  în  cadrul   convorbirilor   colonelul  Ferdinand  Malila  în  frun  „Micile  alegeri",  cum  sînt  numite   tă  lumea,  a  declarat  Smith,  să  nu                                               măresc  doar  să  prevină  „o  even
         „toate  partidele  politice  din  Parla  tea  serviciilor  de  informaţii.  Pe  vii  în  Italia  alegerile  provinciale,  sînt   dea  dovadă  de  naivitate  încercînd                                        tuală  explozie  socială"  în  Chile.
         mentul  ţării  i-au  acordat  sprijin".  tor,  arată  agenţia  Associated  Press,   aşteptate  cu  viu  interes  de  cercurile   să  întreprindă  acţiuni  armate.  Este                                          Problema  reformei  agrare  nu
           Agenţiile  de  presă  informează  că,   nici  un  comunicat  nu  va  putea  fi   politice,  deoarece  ele  vor  permite  o   cunoscut  că,   alături  de  Republica                                           este  nouă  în  această  ţară.  Ea  a
         deşi  atmosfera  se  menţine  calmă  la   difuzat  de  postul  de  radio  Leopold  confruntare  directă  între  coaliţia  de   Sud-Africană,  noi  dispunem  de  cea                                           fost  ridicată  nu  numai  sub  ad-
         Leopoldville,  regimul  militar  condus   ville  fără  aprobarea  în  prealabil  de   ccntru-stînga  şi  partidele  de  opozi  mai  bine  dotată  maşină  de  război
         de  generalul  Mobutu  a  luat  noi  mă  acesta.                    ţie.  Cu  prilejul  întîlnirilor  care  au   pe  continent".  Smith  a  lăsat  să  se
                                                                              avut  loc  în  cursul  săptămînii,  a  fost   înţeleagă  că  el  se  poate  bizui  pe
                                                                              expus  pe  larg  programul  electoral   pactul  militar  cu  Republica  Sud-
                                                                              al  tuturor  partidelor.          Africană  şi  cu  Portugalia.                                                                                Notă  externă
                                                                              Ce  ascunde  noua  amînare
                                                                                                                                                                                                                         ■ninistraţia  Frei.  Dc  fiecare  dată
                                                                                                                                                                                                                         însă  problema  a  fost  aminată.  In
                                                                              a  vizitei  Sui  Erhard  în  S.U.Â.                                                                                                        Chile  60  la  6ută  din  suprafaţa  n-
                                   m u t m  « p i t a u #  * *    KBViOOS  i d   o                                                                                                                                       rabilă  -aparţine   unui   mănunchi
                                                                                WASHINGTON  27  (Agerpres).  —  re  ale  Bonn-ului.  La  Washington  se                                                                  de  mari  proprietari,  majoritatea
                                                                                „Majoritatea   observatorilor  poli  crede  că  Erhard  preferă  să  aştepte                                                            ţăranilor  posedind  loturi  mici.  sau
                                                                              tici  din  Washington,  scrie   agenţia   ca  diversele  idei  emise  de  aliaţii                                                          fiind  complet  lipsiţi  de  pâmint.
                                                                              France  Presse,  sint  de  acord  că  gri  din  NATO.  asupra  căilor  de  acces   SA?!îO  B0MM6Q:  Zvonuri  privind                        Lipsa  de  pămint  a  dus  ta  con
                                                                              pa  invocată  de  guvernul  de  la  Bonn   a  R.  F.  G.  la  arma  nucleară  să  se                                                       flicte  aprige  intre  moşieri  si  ţă
                                                                              pentru  a  cere  din  nou  aminarea  vi  contureze  mai  precis  înainte  de  a                                                           rani,  Iar  latifundiarii  au  apelat  de
                                                                              zitei  cancelarului  Erhard  in  S.U.A.,   veni  să  discute  cu  preşedintele  John                                                      seori  la  forţa  armată  pentru  a  „po
                                                                              are  un  caracter  diplomatic".   son.  Se  emite,  de  asemenea,   păre  posibilitatea  unei  noi  lovituri  de  stat                    toli  spiritele".  O  formă  de  lupfă
                                                                                Mai  multe  ipoteze  au  fost  formu  rea  că  Erhard  a  preferat  să  plaseze                                                         pentru  pămînt  a  ţăranilor  chilieni
                                                                              late  in  cercurile  care  urmăresc   vizita  sa  în  S.U.A,  după  întrevede                                                             o  constituie  şi  ocuparea  moşiilor.
                                                                              îndeaproape   evoluţia   problemelor   rile  Wilson—Johnson,  care  vor  avea   SANTO  DOMINGO  27  (Agerpres).  destituie  din  funcţiile  pe  care  le  de  Un  exem.plu  concludent  este  cel
                                                                              vest-europene  şi  ale  Alianţei  atlan  loc  la  Washington  la  17  decembrie.   In  capitala  dominicană  continuă   ţin  in  armată  pe  unii  ofiţeri,  sim  din  provincia  Curico,  unde  ţăranii
                                                                              tice  asupra  adevăratelor  motive  ale   In  sfîrşit,  se  apreciază  în   aceleaşi   să  circule  zvonuri  privind  o  posi  patizanţi  ai  fostei  junte  militare  de   nu  vor  să  părăsească  cele  cileva
                                                                              acestei  aminări,  cu  atit  mai  mult  cu   cercuri,  că  nu  este  imposibil  ca  Er  bilă  nouă  lovitură  de  stat  ca  urmare   la  San  Isidro.  moşii  ocupate  de  mai  multă  vre
                                                                              cît  ea  este  cea  de-a  patra  schimba  hard  să  fi  dorit  să  cunoască  înain  a  diferendelor  existente  între   gu  Se  anunţă,  pc  de  altă   parte,  că   me.
                                                                              re  a  datei  iniţiale  a  vizitei.  Prima   tea  vizitei  sale  şi  rezultatele  alege  vernul  provizoriu  şi  cercurile  mili  Consiliul  O.S.A.  a  trimis  Consiliului   In  lupta  lor,  ţăranii  se  bucură
                                                                              ipoteză  şi  care  pare  justificată,  scrie   rilor  prezidenţiale  din  Franţa  de  la   tare  de  dreapta.  In  timp  cc  militari   de  Securitate  al  O N U.  o  informare   de  simpatie  şi  sprijin  din  partea
                                                                              France  Presse,  este  că   Germania   5  decembrie.   Anumiţi  observatori   ai  trupelor  interamericane  patrulea  în  care  se  afirmă  că  forţele  inter  proletariatului  de  la  oraşe  şi  a
                                                                              federală  nu  doreşte  să  angajeze  con  politici  din  capitala  Statelor  Unite   ză  străzile,  incercind  să   împrăştie   americane  „vor  interveni  pentru  a   altor  pături  progresiste  din  ţară.
                                                                              vorbiri  atîta  timp  cit  întrevederile   leagă  într-o  anumită  măsură  ami  manifestaţiile  populaţiei,   cabinetul   apăra  guvernul  lui  Garcia  Godoy".   Amploarea  unor  asemenea  mişcări
             VENEZUELA.,  —  In  Venezuela  în  statul  Anzoategui,  a  avut  loc  o   ministrului  apărării  al  S.U.A.   Ro-   narea  vizitei  şi  de  divergenţele  c-   condus  de  Ilector  Garcia  Godov  se   Agenţia  Prensa  Latina  menţionează   în  lumea  satelor,  cărora  li  se  a-
         grevă  a  petroliştilor,  Ia  care  au  participat  1.140  de  oameni.  Ea  a  fost   bert  McNamara  de  la  Londra  şi  Pa  xistente  în  sînul  guvernului  de  la   străduieşte  să  înlăture  din  rînduri-   că  sub  acest  pretext  trupele  inter  daugă  -lupta  grevistă  ce  cuprinde
          provocată  de  faptul  că  autorităţile  au  anunţat  introducerea  obligatorie   ris  nu  vor  releva  in  ce  măsură  a-   Bonn  privitor  la  politica  nucleară  a   le  armatei  uncie  elemente  militare   americane  intenţionează  să-şi   spo  pe  zi  ce  trece  noi  eşaloane  dc  sa
          a  asigurărilor  sociale  sub  controlul  guvernamental.            liaţii  din  N.A.T.O.   sint  dispuşi  să   R.F.G.  şi  la  cererile  formulate  de  a-   de  dreapta  Potrivit  agenţiei  Prensa   rească  controlul  direct  asupra  situa  lariaţi  din  colo  mai  diverse  do
             In  foto t  Muncitorii  aflaţi  în  grevă.                       răspundă  favorabil  cererilor  nuclea  ceasta.                     Latina,  se  aşteaptă  ca  guvernul  să  ţiei  din  Republica  Dominicană.  menii  de  activitate,  mineri,  ca
                                                                                                                                                                                                                         dre  didactice,  personal  adminis
                                                                                                                                                                                                                         trativ  ctc.,  au  determinat  guver
                                                                                                                                                                                                                         nul  chilian  să  pună  capăt  amînă-
                                                                                                                                                                                                                         rilor  în  domeniul  agrar.
              PEKIN                             tele  tării,  Nkruniah,  este  împuter  groază  ar  fi  putut-o  lăsa  asupra   corpului  didactic  şi  a  studenţilor   ccstei  săptămini,  datorită   ieşirii   bert  Lorent,  unul  dintre  princi  Din  păcate,  proiectul  actual  a-
               La  26  noiembrie,  Mao  Tze-dun,   nicit  să  decreteze  mobilizarea  mi  telespectatorilor.     care  se  află  în  grevă  de  cileva   din  Iară  a  unei  cantităţi  dc  aur   palii  responsabili  pentru  aplicarea   fectează  doar  o  serie  de  ferme
              preşedintele  C.C.  al  P.C.  Chinez,   litarilor,  precum  si  a  tuturor  ce  Autorităţile  6-au  opus  prezen  zile.  Sub  pretextul  că  au  fost  des  în  valoare  de  50  milioane  dolari.   programului  ordonat  de  Hiilcr,  de   mari  şi  unele  terenuri  nefolosile.
              a  primit  delegaţia  militară  a  re  lorlalte  persoane  care  deservesc   tării  filmului  pe  ecran,  încă  de                  Princitpaila cauză a acestei situaţiile   asasinare  sistematică  a  bolnavi  iar  ţăranii  vor  trebui  să  plătească
              galului  Cambodgici,  condusă  de   forţele  armate.                la  terminarea  lui  în  luna  august.  coperite  bombe  fabricate  manual,   consideră  că  se  datorează  conver  lor  mintali.  Lorent  avea  sarcina   pămîntul  pe  care  il  vor  primi.
              Lon  Noi,  prim-minislru  adjunct  al                                                               in  oraşul  Colon  au  fost  arestate   tirii  de  către  Franţa  a  unei  canti  specială  de  a  aproviziona  cu  gaze   După  părerea  observatorilor  poli
              Regatului  Cambodgiei,   ministrul   WASHINGTON                     PARIS                           13  persoane,  iar  în  Ciudad  de  Pa  tăţi  de  dolari  în  aur.  In  prezent,   ucigătoare  „instituţiile"  ce  puneau   tici  „reforma"  nu  va  pulpa  să  J
              apărării  naţionale.                                                                                nama  alte  9.  Greviştii  continuă   rezervele  dc  aur  ale  S.U.A.  au  co-                         rezolve  nici  pe  departe  cerinţele
                                                  Purtătorul  de  cuvînt  al  „Casei   Piloţii,  însoţitorii  de  avioane  şi                      borit  la  nivelul  de  13,8  miliarde   în  aplicare  acest  program.  Şeful   leqit:me  alo  majorităţii  ţărănimii
              BUDAPESTA                         Albe44  a  anunţai   că  preşedintele   telegrafiştii  de  la  Societatea   de  acţiunile  revendicative,  în  pofida  dolari.      serviciului,  sub  ale  cărui  ordine   chiliene.  Afirmaţia  osie  întărită
                                                Pakistanului,   Mohamed   Ayub                                                                                                      lucra  Lorent,  a  fost  condamna-t  la
               Agenţia  MTI  relatează  că  la  26   Khan.  va  face  în  zilele  de  14  si  15                                                   CETATEA  VATICANULUI                                                  si  de  relatarea   ziarului   „L'Ex-
              noiembrie  Janos  Kaclnr,  prim-se-   decembrie  o  vizită  în  Statele  U-                                                                                           moarte  de  tribunalul  din  Niîrn-   press",  care  arată  „că  preşedin
              crotar  al  C.C.  al  P.M.S.U.,  a  avut   nilc  pentru  a  avea  întrevederi  cu                                                      Politia  Vaticanului  împreună  cu   berg  şi  executai.             tele  Frei  ţine  cu  tot  dinadinsul
              o  convorbire  cu  delegaţia  Parti  preşedintele  Johnson.  S-a   men                                                             politia  italiană  lac  cercetări  pen                                ca  în  timpul   guvernării   sale
              dului  Comunist  din  Grecia  con  ţionat  că  vizita  preşedintelui  Pa                                                           tru  descoperirea  persoanelor  care   PARIS
              dusă  de  K.  Koliannis,  prim-secre-   kistanului  va  fi  urmată,  probabil,                                                       au  furat  obiecte  de  valoare  din                                   100000  de  ţărani  să  devină  pro
              lar  al  C.C.  al  P.C.  din  Grecia.  de  o  întîlnire,  la  începutul  lunii   transporturi  aeriene  „Air  France"   manevrelor  şi  presiunilor  poliţie  Biblioteca  Vaticanului,  cea   mai   Un  grup  de  peste  200  de  ame  prietari44.  Aceasta  inscamnă  că  va
                                                ianuarie.  între  preşedintele  John  au  anunţat  vineri,  că  sînt  hotă-   neşti.              bogată  din  lume  în  manuscrise  la  ricani  aflaţi  în  Franţa  au  semnat   primi  pămînt  contra  cost  numai
              ACCRA                             son  si  primul  ministru  al  Indiei,   rîţi  să-şi  înceteze  din  nou  activi                  tine,  greceşti  şi  din  perioada  Re  o  scrisoare  adresată  guvernului   unul  din  80  de  chilieni!  Cum  ră-
               Membrii  Adunării  Naţionale  a   Lai  Bahadur  Shaslri.           tatea,  în  cazul  în  care  revendi  MONROVIA                                                   american,  în  care  îşi  alătură  gla  mine  cu  ceilalţi?  Şi  mai  ales  cum
              Ghanei,  reuniţi  în  şedinţă  extra                               cările  lor  nu  vor  fi  satisfăcute.                           naşterii.  Printre  acestea  sc  a(lă
              ordinară,  au  aprobat,  la  cea  de-a   LONDRA                       După  cum  6-a  mai  anunţat,  per  Potrivit  agenţiei  France  Pres  manuscrisul  „Canlonierului"   iui   sul  acelora  care  cer  să  se  pună   ră.mine  cu  afirmaţia  preşedintelui
              treia  citire,  un  proieot  de   lege                              sonalul  dc  la  „Air  France*4  a  de  se,  Liberia  si  Republica  Arabă  U-   Francesco  Pelrarca   (130-1-1374).   capăt  de  urgentă  războiului  dus   Eduardo  Frei  care  a  arătat   că
              privind  apărarea  ţării.  Prin  textul   Potrivit  agenţiei  Reuler,  condu  clarat  o  grevă  de  patru  zile   în   nită  $i-au  restabilit  relaţiile  diplo  continind  366  de  poeme,  citeva   dc  S.U.A.  în  Vietnam.  Scrisoarea,   „n-avem  prea  mult  timp  de  pier
              proiectului  de  lege,  guvernul  Ola  cerea  B.B.C.  a  hotărît  vineri  să   noaptea  de  marţi  spre  miercuri,   matice.        poezii  în  manuscris  ale  Iui  Tor-   care  a  fost  înmînală   Ambasadei   dui  dacă  vrem  să  ferim  această
                                                 nu  prezinte  ia  televiziune  un  film   cerînd  majorarea  salariilor,
              nei  este  împuternicit  să  adopte   în  legătură  cu  efectele  pe   care                         NEW  YORK                        guato  Tasso  (1514-1.595),  autorul   americane  din  Paris,  afirmă  spri  tară  de  o  catastrofă  provocată  dc
              măsurile  pe  care  le  crede  de  cu  lc-ar  putea  avea  asupra  Angliei   CIUDAD  DE  PANAMA      Banca  federală  de  rezerve   a   cunoscutei  lucrări  „Ierusalimul  e-   jinul  total  acordai  de  semnatarii   mizerie  şi  nedreptate".  Va  reuşi
              viinţă  în  cazul  unul  conflict  ce   un  război  nuclear.  Această  hotă-                        S.U.A.  a  anunţat  că  balanţa  de   liberat*’.                   ei  marşului  asupra  Washingtonu   „reforma44   proiectată  să  prevină
              ar  rezulta  din  actuala  criză  rho-   rire  a  fost  determinată  de  impre  In  Panama,  politia  continuă  re  plăti  a  Statelor  Unite  a  continuat   FRANKFURT  lui,  organizat  de  adversarii  răz  „exploziile  sociale"  din  Chile?
              desianâ.  De  asemenea,  preşedin  sia  pe  care  numeroasele  scene  de  presiunile  Împotriva   membrilor  să  6e  Înrăutăţească  în  cursul  a-  La  Muenster  a  fost  arestai  Ro-  boiului  dus  de  S.U.A.  în  Vietnam.  I.  ŞERBAN
          Redacţia  şl  administraţia  ziarului  str.  Dr.  Petru  Groza  nr,  25,  telefon  (5  88.  1275.  15 85,  12 11.  Taxa  plătită  In  numerar  eopîorm  aprobării  Direcţiei  Generale  P.T.TJL  —  or.  263.328  din  6  aolembrle  1949.  —  Tiparul,  întreprinderea  poligrafică  Huaedoara  Deva  40.065
     	
