Page 94 - 1965-11

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3395
■ M N O i W 3B9B»

r r a 63 cran: Maria Clara Sebftk (Lia), cu o
i IPU bogată sensibilitate şi discreţie, Adrian
¥ E S b m tă l . y Moraru (Dima) — cu un joc fin, 28 noiembrie 1965 29 noiembrie 1965
nuanţat, Viorica Farcaş (Cecilia) —
o realizare foarte bună şi Gheorghe
Pătru — un Jenică concludent.
Foarte bune interpretări realizea­
Noua producţie a studiourilor ro­ revoluţionare. Accşli tineri care şi-au nu o atinge întotdeauna, nu c întru- ză Tanti Cocea, condcnsind în pri­
maneşti, filmul „Cartierul veseliei" trăit tinereţea iufrunlînd de mici, a- totul convingătoare. Provoacă însă viri, expresie şi gesturi un dramatism 0 I E B U
îşi propune investigarea almoslecci laturi de părinţi, vitregiile vieţii şl mirare faptul că Dima, un personaj
intens, llarion Ciobar.u, care rezolvă
perileriei Bucnreşliulaii din anii di­ asuprirea patronilor, au ciştiqat în dc întindere în prima parte a filmu­ cu succes dificultatea rolului, dindu-i
naintea celui dc-al doilea război mon­ schimb maturitatea de gindirc a co­ lui, esle suspendat pe parcurs lip­ viaţă autentică, Olga Tudorache, cu DEVA: Cartierul veseliei — cinematograful „Patria";
dial. TilIul este, evident o metaforă, muniştilor, dîrzenia $1 curajul de a sind dimensiunea psihologică a filmu­ virtuţi certe pentru ecran, Toma Ca- Fecioara — cinematograful „Arta"; PETROŞANI: Mar­ DEVA: Păcat de benzină — cinematograful „Palria'i
realizată la nivelul valorilor artistice lupta hotărit. piuă la sacrificiu, pen­ lui dc o finalizare necesară. Cu tot ragiu, Ion Bcsoiu, Viorica Farcaş, şul asupra Romei — cinematograful „Republica"; Cur­ Partea la de vină — cinematograful „Arta"; PETRO­
de prestigiu. InliUurînd ireplat Intr-o tru o lume nouă, o viată mai bună. vimhelul oplimisl, Lia nu o suficient Gheorghc Nu(escu, V. Ronea. bii — cinematograful „7 Noiembrie"; LUPENl: Runda ŞANI: Marşul asupra Romei — cinematograful „Repu­
gradaţie dramatică. bine dozată Şi do Subiectul antrenant, conflictul dc susţinută psihologic în final tocmai Decorurilor şi montajelor foarle 6 — cinematograful „Cultural"; SIMCRÎA: Procesul pro­
efect. aparentele do „cartier al vese­ substanţă şi dinamismul desfăşurării prin dispariţia dc pc peliculă a lui bune (se remarcă montajul în suges­ fesorului Weir — cinematograful „Mureşul"; ALBA blica"; Corbii — cinematograful „7 Noiembrie"; LU-
liei" în care o nuntii, filmele de cow- peliculei, fac din „Cartierul veseliei" Dima. tie) li se alătură imaginea cenuşie, IIJLIA: Cinlînd în ploaie — cinematograful „Victoria"; poni: A trecui o femeie — cinemalograful „Cultural"?
hov şi zgomotul «asurzitor al dilu/oa- o poveslc cinematografică plină dc Manole Marcus, care pcnlru acest contrast alb-uegru, uneori cu eviden­ O slea cade din cer — cinematograful „23 August"; SIMtlUA: Pr cincilo 11 — cinematograful „Murcşul"r;
relor cinematografului par să fie ja­ adevăr cu un mesaj fierbinte si în­ film a oblinut la Mamaia premiul pen­ te valori funcţionale in film. Muzica SERE?: lnlilnire la Iscliia — cinematograful „Progre­ ALBA IIJLIA: Cronică cubanâ — cinematograful „Vic­
loanele desfăşurării oamenilor de nici. cărcat dc sensuri. Trecui! prin ex­ tru cca mai bună regie, conduce cu lui George Grigoriu contribuie la sul"; Cum se reuşeşte in dragosle — cinematograful toria"» Taxiul morţii — cinemalograful „23 August"/!
autorii filmului ne oferă o altă rea­ perienţa unor Intimplări tragico (ac­ mînă sigură jocul actorilor şi obţine constatarea tabloului cinematografic „Sebeşul"; ORÂŞTIE: Fiul căpitanului Dlood — cine­
litate. cea adevărată — lupta munci­ cidentul mortal al lui Gheorghc efecte dc substanţă. Tot regiei îi a- „şlagărele" subliniind amar decorul matograful „Patria"; Viaţă dificilă — cinematograful SEBEŞ: Pensiunea Uoulanka — cinemalograful „Progre­
torilor. din ce In cc mai holărită, pen­ Gheorghc la „Metalurgia Raliova" şi parţine meritul dc a lansa patru de­ trist al „cartierului veseliei". „Flacăra"; HAŢEG: Romulus şi Rcmu.s — cinematogra- sul"» Baricada vie — cinematograful „Sebeşul"; ORA-
tru o vială omenească, demnă. uciderea mişelească a ziaristului Pie­ butanţi cu reale aptitudini pentru c- T. ISTRATE ful „Popular", BRAD: Samba — cinematograful „Steaua STIE: Procesul profesorului Weir — cinemalograful „Pa­
Conflictul dramatic, axat pe evolu­ trarii), eroii cîsligă mal multă clarvi­ roşie"; LONEA: Casa Uiccordi — cinematograful „Mi­ tria"» Fcnix — cinematograful „Flacăra"; HAŢEG: £o-
ţia destinelor familiei de muncitori ziune, fondul lor sufletesc se îmbo­ nerul"; ILIA: Un lucru făcut la timip — cinematogra­
a lui Gheorghc Gheorghc. se ţese pe găţeşte cu noi virtnti, iar perspectiva ful „Lumina". mulus şl Remus — cinematograful „Popular"; BRAD?
fundalul general al vieţii cartieru­ viitorului învinge durerea, devenind America, America — seriile I şi II — cinematograful
lui. pictat cu talent şi inteligentă, su­ optimistă. „Steaua roşie"; LONEA: Săritură în întuneric — cine­
gestiv. emoţionant. Haina „veseliei" Chiar si Gheorghc 2, un personaj malograful „Minerul"» ILIA: Zborul întrerupt — cine­
se dovedeşte a fi vălul sub caro ve­ cu o evoluţie mal sinuoasă (există matograful „Lumina".
getează oxistozde tragice, unele odioa­ pe alocuri momente dc nedumerire
se sau chiar g-roleşti. Aparatul de fil­ — eroul găseşte drumul cel bun în-
PROGRAMUL 1: 6,05 Concert de dimineaţă;' 7,15
mat doseoneră în perimetrul rcstrîns tr-o convertire puţin artificioasă), pă­ Jocuri vesele pe portativ; 7.40 Zi de odihnă cu voie
al cartierului dimensiunea unei întregi răseşte calea compromisurilor si duri­ bună — muzică populară; 8,13 Cintă Lumlnila Cosmin şl
lumi. trăsăturile unei epoci, felul de tăţii. solidarizîndu-se cu cei mulţi. R A D I O
a giiuli al acelor oameni. 'Scenariul filmului (autori Ion Gri- Tony Renis; 8,30 Teatru la microfon pentru copii; 0,30
In micului „cartier al veseliei", ideile qorescu şi Manole Marcns), în gene­ Uverturi la operetele: „Liliacul" şi „Voevodul ţiganilor"
revoluţionare se concretizează Iii ac­ ral bine construit, reliefind clar şi de Joliann Strauss, „Cavaleria uşoară" de Suppe; 10,40
ţiunile hotărîte. bine organizate, ale potentat atmosfera cartierului şl pro­ Prono-melodia — emisiune muzical-distractivă; 11,05
comuniştilor. Aintorii se opresc la a- filurile eroilor, cade uneori în des­ Răspunsuri muzicale la preferinţele dumneavoastră — PROGRAMUL 1 : 5,06 Estrada dimineţii ; 5,30 Glmnas-
naliza atentă a unui grup de tineri criptivism şi în acţiuni paralele obo­ melodii populare,- 11.30 Refrene de neuitat; 12,00 Dc oa de înviorare ; 5,40 Piese distractive interpretate do
fanfară ; 6,00 Sport. Buletin meleo-rulkr ,* 6,10 Piesa „Pc-
ulecişti, surprinşi în momente de lim­ sitoare. Povestea de dragoste se a- ţoale pentru toţi; 13,13 Mic dicţionar de muzică uşoară
pezire şi creştere a conştiinţei lor propie de poezie, dar prin faptul că (litera P). Program la cererea ascultătorilor; 13,45 Sport troccre populară" de Diamandt Ghcciu? 6,22 Cinlăroţi? vi­
şi muzică; 16,25 Cintă C.igi Marga şi Vico Toriani; lului ; 6,30 Intermezzo vesel ; 7,18 Potpuriu de Schlod-
16.45 Aşa se joacă pc la noi; 17,40 „Am îndrăgit o tauer» 7,30 Călătorie muzicală prin regiunile patriei ;
melodic* — muzică uşoară românească; 18,03 Radio 8.00 Sumarul ziarului „Scîntcia" ; 8,06 Din operetele lui
atlas; 18,15 Surpriză duminicală: Dany Sa vale — «ciripi Filarol Barbu; 8,30 La microfon, melodia preferată;
de film şi Interpretă de muzică uşoară; 18,35 Varielâii 9.30 Sfatul modicului : Cura de fructe in sezonul de iar­
(U rm a te d in vag. 1) spunea: Dacă ai făcut un copil muzicale; 10,00 Cînlece $1 jocuri populare la cererea nă ,* 10,05 „Mlndră, mindrulita mea0 — cintcce si jocuri
înseamnă că le-ai angajat pentru ascultări ori lor; 10.30 Operete nemuritoare: „Rose Mă­ populare; 10,30 Prietena noastră, cartea: „Colţ alb" do
— E dureros ca astăzi — a mulli ani înainte. Trebuie 6ă ai rie" de Rudolf Friml; 10.55 Melodia săptămînii: „Visul Jack London; 11,2.3 Muzică uşoară de Nicoiac Kircu-
spus Susana Haidu — să mai in- grijă, să fii organizatorul propriei meu, viata mea" de Aurel Girovconu, pc versuri de lescu 11,45 lntcrpreli de muzică populară: Maria Schi-
tllnim cazuri pe care le-am aflat dumitale vieţi. Aurel Felea,* 20,15 Teatru la microfon : „S-a trecut în por şi Ştefan Slroc ,* 13,30 Din folclorul muzical al po­
Aici. E drept, ele sînt izolate, dar £7 xemplele negative care au contul dumneavoastră"; 21,35 Vă Invi-tăm la dans; 22,25 poarelor; 14,08 Solişli de muzică uşoară; 15,1)0 Varie­
n-ar trebui sâ existe. Exemplele fost relatate Ia această dez­ IntMnire cu Sile Vişon şi orchestra 6a (noi înregistrări); tăţi muzicale; 15,41) Cu prilejul sărbătorii naţionale a
arătate îsi au rădăcina în famili­ batere au reliefat că unii părinţi 22.45 Parada ritmurilor, Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Program mu­
ile dezorganizate şi acolo unde nu simt responsabilitatea ce tre­ PROGRAMUL II: 6,00 Valsuri celebre,- 6,35 „Drag mi-c zical — folclorici 17,00 Cincisprez.cco minute cu or­
părinţii nu se respectă. Dar sînt buie s-o albă. Mai mult, îşi de­ cînlecul şi jocul"; 7,00 Operola în ritm vioi; 8,00 Clubul
şl alte aspecte. Sînt părinţi — sl zorganizează familiile, (lucind voioşiei; 8.30 Itinerar folcloric: Rucureşll — Oltenia — chestra Paul Ghcnlzcr; 17,15 Oameni de seamă din is­
aic; se pot iarăşi da nume — propriii fii la decădere morolă. Tov. Bana-t; 0,00 Muzică uşoara de Noru Domctrlad, Rossi şi toria culturii — Emil Racovită » 18.30 Obiectiv — Pro­
care cresc copii înfumuraţi, îm­ Romulus Oană, jurist la 6fatul Jurgen Herman ; 9,50 Emisiune muzicală pentru cei ducţia 1966 — Doitinalie : agricultura» 18,50 Program
buibaţi. E adevărat, ozi avem lot mici* 10,35 Cintcco populare îndrăgite de ascultători;
popular al oraşului a expus o a- pentru iubitorii muzicii populare,* 19,20 Sport. Post­
cc ne trebuie, nu ducem lipsă de devărală lecţie de conduită mo­ 13,00 Scena şi ecranul? 14.10 Noutăli cu orchestra Horst Script uni ,* 19,30 Muzică uşoară de Radu Şcrban şi Mo-
nimic, dar să nu procedăm gre- rală. Faplele pe care lc-a relatat Wendc,* 14,30 Satira şi umorul; 16,00 Muzică de estradă
de compozitori albanezii 16,12 „Nuntă-n sal" — cîn­ gol; 19.55 Melodia săptăminii ; „Visul meu, viaţa mea*
lece şi jocuri populare; 17,00 Valsuri din operola „Dra­ de Aurel Giroveanu, pe versuri de Aurel Feica ,* 20,20
goste de ligan" de Lchar; 17,15 Cincisprezece minute Trei interpreţi din trei regiuni i Victoria Baciu, Marin
cintă pentru dumneavoastră Dorina Drăghici (noi în­ Chisăr şi AurcJ Gorc ; 21,15 Satira şi umorul (reluarea
ATFHTI ISIUC n fiD it 1TII“ registrări); 18,00 File do calendar muzical — emisiune omisiunii din 28 noiembrie).
fţn 1 E li | 1 îCJrt-jaţ fc HKiki | l ! ÂSegerea ©rgasnelor I de Jale Bro-tin şi Boris Stogă-reacu; 18,45 Album fol­ PROGRAMUL II: 7,50 Mininluri dc estradă? 8,15
cloric: Ioana Radu; 10,45 Emisiune literară — Măr-
lurii documentare despre Vasi=lc Alecsanrlri. prezentare „Dobrogc, mindră grădina" «— cînlece şi jocuri popu­
de Horia Oprescu; 20.00 Noi înregistrări ale orchestrei lare; 11,10 Orchestrele dc muzică uşoară Cornel Po-
sil. Copilul primeşte totul cu mul­ au cerut multora să-şi verifice ’W®ndocă4@are ale organizaţiilor de muzică populară a Ansamblului „Ciprian Porum-
tă uşurinţă şi nu-şi dă scama că cu atenţie şi discernămîn't con­ bcscu" din Suceava; 22,00 Ţoală lumea dansează. pescu şi Vădim Liudvikovski ; 12.00 Melodii popularo
pentru fiecare lucru primit, părin­ duita în familie. Exemplele oferite Duletlne de ştiri şi radiojurnale: 6,00; 7.00; H.00, albaneze; 12,10 livtrrprcli dc muzică uşoară: Dalida,
tele a muncit. Sâ avem deci gri­ de prof. Mihai Jlănulescu au im­ If! JC» 13,00; 18,00; 22,00; 23,52 (programul I); 6,30; 7,30; 10,30; Lola Novacovici, Clilf Ricliard şi George Bunea ,* 12,15
jă. aiît timp cît copilul e copil, presionai profund. Asociaţiei fiSor 14,00,* 19,00; 23,00,- 0,52 (programul Ilţ, Polci şi valsuri interpretate la fanfară; 13,03 Concert
O-l considerăm ca atare. Să nu — A ajuta un părinte, un copil,
facem din copil domnişoară pină alunei cind acest ajutor se cere de prinz,* 14,00 Tineri interpreţi do muzică populara •;
clnd virsla nu-l îngăduie. mai mult, pentru noi, profesorii, Zilele trecute au avut loc alegerile rlştilot din toate sectoarele de acti­ 14.30 Ecoul festivalurilor do muzică uşoară. Cînlece pre­
— Dragi părinţi, adresall-vă în înseamnă o înallă misiune. Per­ comitetelor raionale şi orăşeneşti ale vitate juridică, de a-şi ridica neconte­ E M 3 V IZ IU H E miate la Mamaia şi San Rcmo; 16,10 Itinerar folcloric
orice împrejurare organizoliel de sonal, ajutorul pc caro l-am putut Asociaţiei Juriştilor din Republica nit nivelul lor ideologic şi profesio­
lineret din şcoală — cuvintele tov. da la timp, ml-a adus satisfacţii Socialistă România şi a delegaţilor nal, de a contribui la popularizarea muzical; 20,20 Teatru scurt — Amurgul unul cocor »*
prof. Vasile Cismaşu sînt un apel. pe care, sincer vă spun, depă­ pentru conferinţa regională a aso­ în rlndul maselor de oameni ai mun­ 8,50 Gimnastica de înviorare la domicl-liu; 9,00 Re­ 21,15 De Ja o melodic, Ja alta,* 22,30 Moment poetic:
Organizaţia noastră de lineret îşi şesc cu mult bucurii şi mal mari. ciaţiei, care va avea loc la data de cii a legislaţiei noastre socialiste. ţeta gospodinei; 9,30 Emisiune penlru tinerelul şcolar; Autumnale,* 22,40 La microfon, Jcnn Jonescu şi Brenda
aduce o contribuţie substanţială la A u vorbit mulli la dozba-le- 18 decembrie a.c. Au fosl elaborate o scrie de mă­ 11,00 Emisiune pentru sate; 14,00 Duminică sporlivă; Lee,* 23,50 Cintcce şi ritmuri de pretutindeni.
pregătirea pentru muncă şl viată ^ rea din sala „Arta". Vom Cu prilejul alegerilor s-a analizat suri menite să ducă la Întărirea şt 17,45 Concurs european de dans modorn? 19,00 Jurnalul
a tinerel generalii. Formele mul­ aminti doar cîleva nume: Geor- aotivitatea desfăşurată de jurişti pe perfecţionarea metodelor de muncă televiziunii (I); 19,15 Aventurile lui Robin Hood; 20.30 Buletine dc ştiri şi radiojurnale: 5.00; 7,00; 10,00;’
tiple pe care organizaţiile din şcoli geta Lupu, l. Bîlcan, Zi li Talo Ro­ o perioadă de doi ani, scotindu-se in în cadrul organizaţiilor respective ale Melodii In... premieră; 22,15 Jurnalul televiziunii (II); 12,00; 14,00; 10,00 • IC.00; 22.00; 23,50 (programul 1);
le folosesc în educarea tineretului, mano, Maria Bozdoc, Emil Cici, evidentă aportul lor în munca de asociaţiei. 22,30 Telesport. 7,30,* 9,00,* 11,00; 13,00» 15,00,* 17,00 ; 19,00; 21,00;]
vor avea rezultatele sconlate, da­ Andrei $oos, Mihai îacob. Din popularizare a legilor şi prevenirea Sub îndrumarea şl cu sprijinul co­
că alături dc noi veU fi dumnea­ cuvintele tuluror s-a desprins nc- faptelor cu coraoter antisocial, spriţl- mitetelor ralonole ale Partidului Co­ TIMPUL PROBABIL 23.00 ; 0,50 (programul II).
voastră, părinţii. cesi-tatea unei munci Intense, stă­ nul acordat dc cadrele de jurişti din munist Român, juriştii din justilie,
— Goneralia care se formează ruitoare, pentru ca generaţia pe diferite sectoare de aotivltate comi­ procuratură şl mililie, jurisconsulţii
— copiii, ia seva, tăria, din qene- care o creştem să fie Ja înălţimea siilor dc împăciuire de pe lingă ala­ şi avocaţii sînt hotărlţi să-şl aducă PENTRU 24 ORC
ralia formată — părinlii. Munca strădaniei harnicului nostru popor, iurile populare orăşeneşti $1 oomuna- contribuţia la formarea conştiinţei ju­ TELE^IZItm
de educare — spune tov. Elena care sub conducerea partidului le, comisiilor pentru soluţionarea liti­ ridice socialiste a cetăţenilor regiunii Vremea continuă să se încălzească Iar cerul va fi
Bădilă — e o operă colectivă, o clădcsle un viilor tot mal fru­ giilor de muncă şl comitetelor sin­ noastre în raport cu sarcinile ce le mai mult noros. Vor mai cădea ploi locale. Vintu-l va
muncă de mare răspundere. Ma­ mos. Cuvintele lor nu fost un a- dicalelor cu privire la soluţionarea revin. sufla moderat din sectorul 6iid şi sud-vesl. Temperatu­ 19,00 Jurnalul -televiziunii (1;» 19,15 Penlru tineretul
terialul cu care lucrăm este pel; să învăţăm copiii noşlrl. incă litigiilor de muncă, precum şi spriji­ VIDALI NrCOLAE ra va fl cuprinsă ziua intre 8 şi 16 grade. Iar noaptea şcolar; 20,00 Întrebări ij c«.rc s-a răspuns... între­
de o fineţe şi o complexi­ din fragedă vîrstă, să Iubească nul acordat celorlalte organe obşteşti preşedintele Comitetului între —1 şi 5 grade. bări la care nu s-a răspuuj î/.ca ; 21,00 Trei tablouri pe
tate deosebită: sufletul copilului. munca, să iubească cinstea, mo­ de înrîurire. regional Hunedoara
Si aici, părinţilor le revine o sar­ destia si în primul rlnd să-şl Iu­ Din dezbaterile ce au avut loc cu al Asociaţiei Juriştilor PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE suplămină; 21,15 Secvenţe; -22,00 Film. „Dati-mi con­
cină deosebită. Un mare pedagog bească patria. ocazia şedinţelor plenare de alegeri din Republica Socialistă Vreme relativ călduroasă cu cerul noros. Spre sfîr- dica de reclamalii"; 23,25 Jurnalul (eieviriunii (11).
se desprinde hotărîrca unanimă o ju- România şitul intervalului temperatura va 6Cădea uşor. Spori. Buletin (meteorologic.
I p ^ ^ iwi-'in i'n 'ii» tu i 'ia» AM-3 C-THI3 ilStiTJ J B , 1 mscsjk ^33b rsu mag , . s n fîSDo ouo^b i MMM <

STELEI E

KREMLINULUI
In 1937, cu prilejul celei de-a 20-a a-
nlversări a Marii Revoluţii Socialiste
din Octombrie, pe cele cinci turnuri
ale Kremlinului au fost instalate niş­
te slele rubinii. In ciuda greutăţii lor
mari (aproape o tonă), atunci cind
vîntul îşi schimbă direcţia, ele se
rotesc cu uşurinţă în jurul axei lor.
Stelele Kremlinului sînt luminale
B )S c (io s tn r c in e a tta io g r a B ie din Interior. In stelele de pe turnu­
25.000 de ani sub zăpadă rile Vodovzodnîi şi Boroviţki, de pil­
dă, sînt instalate lămpi de 3.700 W, iar
In editura „ Sovctskaia E n(i- despic m ăiestria actorilor, re gizo ­ celelalte lămpi — de 5.000 W. Toate
In Taimlr, în nordul aaiatic al parte din stomac cu resturi de ver­ kîo p e d ia " va apare c u n n d un d ic ­ rilo r şi ope ra to rilo r. O scrie de mecanismele care comandă ilumina­
Uniunii Sovietice, au fost desco­ deţuri. Vulpile albastre supaseră ţio n a r c ine m ato grafic, în două articole se ocupă dc tehnica cine­ tul stelelor sînt dispuse în interiorul
perite 10 cadavre de mamuţi, «le o gaură pină la mamut şi se hră­ volum e. Este p rim a lucrare de a- m atografică, descrierea aparatelor turnurilor.
căror ţesuturi şi-au păstrat elas­ neau dîn carnea lui. Partea conser­ de luat vederi şi de proiecţie, u ti­ Distanţa dintre vîrfurile stelei de
ticitatea. Pină In prezent, în În­ vată a animalului a fost ambalată cest fe l care sc tipăreşte in U n iu ­ pe turnul Borovilki este de 3,20 m,
treaga lume nu s-au descoperit de- in lăzi şl trimisă la Muzeul zoolo­ nea Sovietică. D ic ţio n a ru l cu­ la ju l stu d io u rilo r, u ltim e lo r in o ­ de pe turnul Troiţkl — dc 3,50 m, şi
cit 30 asemenea exemplare. gic al Academici de Ştiinţe din p rin d e scurte prezentări a acti­ v a ţii de stcrcofonie. film e cu pe­ de pc turnurile Nikolskl şi Spasski
Ultimul mamut, descoperit pe Leningrad. v ită ţii u n o r cunoscuţi regizori, licu lă de 70 nun. circoram a ctc. — do 3,75 m.
malul (Iuviului Piasina, dincolo dc Recent, prof. Rudenko, cu aju­ scenarişti, actori, scenografi, com ­
paratele 72 latitudine nordică, pre­ torul laboratorului Institutului p o z ito ri c tc „ p recu m şi s tu d ii con­
zintă un deosebit interes pentru arctic şi antarctic din Leningrad, a cise in legătură cu istoria artei ŞT1ATI G A ...
şliinlii. stabilit că mamutul din Piasina se cinem atografice in d ife rite ţă ri şi
Colaboratorii Instiluluhii de cer­ înămolisc înlr-un teren mlăştinos in U.R.S.S. A u to r ii acestui d ic ţio ­
cetări agricole din Norîlsk au fă­ acum 25 000 dc ani. n a r au rezervat un loc de seamă IN' CURÎND va fi terminat barajul IN APROPIERE de Monlreal (Ca­ R. R. CHINEZA — La Fabrica de cintarc de înaltă precizie din
cut săpături sub un strat de ză­ Acest mamut va face obiectul a rtico le lo r teoretice despre d ife ­ de pe Ruza, un mic riu de Ja periferia nada) a intrat în funcţiune prima uzi­ Şanhai c-a produs o mierobalanţă, cc poale cjuiari obiecte avind o
padă dc 4 m. de unde au scos la cercetărilor în diverse institute de Moscovei. Lacul de acumulare al a- nă penlru iradierea alimentelor. In greulalo intre o milionime de gram pină la două «/târne.
iveală cadavrul mamutului. O ma­ specialitate din diferite ţări, unde rite le g e n u ri de film e, despre ra ­ cesluia va avea o capacitate de 240 curînd vor li trimise în reţeaua co­
rc parte din corpul acestuia (500 au fost trimise eşantioane din Ic* p o rtu rile cu televiziunea şi alte milioane m.2 El va fi un important re­ mercială primele 6.000 dc tone de
kg) a rămas inloclă. Ea cuprinde o suturile suple alo animalului. arte. despre cinc-dram aturgie. zervor de apă potabilă. cartofi iradiaţi. Iradierea ii împiedică
INTRE ANII 1470-1475 la Cracovia să încolţească.
a funcţionat prima tiparniţă din Po­ IN URMA unei anchete întreprinse
lonia. Începuturile ei se situează încă
v . M i e s m E s o j de „Asociaţia mamelor din R.F.G.",
cu doi ani înainte de intrarea în func­ s-a descoperit că fiecare a treia gos­ D e ici, de colo
ţiune a tiparniţei de la Woslnnnster podină nu a beneficiat în ţoală viaţa
din Anglia. sa de o vacanţă. Medicii au constatat
ALBUMUL OE («HOITURI latin«i, cărţi cu caracter religios, as- că mamele care nu se află în cimpul
La Cracovia se tipăreau, în limba
tronomico-aalrologic si calendare. muncii au în general o sănătate mai C E I 65.000 dc lo c u ito ri ai insu­ închidă erm etic ferestrele şi uşile
proastă decit colo caro sînt încadrate.
Prima carte tipărită în Bmba polonă SE PARE că coi palru cîntărcli dc le i Jersey posedă circa 30.000 de caselor lo r - deşi era o căldură
la Wroclavv datează dîn 1475. muzică uşoară Beatles sînt celebrită­ autom obile, d ar nu au la dispoziţie înăbuşitoare - şi să sc refugieze
I.a finele secolului al XV-lea s-au ţile colc mai cunoscule din Anglia Din decit 800 k m de şosele pc cai c să pin ă la sosirea u n o r b rig ă z i spe­
mai înfiinţat tiparniţe la Gdansk şi cele 2.000 de persoane, in virstă do circule. ciale care au reuşit, după o m u n ­
Malbork. Prima tiparniţă din lume pesle 18 ani, elicslionale, 96 la sulă Pentru a putea fina nţa noi cons­
în slava bisericească (cu caractere ci- au reuşit să-i identifice pe cei palru că grea, să elibereze satul de a-
rilice), a văzut lumina zilei tot la „platoşi" după fotografii, în timp ce tru c ţii rutiere, a u to rită ţile locale ccst asalt.
Cracovia în aceeaşi pcrioa(Wi. numai 83 Ia sulă i-au recunoscut pe au in s titu it o taxă in ra p o rt cu i t
LA BUDAPESTA există o grădină lun g im ea fie că ru i vehicul. C A P IT A L A Japoniei se poate
zoologică pentru pui de animale r.ăl- George Brown, ministrul economici, înainte, p e n tru toate autom o­ lăuda că posedă cca m a i îngustă
şl pe sîr Alee Duglas-Home, fostul
baticc. Aici trăiesc pui de urşi, de lei, prim-ministru conservator. bilele sc plătea un im p o z it dc clădire d in lum e, dc n um ai 2 m
de tigri etc. Este locul favorit al co­ cinci lire sterline. N oua taxă va lăţim e. Cam erele sint m inuscule,
piilor din capitala Ungariei. DE LA începutul secolului nostru varia in tre 3 şi 30 de lire. după
CONCURAŢI dc tractoare, caii de au avut loc in Anglia 19.500.000 rle cum h n g im e a lo r va fi sub 4 m ia r pe scări cu g reu pot trece
tracţiune devin tot mai rori. In opl accidente do circulaţie, in urma căro­ două persoane in acelaşi tim p.
ani, numărul lor a scăzul co 60 Ja ra au murit 295.000 de persoane. Re­ sau m ai uiare de 4.80 m. D in cauza s u p ra p o p u lă rii oraşu­
sută în R. F. Germană şi cu 50 Ja su­ cordul a fost bătut anul trecut cu i< lui. te re n u rile p e n tru construcţii
tă în Franţa. In Franţa, în 1964. au un mort la fiecare 67 de minule şi un C lT E V A ro iu r i m a ri de albine
fost tăiaţi la abalor 380.000 de cai şi. rănit la fiecare 84 de secunde. s-au năpustit asupra satu lui jap o ­ d evin tot m a i scumpe şi specu­
tn acoUst an. nu s-ou născut docît IN S.U.A. a fixst construit cel mai nez Cotanda, situat la sud de la n ţii sc străduiesc să p ro fite de
100.000. Specialiştii sini de părere că mic automobil din lume. Prevăzut pen­ T okio. L o c u ito rii au tre b u it să fiecare p alm ă dc p ăm ln l.
dacă nvi va acorda o atenlio serioa­ tru o singură persoană, el dezvoltă o
să creşterii cailor, rasa cabalină este viteză de 60 km/h şi poale fi garat
— Atenţiune, copii! — „Autoservire" !
ameninţată să dispară oriunde.