Page 95 - 1965-01

T J r' 313> Drumul socialismului rog: 3

ale POPULAR

c o m u n iştii C.hcorghe D ră g liici, Ion In a n um ite zile clin săptăm ină (lu ­ cut, circa 80 la sută clin problem ele term ene pentru fiecare caz în parte,
T rifu , E ron im Tibea, Io sif Răduţ si nea. m iercurea şi vinerea) pe culoa­ rid ica te mi fost rezolvate pe loc sau ia r la urm ătoarea audienţă fiecare in ­
a lţii s-a s u b lin ia t fa p tu l că iov. T. rele S fa tu lu i p o p u la r al ora şului re­ in ziua urm ătoare. Iată un exem plu. form ează asupra m od ului de rezo l­
Bodeanu se num ără p rin tre cei m ai gional H unedoara, se observă o a n i­ Tov. M aria T u fla n . pensionară in vare, despre m ăsurile luate. R ezul­
tin e ri im p ieg aţi de m işcare căruia m aţie deosebită. Acestea sint zile virstă de peste GOdeani s-a prezentat tatele s in t aduse la cunoştin ţa celor
i s-a în c re d in ţa t să coordoneze in fix a te p e ntru audienţe. Oam eni ai in audienţă a ră tin d că im o b ilu l in interesaţi, p rin g rija b iro u lu i de re­
tu ra a 11-a dc la blocul cle ctro -d in a -
Cresc rîîîdisrile m ic întreaga a c tiv ita te d in sla ţie , m un cii de d ife rite vîrste sau p ro fe ­ care locuieşte este d e te rio ra t şi nu cla m a ţii şi sesizări din cad rul secţiei
sii. din oraş o ri clin com unele apar­
mai poate lo cui în el. F iin d trim isă
s e c rc ta ria t-a d m in is tra tiv a sfa tu lu i
sarcină de care se ach ită cu m ultă ţinătoare. care au de c la rific a t an u­ o com isie la faţa loculu i, aceasta a popular, p rin adrese scrise sau ve r­
m ite problem e ori de fă cu t p ro p u n e ri
organizaţiei con ştiin ciozita te . C u vin te de laudă pe ntru mai buna gospodărire şi în ­ s ta b ilit că cele arătate corespund bal.
re a lită ţii. Pe parcurs tovarăşei M aria
s-au spus şi despre tîn ă ru l Ion C ion­
S in t d ife rite pro blem ele cu care
tă arătîndu-se că acest tovarăş are frum use ţare a stră zilo r, c a rtie re lo r T u fla n . i-a fost rep artiza tă o garso­ cetăţenii se prezintă în. audienţă. A m
de bază o bună pre gă tire p o litică şi p ro fe ­ o ri com unelor, v in cu încredere la nieră in tr-u n bloc. Ţ in in d cont că sp icu it doar citeva din re g istru l tin u t
sională. Ţ in in d cont de m e rite le pe sfatul p o p u la r pe ntru a discuta cu este in virstă şi singură sfatul popu­ cu m u ltă răspundere de tov. N ico­
care le au, co m u n iştii nu votat in m e m b rii c o m ite tu lu i executiv. la r i-a dat s p rijin u l necesar pentru lae Ş endroni, şelul b iro u lu i de re ­
B iro u l org an izaţie i de bază P.M.R. u n a n im ita te p rim ire a Iov. T ra ia n A m sp icu it cîtevn din problem ele a-şi transp orta lu c ru rile la noua lo­ c la m a ţii si sesizări din cadrul sfa­
d in sta ţia C.F.U. S im c ria -rilâ to ri a- Bodeanu şi Ion C iontă, in rin d u rile rid ica te la au d ie n ţe , şi m odul cum cuinţă. tu lu i p o p u la r care de a ltfe l p a rticip ă
corclă n n iliă atenţie m un cii de p ri- c a n d id a ţilo r de pa rtid . sau rezolvat. De c u rîn d au ve n it iu In au dienţă s-a prezentat şi un la toate audienţele.
au dienţă la tov. V io re l Râceanu, pre ­
pnvire in p a rtid a celor mai buni Despre a ctivita te a c a n d id a tu lu i de gru p de lo cu ito ri ai c a rtie ru lu i S lu - In discuţia avută. tov. V. Răcea­
m u n c ito ri. In acest scop se poale p a rtid C ornel M u n te a n u au v o rb it şedintele c o m ite tu lu i executiv, m ai fit din oraşul H unedoara. Ei au ară­ nu. preşedintele c o m ite tu lu i executiv
m u lţi cetăţeni din noua aşezare C in-
su b lin ia preocuparea ce există pen­ m u lţi com u nişti Ion H nţeganu, N i- ciş-C erna a ră lin d că aici pe ntru des­ tat că conducerea I G O H. a retras al S fa tu lu i p o p u la r orăşenesc H u ne­
t r u continua îm b u n ă tă ţire a m u n ­ colae D ănilă, V asile C iocoiu şi a lţii făşurarea c irc u la ţie i in bune con- autobuzul de pe traseul S tu fit. din doara. despre organizarea şi desfă­
c i; de educaţie in ritu lu i org an iza­ au ap reciat că în tim p u l s ta g iu lu i d iţiu n i este necesară con stru ire a unui cauza d ru m u lu i accidentat. F iin d şurarea a u d ie n ţe lo r ne relata:
ţie i U.T.M . si a a c tiv u lu i fă ră de de candidat, tov. M un te an u şi-a în ­ n u m ă r de 4 podeţe. De asemenea au prezent la audienţe şi şeful secţiei — C o m itetul exe cutiv al S fa tu lu i
p a rtid . Cei m ai b u n i com u nişti cum d e p lin it toate sa rcin ile ce i-au fast cerut s fa tu lu i po p u la r să găsească d ru m u ri, şi-a notat propunerea lo cu i­ po p u la r al oraşului H unedoara acor­
s in t Y asile G h iu rn , G heorghe D ră - în cre d in ţa te de către b iro u l o rg a ­ m odalitatea pe n tru aprovizionarea to rilo r respectivi ia r a doua zi s-a dă o atenţie deosebită a tit ţin e rii cu
g h ici, C ornel U alaciu, R om ulus Bo- nizaţie i de bază P.M .R. Ca sef nl tu ­ ce tă ţe n ilo r respectivi cu lem ne de deplasat personal la faţa lo culu i re g u la rita te a z ile lo r de audienţă c it
ia n ţu , Ion B irceanu. Ion M oţ. Ion rei a H I-n dă dovadă de m u ltă p r i­ foc d in tr-u n parchet cu d ru m u ri lu in d m ăsuri de am enajare a tra ­ şi fe lu lu i cum sin t organizate a-
T r ifu şi a lţi co m u n işti m ai v irs ln ie i, cepere şi s îrg u in ţă reuşind să aducă p ra ctica b ile pe tim p ele iarnă. P entru seului respectiv. A stfe l, în m ai p u ­ cestea. Nu rare sin t ca zu rile cinci
cu exp e rie n ţă în munca de p a n id schim bu l de noapte la n iv e lu l ce­ a se da un răspuns sig u r celor ve n iţi ţin de o săptăm ină autobuzul a fost venim din teren de la zeci de k ilo ­
şi profesională, se ocupă de creşte­ lu i de zi. T u ra pe care o conduce a în audienţă a fost chem at şeful sec­ pus din nou in circu la ţie . m etri pe ntru a p a rticip a la audienţă.
rea şi educarea to v a ră ş ilo r din ac­ fost declarată frunta şă în în tre ce ­ ţie i d ru m u ri şi p o d u ri din cad rul T ovară şul L in g u ra r T ra ia n fie In Facem acest lu cru pe n tru a nu du
tiv u l fă ră de p a rtid şi a m e m b rilo r rea socialistă pe a m il 19G4. sfa tu lu i p o p u la r şi şeful o co lu lu i s il­ Cabana nr. 24 H unedoara a s o lic ita t ocazie la a n im ă ri şi astfel cetăţea­
org an izaţie i U .T.M . A p re c iin d u -i a ctivita te a depusă şi vic care au stat de vorbă a m ă n u n ţit lă m u riri asupra fo rm e lo r ce trebuie nul să fie ne voit să facă d ru m u l de
Recent, in ca d ru l a d u n ă rii gene­ n iv e lu l p o litic in con tinu ă creştere, cu cetă ţe nii respectivi. A doua zi a în to cm ite pentru a putea in fia un mai m u lte o ri p e ntru o problem ă.
ra le a org a n iza ţie i de bază au fost adunarea generală a org an izaţie i dc fost trim isă o com isie la faţa locu­ copil, lă m u riri care au fost dale pe P rog ram u l de audienţe este res­
puse in d iscu ţie c e re rile tov. T ra ia n bază 3 h o tă rît în u n a n im ita te p rim i­ lu i In propunerea căreia a fost des­ loc de şeful b iro u lu i tutelă din ca­ pectat întocm a i, se stă de vorbă cu
Bodeanu si Ion C iontă de a li p r i­ rea iov. C ornel M unteanu in rîn - chis un parchet în apropiere, de d ru l s fa tu lu i popular. B ă trin u ) S lă tiu calm şi răbdare cu fiecare cetăţean
m iţi in rin d u rile c a n d id a ţilo r de d u riîe m e m b rilo r de pa rtid. unde urm ează să se aprovizioneze cu A nto n din com una C inciş a fost în ­ care se pre zin tă in audienţă, căutîn-j
p a rtid precum si cererea candida­ lem ne lo c u ito rii n o ii aşezări. Pentru d ru m a t Ja secţiunea de prevederi so­ du-se pe c it posibil să se rezolve pe
tu lu i de p a rtid C ornel M unteanu de EMIL CRETU con stru cţia celor p a tru po d u ri a fost ciale pe ntru a depune un dosar in Ioc problem ele rid icate . Se dau lă ­
a fi p rim it in rin d u rile m e m b rilo r o rg an izator nl grunei de p a rtid în to cm ită docum entaţia necesară, vederea a co rd ă rii un ui a ju to r oca­ m u ririle cu ve n ite c h ia r şi celor care
de p a rtid . In d is c u ţiile p u rta te de nr, 3 S taţia C .F .Î. S im ena fiin d alocată sum a de 58.000 lei. zional în bani sc prezintă in audienţă şi p re zin tă
M e rită a fi su b lin ia tă in iţia tiv a Desigur că m ai sin t şi problem e lu c ru rile in m od eronat. In fe lu l a-
Cerc de economie concretă bună fo lo sită de m e m b rii c o m ite tu lu i care nu se pot rezolva pe loc. ele cesta cetă ţe nii au căpătat încredere
e xe cutiv care so licită să p a rticip e la cerind tim p m ai îndelungat. Toate in m em b rii c o m ite tu lu i exe cutiv care
organizează audienţele.
cu o bogată activitate audienţe to ţi şefii s e c ţiu n ilo r sfa tu ­ acestea sin t notate de şefii secţiu­
lu i po pu lar, pu tin d u -se astfel c la ri­
în a lta ca lifica re p r o fe s io n a l ă a r e c t ific a to r u lu i d e in te r io a r e M ih a i
fica pe lo c problem ele ridicate. In fe­ n ilo r respective ia r la s firş itu l fie ­ A N G E L A U N G H E R E A
V la d , l-a situat p r in tr e m u n c it o r ii a p re cia ţi ai a te lie r u lu i m e c a n i c n r . / lu l acesta la cele peste 1.100 audienţe cărei zile dc audienţe se ţin e o scur­ redactor la staţia de ra d io fica re
D a to rita p re o cu p ă rii org an izaţie i s o rtă rii a rg ile i re fra cta re , îm b u n ă tă ­
al I C.S.' H u n e d o a r a . care au fost în re g istra te in anul tre ­ tă şedinţă in cadrul căreia sin t fix a te din oraşul H unedoara
dc bază P.M .R. faţă de buna desfă­ ţire a d o za ju lu i şi u rm ă rire a s tru c tu ­
şurare a in v â ţă m în tn îu i de p a rtid şi r ii g ra n u lo m e tricc p e ntru continua El e x e c u t ă n u m a i lu c r ă r i d e b u n ă ca lita te rea lizln d u ^ şi to to d a tă in
a g rije i pe care o m anifestă propa­ rid ica re a c a lită ţii produselor. în ­ m o d rit m ic s a r c in ile d e plan.
ga nd istul loan A ldcş, cercu l de eco­ fă p tu ire a lo r va conduce la o b ţin e ­
nom ie concretă de la Fabrica dc rea de noi succese in lu pta pe ntru
produse re fra cta re d in IJaru M ure realizarea si depăşirea p la n u lu i de n î n t r e p r i n d e r i c o n l i n u ă
desfăşoară o vie a ctivita te . L e c ţiile pro du cţie la to ţi in d ic a to rii. D I N C O L O
predate au întotdeauna un co n ţin u t
bogat, in strinsă legătură cu s a rc i­ In ceea ce priveşte co n trib u ţia producţie. L u c ră to rii de aici, în d ru ­
c u rs a n ţilo r la dezbaterea problem e­
n ile concrete ale cui'sa nţilor. Acest lo r in cad rul s e m in n riilo r şi a p ro ­ m aţi de o rg an izaţia de p a rtid , şi-au
lu c ru asie ilu s tra t şi de fa p tu l că p u n e rilo r făcute m erită a fi eviden­ D E C I T E V A C IF R E ş i r u l s u c c e s e o organizat bine munca, au fo lo sit ra ­
to ţi cu rs a n ţii poartă d is c u ţii v ii, fac ţio n a l m aşinile, au redus d u rata re­
p ro p u n e ri p riv in d îm b u n ă tă ţire a ţia tă a ctivita te a tov loan Tonder, p a ra ţiilo r. C adrele tehnice, re p a rti­
procesului de producţie. D in tre a- Ion Dan, N icolae Tonder, F e tru A n - In u n ită ţile in d u s tria le din re g iu ­ cu D u m itru de la depoul de locom o­ zate ju d icio s pe sch im b u ri, i-au m o­
( U r m a r e din pag. I) Cinci tov. S abin B o ticiu , vice p re ­
cestea a m in tim : m o d ifica re a dispo­ draş şi a lţii. nea noastră întrecerea socialistă este tive Petroşani munceşte zi de zi cu b iliz a t pe m u n cito ri in realizarea
z itiv u lu i de com andă la presa cu N S liU C U E/V m tise ţa re. In anul care a trecut ei şedinte al C o m ite tu lu i exe cu tiv al vie, m obilizatoare. C olectivele de m u lt spor De cu rin d în rem iză a ritm ic ă a p la n u lu i, le-au a ră ta t co n ­
fric ţiu n e , c o n tro lu l p rin sondaj al corespondent au rep ara t şi în tre ţin u t 4 km . de S fa tu lu i p o p u la r regional a in m în a t m u n cito ri, in g in e ri şi te h n icie n i se fost in tro du să lo com o tiva 230 187 la cret cum tre b u ie să lucreze p e n tru
„D ip lo m a dc com ună fru n ta ş ă ” , cei
d ru m , au c u ră ţa t 1.000 m. şan ţuri, pre zen ţi au iz b u c n it in aplauze. Era preocupă îndeaproape de organizarea care trebu ia efectuată rep ara ţia tip obţinerea un or randam ente sporite.
Ca urm are, in anul 1964 co le c tiv u l
La gazeta de perete au p la n ta t peste 2.000 bucăţi pom i sem nul b u cu rie i ce o sim ţeau pen­ judicioasă a m uncii, folosirea din IIR D , O rgan izindu -şi bine munca, reviziei de vagoane d in S im e ria
o rn a m e n ta li ctc. p lin a ca p a cită ţii m a ş in ilo r şi u tila ­ lu c ră to rii din această echipă au scur­
tru aprecierea făcută. De aseme­ je lor. respectarea proceselor tehno­ tat cu 4 zile d u rata rep ara ţiei. tria j şi-a în d e p lin it p la n u l dc p ro ­
La fiecare d in lu c ră rile a m in tite
Gazeta de perete „M eşteşu ga rul" Pină acum au fost re c ru ta ţi 22 co­ d e p u ta ţii S era fim M atei, M iro n M a ­ nea, un ui m are nu m ă r de cetăţeni logice de fa b rica ţie , în tă rire a d isci­ C o lectivu l de m uncă de la depoul ducţie cu 34 de zile în a in te de te r­
a org an izaţie i de bază P.M.R. de la respondenţi care, in urm a in s tru irii tei, L a u re n ţiu Popa, P etru Ursa, L i- le-au fost în m in a te insigne de „F ru n ­ p lin e i în muncă, reducerea tim p ilo r C.F.U. Petroşani se preocupă îndea­ men.
cooperativa meşteşugărească „R e te­ organizate la începutul acestei lu ni, via Rusu, Nieoîae N e griia, R usalim ne p ro d u ctivi. Ca u rm a re pe graficele proape de îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii re ­ E xpe rie nţa clobîndilă este la rg răs-
za tu l" d in Haţeg aduce o valoroasă p a rticip ă a ctiv la a p a riţia fiecărei Doda si a lţii şi-au făcut s im ţită pre­ taş in gospodărirea sa te lo r". în tre c e rii socialiste se înscriu zi de p a ra ţiilo r. Dacă în a in te vrem e m un­ p in d ită şi in acest an. În tre g u l colec­
c o n trib u ţie la m obilizarea tu tu ro r e d iţii «i gazetei de perete. M a ria zenţa din p lin. S in t re zu ltate şi a p recieri, care zi succese to t m ai frum oase. c ito rii a te lie ru lu i nu puteau executa tiv se preocupă îndeaproape de îm ­
lu c ră to rilo r p e n tru în fă p tu ire a sar­ Slancu, A u re l Şeroni, G hcorghe M ă r­ D u m inica trecută, m unca desfăşu­ m obilizează oam enii. De a ltfe l, toţi toate re p a ra ţiile , m u lte locom otive b u nă tă ţirea con tinu ă a o rg a n iz ă rii
c in ilo r dc plan. C o le ctivu l gazetei gineam ! şi A le x a n d ru C ra in ic s in i rată în ca d ru l a c ţiu n ilo r p a trio tice cei prezenţi la adunare şi-au e x p ri­ Sub rebutul admis erau trim is e la alte depoun pentru m un cii, aplică in pro du cţie m ăsuri
de perete (responsabil V ic to r Udroă) a fi reparate. în prezent toate loco­ eficace. P entru repararea vagoane­
cîţiva d in tre aceia ca ic au redactat d in anul 1964, de către cetă ţe nii co­ m at h o lă rîre a de a o b ţin e în noul m otive le depoului sc repară aici. si lo r s-a am enajat un canal ilu m in a t,
îsi desfăşoară a ctivita te a după un m ateriale le cele m ai interesante, n - m unei B rănişcn, a p rim it o în a ltă In anul 19G4 co le ctivu l ele muncă in plus s-au reparat şi locom otive de care pe rm ite executarea re p a ra ţiilo r
plan de m uncă, a rtico le le fiin d preciatc de c itito ri. apreciere. Pe baza re zu lta te lo r o b ţi­ an rezu ltate cu m u lt m ai bune în de la secţia b lu m in g a C.S. H une­ la alte depouri. C alitatea re p a ra ţiilo r
schim bate cu re g u la rita te de 2 o ii S. N1CU nute, com una a ocupat locul III pe a c ţiu n ile gospodăreşti şi de în fru ­ doara şi-a depăşit s im ţito r p la n u l de efectuate a p rim it întotdeauna c a li­ de lu cru şi pe tim p u l n o p ţii. Se v o r
pc lună. corespondent regiune in întrecerea p a trio tică . museţare:' producţie. Acest succes i-a m o b iliza t intro du ce conducte de ulei în grupa
pe m u n c ito rii, in g in e rii şi te h n icie n ii fic a tiv u l „excelent". lin iilo r de plecare, e lim in in d u -se
de aici la obţinerea un or re a liză ri C lO NESC U tra n sp o rtu l u le iu lu i de către m u n ci­
’ corespondent
m ai frum oase. D re pt re zu lta t, cu toa­ tori. Echipele de re vizie au fost în ­
DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR U. T. M. tic de la orc, nu pregăteau tem ele te că au în tim p in a t unele gre utăţi, tă rite cu m u n c ito ri c a lific a ţi.
indicate. A lţii au p rins gustul pa­ au reu şit să ob ţin ă re a liză ri bune In Planul de producţie, R ezultatele acestor preocupări sînfc
h a ru lu i ceea ce priveşte în d e p lin ire a p la n u ­ bune. M u n c ito rii de aici îsi re a li­
Faţă de aceste lip s u ri, adunarea lu i de p ro du cţie şi îm b u n ă tă ţire a ca­ realizat ritmic zează ritm ic sa rcin ile ele plan, exe­
Să cultivăm la toii nem a luat o poziţie sănătoasă, a ju tin - cluse de in g in e rii S a la liu şi C o lum - C o le ctivu l de muncă de la revizia cută re v iz ii de ca lita te tot m ai
lită ţii la m in a te lo r. S ch im b u rile co n ­
du -i pe cei in cauză să înţeleagă în
bună.
ban şi-au depăşit sa rcin ile de plan
ce constă g ra vita te a
fa p te lo r
lor.
C. E M IL
S-a scos in evidenţă fa p tu l că aceste pină in ziua de 23 ia n u a rie cu 300 tone de vagoane S im e na tria j a d o b în d it corespondent
în an ul tre cu t o experienţă bogată in
lip s u ri puteau fi p re ven ite dacă o r­ şi respectiv cu 350 tune lam inate.
respectul mun g a n iza ţiile U .T.M . luau d in tim p m ă­ adus din p lin c o n trib u ţia tovarăşii
pcă
La obţinerea acestor succese şi-au
s u rile corespunzătoare, dacă creau
Fttsoi IIie. H uleam ă Sever, Popa Pe­
o op in ie de masă com bativă îm po­
triv a n e a ju n s u rilo r existente. tru. Ispas O ctavian, Locsei A le xa n ­
C a ra cte ristic a c tiv ită ţii e le v ilo r de dru . Roşu Petru, Bartn S igisniund şi
O rg a n iz a ţiile U .T.M . m ilitează cu peste J 400 de cadre de nădejde, toare problem e ale procesului in ­ a lţii.
lo t m ai m u ltă consecvenţă pe ntru a m u n c ito ri cu tem einice cunoştinţe şi ru c iiv -o d u c a liv . In m en ta lita te a la G ru p u l şcolar profesional din C u ­ D U M IT R U ST ROI E
crea şi dezvolta Ja tin e ri con ştiin ţa teoretice şi profesionale, care se a- unor elevi, p u ţin i la num ăr, mai per­ g ir — lu cru s u b lin ia t şi de adunare corespondent
ră sp u n d e rii fa ţă dc m uncă, faţa de ch ită cu cinste de sa rcin ile ce le-au sistă ici eon greşită că este su ficie n t — este răspunderea faţă de m uncă,
a v u tu l obs iese, respectul pe n tru tra ­ fost încred in ţa le. M u lţi d in tre cei să sti să m in u ie şti un strung, o ra- g rija pentru pregătirea lo r m u ltila ­
teralei. L ip s u rile existente arată însă Reparaţii la timp
d iţiile re v o lu ţio n a re ale p o po rulu i care au a b so lvit şcoala îndeplinesc boteza, o freză sau a lte m aşini u n e l­
ro m in , dragostea şi devotam entul fu n c ţii im p o rta n te in ap ara tu l dc te D in această cauză, ci nu dau ţoa­ că nu în toate o rg a n iz a ţiile de bază
d in şcoală, se desfăşoară o şi de calitate bună
p e n tru p a tria noastră socialistă. Pc p a rtid , de stat si econom ic, s in i m u n ­ lă a te n ţia în su şirii cu n o ştin ţe lo r cc U.T.M
tâ rîm u l a c tiv ită ţii educative, C om i­ c ito ri cu îna ltă c a lifica re la cele sc predau la lim b a rom înă, m atem a­ muncă de perspectivă, nu se ia clin Sub d irecta supraveghere a şefu­
te tu l ra io n a l U .T.M , O răştie a acu­ două uzine d in oraşul C ugir. tic i şi la a lic obiecte, m u lţu m in d u -se tim p poziţie com bativă faţă dc orice lu i de atelier, m a istru l Crişan loan,
m u la t o bună experienţă. A d u n ă rile In ca d ru l Şcolii profesionale clin să ob ţină note la lim ită . m anifestare de in d iscip lin ă . echipa de re p a ra ţii condusă de Deat-
deschise, organizate in în tre p rin d e ri, C ugir, sub îndrum area co rp u lu i d i­ In această d ire cţie , sa rcin i spo­
O rg a n iz a ţiile U.T.M ., cadrele d i­
în u n ită ţile socialiste ale a g ric u ltu ­ dactic, a o rg a n iz a ţiilo r U.T.M ,, m un­ dactice tre b u ie să desfăşoare o a c ti­ rite re vin o rg an izaţie i de p a rtid pe
r ii si in s titu ţii se num ără p rin tre cesc cu sirg u in ţă sule de tin e ri pen- v ita te d ife re n ţia tă in rin d u rile aces­ şcoală, care trebu ie sa a ju te în m ai A ici, in secţia d c lu stru it,
m u ltip le le si eficacele form e ale iiu a-şî însuşi şi perfecţiona mese­ to r elevi pe n tru a -i a ju ta să înţe­ m arc m ăsură o rg a n iza ţiile U .T.M . m o b il a p r o d u s ă d c I.Itl.E .
m u n c ii p o litic e ele masă. ria aleasă. pe ntru a desfăşura în i n u lu i e le vi­ H rad p r im e ş te în fă ţiş a r e a p c
leagă că cetăţeanul societăţii noa­ lo r o m u ltila te ra lă a c tiv ita te educa­
La o asemenea adunare deschisă, F aptu l că peste 6G la sulă clin c- stre dc azi tre b u ie să fie un om in ­ c a r e o în tiln e s c c u m p ă r ă t o r ii
org an izata pe tem e educative în o ra ­ Icvi au o b ţin u t, in p rim u l trim e s tru s tru it. p re g ă tit tem einic şi m u ltila ­ tivă , să sădească în co n ştiin ţa tu tu ­ in m a g a z in e . D e a c e e a , m u n c i ­
şu l C u g ir, au p a rtic ip a t num eroşi note bune si fo a rte bune la pregă­ teral. ro r respectul pe ntru m uncă, cinstea to a r e le F lo r e n t in a b o l d e a $i
e le vi şi p ă rin ţi. R e fe ratul prezentat tire a teoretică, că aproape to ţi e le vii si c u ra ju l, voinţa şi fe rm ita te a pen­ E len a O l a n i sc s tr ă d u ie s c să
cu acest p rile j de tov. V i orei Jianu, au d o bînd it rezultate bune în pregă- M ai grav este fa p tu l că u n ii elevi, tru în fă p tu ire a s a rc in ilo r în c re d in ­ e x e c u t e n u m a i lu c r u d c c a ­
p rim -s e c re ta r a l C o m ite tu lu i raional lire a practică de a te lie r şi in pro ­ cum s in t G hcorghe Diaconu, V a ie r ţate. litate.
U .T.M . O răştie, a făcu t num eroase ducţie, atestă seriozitatea cu care ei D uluanu, Pavel Bozian şi a lţii, au A. N A G V
r e fe riri Ia c o n d iţiile m in un ate crea­ se pregătesc de a păşi în viaţă. u ita t de în d a to ririle ce re v in unui
te ele re g im u l nostru dem ocrat-popu- R e fe ratul si d is c u ţiile pu rta te pe elev, de d iscip lin a şcolară. N u ascul­
la r p e n tru tin e re lu l m u n cilo r, Ja g ri­ m arginea lu i au scos in evidenţă şi tă de s fa tu rile celor m ai în virstă ,
ja şi a te n ţia cu care ei sin t a ju ta ţi
existenţa un or n e ajunsu ri d in a c tiv i­ de p ă re rile bune ale celor de o sea­
p e n tru a deveni cetăţeni de nădejde Ce învăţăminte trageţi VOM STÂRUS m REZOLVAREA
tatea educativă desfăşurată de orga­ mă cu ei. A u s fid a t c rîtic ile ce li
a i p a trie i noastre socialiste. n iz a ţiile U.T.M . U nele d in aceste s-au fă c u t în org an izaţia U .T.M .
In a n ii p u te rii populare, Şcoala a cţiu n i nu s in t tem einic pregătite, nu Această a titu d in e a dus pină acolo din experienţa anului 1964
profesională d in C u g ir a crescut s in t o rie n ta te s p ic cele m ai arză­ in c it u n ii d in tre ei lipseau sîstem a-
pe linia promovării PÎNA LA CAPĂT A PROBLEMELOR
tehnicii noi?
Se poate spune pe d re p t c u v ir.t că stru c tiv e De asemenea, s-a îm bun ă­ consum ul specific de cocs pe tona (nale produsele unde sc pictează.
anul 1964 a fost p e n tiu co le ctivu l de tă ţit u rm ă rire u p a ra m e trilo r ci de de fon tă a scăzut cu a p ro x im a tiv 40 R ezultatele vo r li fă ră înd oia lă bune.
m uncă al uzinei noastre un an bo­ fun cţio n a re . Rozul ia iele s-au a ră ta t kg. Bazaţi pc acest succes am tre ­ In 1960, nc-am propus de aseme­
gat in re a liz ă ri pe tă rim u l prom ovă­ a li prom iţătoare- Speram ca, in cut la constru ire a unui pre în călzi- nea să e xp erim e ntăm folosirea gazu­
r ii no ului in procesul de producţie. scurt tim p , să o ap lică m tu succes lo r la cu b ilo u l ele fontă de la tu r­ lu i m etan la c u b ilo m i şi la cuptoa­
Sub înd ru m are a org a n iza ţie i de si, în fin a l, să ne aducă o econo­ nă toria veche. L u c ră rile sin t ava n­ rele de neferoase
p a rtid , cadrele te h n iro -in g in e re şlî, m ie la consum ul spe cific de cocs de sate şi avem toată încrederea cu vor La sectorul semicocs an fast efec­
m u n c ito rii din ca d ru l fiecărei secţii circa 50-60 la' sulă. da roade. tuate încercări pe n tru intro du cerea
şi sector s-au s tră d u it să Iacă d ru m T o t la sectorul fu rn a le , în vede­ O problem ă destul de d ific ilă pen­ gazului m etan la cuptoarele carbo-
tot m al la rg procedeelor tehnologi­ rea rid ic ă rii te m p e ra tu rii a c ru lu i tru co le ctivu l nostru dc tu rn ă to ri a. flu id . In acest scop s-a trecut la
ce noi, in s ta la ţiilo r şi m ecanism elor in s u fla t eu circa 100-150 gracle Cel- fost aceea a tu rn ă rii g h id a je lo r de m odificarea un ui focar al unui cup­
de înaltă p ro d u c tiv ita te , aşa in c it să sius — fa cto r de seamă in reducerea la m inoare pentru C. S. H unedoara tor în vederea cre şte rii v o lu m u lu i
poală produce tot m ai m u lt, m ai bun consum ului dc cocs şi creşterea in ­ din fontă nodulară. In urm a m in r de gaz in su fla t la cel optim . N oul
şi m ai ie ftin . In cele ce urm ează am d ic ilo r de u tiliz a re — nc preocupă S trădanii depuse de in g in e rii, teh­ focar va li experim ent U t o dală cu
să mă re fe r do ar la citeva din p ro ­ introducerea gazului m etan la ca ţi­ n ic ie n ii şi tu rn ă to rii dc aici s-a a- efectuarea re p a ra ţiilo r cap itale p la ­
blem ele m ai im p o rta n te care au sta t pe re. Pină acum n-am p u tu t în tre ­ ju n s la turna rea cu succes a p r i­ nificate. In acelaşi tim p iasă, vom
în atenţia noastră, m odul Ie r dc re ­ p rind e n im ic în această d ire cţie da­ m elor bucăţi E xp e rim e n ta le la H u ­ e xp erim e nta cu el şi gazul de fu r ­
zolvare şi pei'Spectivele ce le des­ to rită u z u rii lo r în a in ta te şi c a lită ­ nedoara, ele au dat re zu ltate foarte nal. In te n ţio n ă m să ajungem la cea
chid p e ntru v iito r. La sectorul fu r ­ ţii necoi espunzătoni e a m a te ria lu lu i bune. Ca urm are, am p rim it un nu ­ m ai bună soluţie, oare să conducă
nale, de p ild ă , anul tre cu t s a însu­ re fra c ta r clin care s îiu con fecţion a­ m ăr m are de com enzi. De cu rînd au la obţinerea unei p ro d u c ţii de o ca­
ş it cu succes tehnologia p ro d u ce rii te. Cu ocazia re p a ra ţie i cap itale se fost luate m ăsu rile necesare p u n e rii lita te c it m ai bună şi c it m ai ie ftin ă .
fo n ie i lasfcron.se. De m en ţion at este va schim ba cărăm ida re fra cta ră , in ­ ta punct a procesului tehnologic, a Fireşte, iu cele de m ai sus am n-
că nu s-a în re g istra t nici o decla­ trodu ci n du-sc a lta de ca lita te m ai u tila ju lu i ele fo rm a re si tu rna re, aş i ră tn t doar citeva d in preocu pările
sată şi n ici o şarjă de trecere. In bună, care va p e rm ite introducerea îneît să se poată trece la pro du cţia noastre pe tă rim u l in tro d u c e rii te h ­
mod deosebit însă, ne-a preocupat gazului m etan. O dală cu aceasta în serie. n ic ii noi. Ele s in t însă m ai num e­
in su flo rca p ra fu lu i de cărbune în consum ul de cocs va scădea cu c ir ­ T ot in cursul a n u lu i trecut, Ia roase. A vem încrederea că stă ru in d
fu rn a le cu a ju to ru l unei in s ta la ţii ca 50 kg. pc tona de fontă. tu rn ă to ria de lin g o iie re , s-a e x p e ri­ în rezolvarea pină la capăt a obiec­
speciale, de con stru cţie o rig in a lă . A - T o t în vederea re d u ce rii consum u­ m entat uscarea cu ra d ia ţii in fra ru ş ii tiv e lo r ce ni le-am propus vom reuşi
ceasta, in scopul re d u ce rii consum u­ lu i de cocs, la tu rn ă to ria de lin g ti- în solul tu rn ă to rie i. A p lica re a aces­ ca in anul in cui's si in perioada ce
lu i specific de cocs si bineînţeles a tie re s-a pus în fu n cţiu n e un preîn- tu i procedeu a condus la elim in are a urm ează să aducem o c o n trib u ţie
p re ţu lu i de cost pe tona de fun ia. ră lz ito r cu aer. La început tem pe ra­ in c lu z iu n ilo r, n a d e re n ţilo r şi a su­ spo rită la în fă p tu ire a s a rc in ilo r ce
A u fost în iîm p in a te m ulte g re u tă ţi. tu ra o b ţin u tă era dc circa 200-220 flu rilo r. în consecinţă la îm b u n ă tă ţi­ Ic pune p a rtid u l în faţa colective­
Este vorba de unele d e fe cţiu n i m e­ gracle Celsius. In urm a urnii stud iu rea c a lită ţii p ro du cţiei şi, p rin re d u ­ lo r dc s id e ru rg is ii în ţara noastră.
canice ale in sta la ţie i a m in tite . In a m ă n u n ţit i s-au adus îm b u n ă tă ţiri cerea consum ului de m angal, la re ­
F r u m o s u l tr e b u ie sa f ie u n a tr ib u t al p r o d u s e lo r F a b r ic ii „ C ă p r i o a r a “ d in S e b e ş . El este solicita t d e u ltim u l tim p însă, s-a în tre p rin s un la focar, boltă şi c irc u itu l dc gaze, ducerea p re ţu lu i de cost De aceea, D U M IT R U B U C U R
c u m p ă r ă t o a r e . A t e n ţ i a c e o a c o r d ă c a lită ţii b r ig a d a c o n d u s ă d e M o r g a r e l a A p o l z a n este d e c i ju s tifica tă . stu d iu a m ă n u n ţit asupra ei şi i s au nsn in c it tem pe ratura a crescut la în vinul în curs, nc-am propus să-1 in g in e r şef la U zina „V ic to ria *
Foto: V. O N O IU adus o seamă de îm b u n ă tă ţiri con­ 300 grade Celsius. D re pt re zu lta t e xtin d e m şi la tu rn ă to ria veche, la C alau