Page 93 - 1965-01
        P. 93
     PROLETARI  DIN  TOATF.  ŢĂRILE,
                 ANUL  XVII.'  NR.  3137                        SIMBĂTĂ  30  IANUARIE  19(55                             4  p o g in l,  25  b a n i
          Pentru  îndeplinirea  şi  depăşirea  planului  de  stat  pe  19b5
                                                                                                                                                               G a b r ie la   P o p ,  b o b i n a t o a r e   la  S.R.E.  V u lc a n   e x e c u t ă   n u m a i  lu c r ă r i  d e   b u n ă   ca lita te.
                                                                                                                                                             *   Ia t-o ,  in  f o t o g r a f i a   d e   fa ţă ,  la  lo c u l   său   d e   m u n c ă .
                                                                                                                     Q  Astăzi  şl  mîine  arc  loc  la
          ALTE COLECTIVEÎSrÎAU ENTUZIASTE                                                                          Vaţa  un  seminar  cu  activiştii^ cul  C.  S.  Hunedoara
                                                                                                                   turali  din  raionul  Brad.  Participă
                                                                                                                   directorii  căminelor  culturale  şi                       LSJ
                                                                                                                   bibliotecarii  din  satele  şi  comu
                                                                                                                   nele  raionului.  In  faţa  activişti
                                                                                                                   lor  culturali  vor  fi  expuse  lecţii
          ANGAJAMENTE                                                      NTRECEREA                               profesionale  şi  metodice.  In  pro  c£/ttpe$in'(i(lere  (jm nla ş.a ţie
                                                                                                                   gramul  activităţilor  figurează  dc
                                                                                                                   asemenea,  organizarea  şi  desfăşu
                                                                                                                   rarea  unui  concurs  model  „Cine
                                                                                                                   citeşte  cîştigă",  intitulat  „Contem  regiune w  ra m u ra  d d e iu rg ie ă
          Minereu  mult,                                                       SOCIAL                              poran  cu  viitorul".
                                                                                                                     ®  Tinerii  de  la  cooperativa
          cu  conţinut  bogat                                                                                      „Jiul"  din  Petroşani  au  fost  zilele   M u n c it o r ii  d in   s c h i m b u l   d e   d i m i   cestea ,  aşa  c u m   de  a ltfe l  s-a   a p r e   rile  d e   c a lif ic a r e   şi  c ir c a   8.000  au
                                                                                                                   trecute  oaspeţii  oraşului  Alba  lu-
                                                                                                                   )ia.  In  cadrul  acestei  excursii,  co
                                                                                                                   operatorii  din  Petroşani  au  vizilat   n e a ţă   a u   p r e d a t  şta feta   lu c r ă to r ilo r    ciat  şi  tn  d a r e a   d e   se a m ă ,  e x is tă    u r m a t  cu r s u r ile   d e   r id ic a r e   a  c a l i 
                                                                               gn u,  porum b,  c a rto fi,  etc.  in  coo                            d in   s c h i m b u l   u r m ă to r .  A p o i ,  m u lţi   in e p u iz a b ile   r e z e r v e   in te r n e   p e n tr u    fic ă r ii  p r o fe s io n a le .
            A d u n ă rile   de  dezbatere  a  c ifre lo r   D in  angajam entul  anual,  se   va   p e rative le  agricole  dc  producţie.  A -   cetatea  Alba  tulia,  obeliscul  lui
          de  plan  pe  anul  1065  au  p rile ju it   realiza  piuă  la  1  M ai:  cest  lu cru  a  reieşit  şi  cu  ocazia  dez  lloria,  muzeul  şi  bibliotecile  din   d in tr e   ei  ş i-a u   dat  in tiln ir e   in lr -u u a    rid ic a r e a   p e   o   tr e a p tă   s u p e r io a r ă   a   S -a    a c o r d a t   o    m a r e    a te n ţie
          m u n c ito rilo r,  te h n ic ie n ilo r  şi  in g i-   +   O  creştere  dc  0,5  la  sulă  la   b a te rii  c ifre lo r  de  pian  pe  anul  1905   oraş.  d in   s ă l i l e 'd e   ş e d in fe   a le  c o m b i n a t u   ca lită ţii  p r o d u s e lo r   s id e r u r g ic e .  o r g a n iz ă r ii  m a i  b u n e   a  re p a r a ţiilo r ,
         *  n o rilo r  dc  la  E.M.  Deva  o  analiză   producţia  dc  minereu;  cind,  pe  baza  unei  analize  p ro fu nd e   ®  Astăzi,  la   căminul  cultural   lui  p e n tr u  a  p a r t ic ip a   la  u n   e v e   C u m   a u   fo s t  o b ţin u t e   s u c c e s e le   a -   în tre ţin e rii  la  c a ld   a  c u p t o a r e lo r ,
         \ tem einică  a  a c tiv ită ţii  desfăşurate                         a  p o s ib ilită ţilo r  de  care   dispune   din  Totcşti,  raionul  haţeg  va  avea   n im e n t  d e o s e b it  :  a n a liz a   î n d e p li  m in tite   ?  la tă   d o a r   c î ţ i c a   d in tr e   f a c   o rg a n iză rii   m ai   bune   a   repa
          in  a n u l  trecut.  Pe  baza  experienţei   ♦  30.000  Ici  economii   supli  pe ntru  con tinu a  Îm b u n ă tă ţire   a  m un  loc o seară culturală  dedicată  mem  n irii  a n g a j a m e n t e l o r   r e c ip r o c e   c u   tori  :  o r g a n e le   şi  o rg a n iz a ţiile   d e    ra ţiilo r  la   rece.  C a   u r m a r e    tim 
          acum ulate  şi  a  p o s ib ilită ţilo r   de   mentare  la  preţul  de  cost.  cii.  pentru  în fă p tu ire a   s a rc in ilo r  ce-i   brilor  cooperativei  agricole  dc  pro  p r in s e   in   c o n t r a c t u l  c o l e c t i v   p e   a n u l   p a rtid   au  luat  m ă s u r i  p o li t ic e   e-   p u l  d e   f u n c ţ i o n a r e   a  c u p t o a r e lo r
          care  dispune,  co le ctivu l  de  m uncă  al   In  vederea  în d e p lin irii   an ga ja  re vin ,  co le ctivu l  de  aici  s-a  anga    1964  şi  a p r o b a r e a   n o u lu i  contract   Jicace.   Ele  a u   în d r u m a t   hi   p e r   M a r tin   a  c r e s c u t  sim ţito r.  L a   la 
          e xp lo a tă rii  işi  ia  urm ă to are le  anga  m en te lo r  luate  în  întrecerea  socia           ducţie  din  localitate  care  s-au  c-   d c   m u n c ă   p e   a n u l  1965   'T otod a tă    m a n e n ţ ă   c o n d u c e r i l e   s e cţiilo r,  c o   m i n o a r e   d u ra ta   r e p a r a ţ iilo r   a  fo s t
                                                                                                                   videnţiat  la  învăţămîuîul  agrozoo
          jam ente  pe ntru  anul  1065:     listă,  a  fost  în to cm it  un  plan  de   ja t:                    tehnic  dc  masă  si  în  alte  acţiuni   ei  au   ţin u t  să  p a r t ic ip e   la  lu m i n a   le c tiv e le   d e   m u n c ito r i,  in g in e r i  şi   s cu rta tă ,  u tila je l e   şi  a g r e g a t e le   an
                                                                                                                                                       rea   d e   că tr e   b ir o u l  e x e c u t i v   a l  C o n 
              <►  Să  sporească  producţia  dc   m ăsuri  tehnico -orga nizatorice   ra re    <g>  Să  depăşească  volumul  lucră  întreprinse  dc  către  conducerea  u-   s iliu lu i  r e g io n a l  al  s in d ic a t e lo r   H u   te h n ic ie n i   în   lu a r e a    şi   a p lic a r e a    fo s t  a s ig u r a te   cu   p ie s e   d e   s c h im b .
            minereu  cu  0,5  la  sută;      p re v e d e :  m ecanizarea  în că rcă rii  în   rilor  agricole  mecanizale  cu  1  la   nilăţii.  Cu  acest  prilej  va  fi  pre  n e d o a r a ,  c o le c t iv u lu i  d e   m u n c ito r i,   u n o r   m ă s u r i  t e h n ic o -o r g a n iz a t o r ic e    T o t  a ici  s -a u   îm b u n ă tă ţit  s c h e m e le
                                                                                                                                                                                                                         d e   la  lu m in a re .  L a   b l u m i n g   s -a   m ă 
              ^   Prin  mecanizarea  încărcării   abataje  cu  m aşini  pneum atice  de   sulă,  cc?a  Ce  reprezintă  realizarea   zentată  şi  piesa  dc  teatru  „l anţul   te h n ic ie n i  şi  in g in e r i  d e   la  m a r e l e    b in e   gin d ite.  La  l o c u r ile   c h e ie   an
            în  abalajc  să  realizeze  o  produc  încărcat  şi  tra n sp o rta t  T    2  G..  e-   pesle  plan  a  1213  hantri  de  ară  slăbiciunilor".  c o m b i n a t   s id e r u r g ic ,  a  d i p l o m e i   d e   fo s t  r e p a r tiza ţi  să  lu c r e z e   m e m b r i    rit  c a p a c it a te a   d e   în c ă lz ir e    p r in
             tivitate  cu  0.5  la  sulă  mai  mare   Ice trifica re a   o riz o n tu lu i   140   m  şî                                               „ î n t r e p r i n d e r e   fr u n ta ş ă   tn  în tr e c e   d e   p a rtid   c u   o   b o g a tă   e x p e r ie n ţă .   c o n s t r u ir e a   d e   n o i  c e lu le   d e   p r e in -
             decît  sarcina  planllicată.  iar  prin   dotarea  acestuia  cu  locom otive  e-   tură  normală;       $   In  incinta  magazinului  dc   rea  s o c ia lis tă "  p e   Qiiul  1964,  p e  r e   C o m it e t u l  d e   p a r tid   d e   la  c o m   că lzire .  A p o i  s-a  m ă r it  d im e n s iu n e a
            specializarea  brigăzilor  pc  genuri   Icctrice  cu  tro le u   de  7  tone.  In  sco  Să  reducă  preţul  de  cost  pe   confecţii  „Select"  din  Deva  s-a  des  g iu n e,  in   r a m u r a   s id e ru rg ic ă .  A n    b in a t  şi  o r g a n iz a ţiile   d e   b a ză   au   b lu m u r i l o r   fa b r ic a te .  D re p t  rezu ltat,
             de  lucrări  să  sporească  vitezele  dc   pul  re d u ce rii  consum ului  de  lem n   fiecare  hanlru  cu  0,33  Iei.  Aceasta   chis  un  nou  raion  de  galanterie   v e n it  să  p a r t ic ip e   la  a ce a s tă   fe s t i  în d r u m a t  şi  s p r ijin it  c o m ite t u l  s in   la  b lu m in g ,  in d ic e le   d e   u tiliz a r e   a
             înaintare  la  lucrările  orizontale  şl   se  va  e xtin d e   arm area  m etalică  cu   înseamnă  ob|inerea  peste  plan  a   pentru  bărbaţi.  Cumpărătorii  pot   v ita te   c e i  m a i  b u n i  d in tr e   ce i  m a i   d ic a lu lu i   şi   g r u p e le    s in d ic a le    in    a g r e g a t e lo r   a  c re s cu t,  iar  p r o d u c ţ ia
             verticale  cu  0,5  la  sulă  fa|ă  de   p ro filc   T ll. ,   ia r  p e ntru  îm b u n ă tă         găsi  aici  un  bogat  sortiment  dc  că  b u n i  co c s a r i,  o ţe la r i.  fu rn a liş ti,  lu   organizarea   în tr e c e r ii   socia liste.   a  s p o rit.  C o m p a r a t i v   cu  lu n a   ia 
             plan;                           ţire a   a e ra ju lw i  in  m ină  ^>e  va  m on  unor  economii   in   valoare   de   măşi,  ciorapi  şi  alte  tricotaje,  o   m in ă to r i,   a g lo m e r a to r iş t i   etc.   C u    G r u p e le   s in d ic a le   a u   a c o r d a t   a c e s   n u a r ie   in   lu n ile   n o i e m b r i e   şi  d e 
              ^   Să  îmbunătăţească  cu  0,3  la   ta  noua  staţie  de  ven tila to are.  42.*!36  Ici;          gamă  variată  dc  pălării  şi  cravate.  toţii  au  ţin u t   să   se   iu tiiu e a s c ă    tei  p r o b l e m e   o   a te n ţie   d e o s e b ită .   c e m b r i e   p r o d u c ţ ia   m e d i c   z iln ic ă   la
             sută  calitatea  minereului   extras   P la nu l  -M.T.O.  mai  prevede  orga  ^   Să  execute  (a  timp  şl  de  cali  Q  Colectivul   şantierului   IV   a ici  p e n tr u   a  f a c e    u n    f r u c t u o s    C a   u r m a r e ,  în  c u rs u l  a n u lu i  1964   b lu m in g   a  cr e s c u t  cu   600  lo n e   la 
             prin  probarea  atentă  a  zăeămintu-   nizarea  unor  em isuri  de  c a lific a re    tate  ţoale  lucrările  agricole,  ast            s c h i m b   d c   e x p e r ie n ţ ă    l - a m   v ă zu t   in tr e c c r e a   s o c ia lis tă   a  a v u t  u n   c a   m in a te .
             lul.  podirca  vetrclor  în  abataje  şi   şi  rid ica re   a  c a lific ă rii  profesiona           construcţii,  I.C.S.H.,  a  fost  decla  d is c u tin d   cu   a p r in d e r e ,  c o n s u lt in -    ra cte r  m a i  v iu ,  m a i  d in a m ic .  La   In  cu vin  tul  său,  tov.  Io a n   C o to f,
             înlăturarea  exploatării  zonelor  dc                                fel  Ilicit  dc  pe  flecare  hectar  culti  rat,  recent,  colectiv  fruntaş  în  în  d u - s e   u n u l  cu   altu l,  im p ă r tă ş in d u -ş i   baza  în tre ce r ii,  in    c a r e    a u    fo st   m e m b r u   al  C .C   al  l>  M . R ,  se cre ta r
             minereu  cu  conţinut  sărac;   le,  d ife re n ţia te   pe  m eserii,  ceea  cc   vat  să  se  realizeze  peste  plan  cile   trecerea  socialistă  pe  anul  1964,  In   a n tr e n a ţi   m a jo r ita t e a    m u n c i t o   al  C.C.S.,  a  a p r e c ia t  s u c c e s e le   o b 
              +   Valorilicînd  judicios  rezerve  va  duce  la  o  m ai  bună  organizare   150  kg  qriu, 200  kg porumb,  200  kg   cinstea  lui  se  organizează  astăzi   fie c a r e   e x p e r ie n ţ a   b u n ă   a c u m u la t ă    rilor,   au   stat   o b i e c t i v e    c o n c r e t e    ţin u te   d e   s id e r u r g iş tii  h n n e d o r e n i,
             le  interne,  reducind  consumul  dc   a  m un cii,  la  folosirea  din  p lin   a   cartofi  şi  100  kg  floarca-soarclui;  la  club  o  serală  festivă  la  care  işi   la tă   că   In  sală  se  a ş te rn e   o  li  p o t r iv it  s p e c if ic u lu i  f ie c ă r e i  secţii.   in   în tr e c e r e a   socia listă .  V o r b i t o r u l
             energic  şi  materiale,  se  vor  rea  m a şin ilo r  şi  u tila je lo r,  la  sporirea              dă  concursul  şi  brigada  artistică   nişte  d e p lin ă .  T o v a r ă ş u l    Ş o im o ş i   A d u n ă r i l e   g r u p e l o r   s in d ic a le   şi  c o n -    a  a ră ta t  c ă   la  C .S .ll.  e x is t ă   i n e p u i 
             liza  100.000  lei  economii  suplimen  p ro d u c tiv ită ţii  şi  îm b un ătăţire a  ca  ^   Să  scurteze  cu  5  zile  perioa  de  agitaţie.  Ş te fa n ,   p r e ş e d in t e le    c o m ite t u lu i   s fă lu irtle   d e   p r o d u c ţ ie   o u   fo s t  p r e   z a b ile   r e z e r v e   in te rn e ,  c a r e   i'a lo r i-
             tare  Ia  preţul  dc  cost.     lită ţii  m in e re u lu i  extras.  da  de  reparaţii  şi  dc  pregătire  a   Tot  azi,  in  sala  dc  cultură  a  sec  s in d ic a tu lu i  de  la  C.S.  H u n e d o a r a ,   gă tite   b in e   şi  s -a u   d e s fă ş u r a t  la  u n    f ic a t e   cu  c h ib z u i n ţ ă   v o r   d u c e   la  r e a 
                                                                                  utilajului  care  va  fi  folosit  in  cam  torului  energetic  are  loc  scara  evi  p r e z in t ă   du rea   d e   s e a m ă   c o m u n ă   a   n iv e l  c o r e s p u n z ă t o r    In  c a d r u l  lo r   liz a re a   şi  d e p ă ş ir e a   p la n u lu i   d c
                                                                                                                                                       c o m it e t u lu i  s in d ic a tu lu i  şi  c o n d u 
                                                                                  paniile  agricole  din  acest  an.  denţiaţilor  in  întrecerea  socialistă                           m u n c it o r ii  au   v en it  c u   p r o p u n e r i  şi   p i o d u c ţ i e   p e  a n u l  1965  la  to{i  in d i 
          N um ai  produse  de  calitatea  I                                     P entru  în fă p tu ire a   cu  succes  a  an  dc  la  această  unitate.  c e r ii  l e h n i c o - a d m i n i s t r o t i r e   a  c o m   cu   in iţia tiv e   i m p o r t a n t e   c a r e   au  du s   ca to rii,  e x p i I m în d u -ş i   c o n v i n g e r e a
                                                                                                                                                       b in a tu lu i  p r iv in d   re a liz a r e a   a n g a j a 
                                                                               g a ja m entelor  luate  în  întrecerea  so  O  In  cadrul  acţiunilor  cultural-   m e n t e l o r   r e c ip r o c e   în sc ris e   in  c o n   la  s p o r ir e a   p r o d u c ţie i,  la  îm b u n ă t ă   că   s u c c e s e le   o b ţ in u t e   In  a n u l  tr e 
            C o lectivu l  de  m uncă  al  F a b ric ii   4>  O  creştere  a  productivităţii   cia listă   a  fost  în to c m it  un  plan  de   educative  cc  se  organizează  perio  ţirea  ca lită ţii  p r o d u s e lo r ,  la  r e d u   cu t  v o r   c o n s titu i  u n   p u t e r n ic   i m 
          de  h irtie   din  P elreşti  a  înch eia t  a-   muncii  de  0.5  la  sulă  (aţă  dc  plan;             dic  cu  lucrătorii  spitalului  din   trai tul  c o l e c t i v   p c   an u l  1964.  S e  c i   c e r e a   p r e ţu lu i  d e   cost.  I n iţia tiv e le    b o ld   in   lu p ta   s i d e r u r g i c i l o r   p e n 
                                                                                m ăsuri   tehnico-organizatorice  care,                                tea ză    cifr e ,  fa p te ,   c a r e    a m in te s c
          n u l   1064  cu  p la n u l  în d e p lin it  la   ^   13.000  lei  economii  suplimen                 Ilia,  recent  a  avut . loc  un  simpo                             c a r e    şi-au    d o v e d it    e fic a c ita te a    tru  d o b i n d i i e a   u n o r  rezu ltate   tot
          to ţi  in d ic a to rii.  A n a liz in d   in  adu  tare  la  preţul  dc  cost  şi  32.000  Ici   p rin tre   altele,  prevede:  folosirea  ra  zion  pe  tema:  „Viaţa  şi  opera  lui   d e s p r e   a ctiv ita te a   r o d n ic ă   d e s f ă ş u   au  fo st  g e n e r a liz a t e    D e   e x e m p lu ,   m a i  în s e m n a t e   in  în tr e c e r e a   s o c ia 
          n ă rile   dc  dezbatere  a  c ifre lo r  de   beneficii  peste  plan;  ţio n a lă   şi  la  întreaga  capacitate  a   Gcorgc  Encscu".  Despre  viaţa  şi   rată  d e   s id e ru rg iş tii  m a r e lu i  c o m   in iţia tiv a   . m u n c i t o r i l o r   d c   la  s e c   listă  r a r e   a  în c e p u t  cu   a v in t   d in
          plan  sa rcin ile   ce  le  re vin   pe n tru                         tra cto a re lo r  .şi.  .m a ş in jlo r,,  agr^coie^   opera.,marelui  compozitor  romfu  a   binat,  S ă   le  e x p u n e m   s u c c in t  :   ţ*  ţia  a  H -g  - f u r n a l e   d e   a  rea liza   şi   p r im e le   zile  a le  a n u lu i.
                                                 4   Se  vor  produce  peste  sarci
          acest  an,  m u n c ito rii,  ţeh/vieienii  şi   nile  stabilite:                                       ' vor fii t ’  doctorul'  ^C/.cIcr T.lhNslau.   .  A m i l   l9l>4  a  f o i t   în c h e ia t  de^ căti'e   d e p ă şi  a n g a ja m e n t u l  la  f o n t ă   cu    Ca  o  î n c u n u n a r e   a  suc-c.esclor  d o -
          in g in e rii  au  a ră ta t  că  dispun  de  re  —  20  tone  hirtie,  econom isirea  de  ca rb u ra n ţi,  lu b ri-   Apoi  s-au  audiat  rapsodiile  I  şi  e  m u n c ito r ii,  te h n ic ie n ii  şi  in g in e rii   c o c s   e c o n o m is it  a  fo st  e x tin s ă    la   b in d ite   in  a n u l  1964,  ca   u n   i m b o l d
          zerve  in te rn e   care,  v a lo rific a te ,  v o r   —  5  lone  coniccţli  de  hârtie   fia n ţi  şl  piese  de  schim b,  creşterea   Il-a  de  Gcorgc  Encscu.  Acţiunea   d e   la  C.  S.  H u n e d o a r a   c u   un  bila n ţ   to a te   s e cţiile   fu rn a le .  Şi  re zu lta te le    s p r e   n oi  re a liz ă ri  in  in tr e c c r e a   s o 
          duce  la  depăşirea  p la n u lu i  de  p ro   din  care:  1,5  lone  calele;  3   g ra d u lu i  de  ca lifica re   a  m ecanizato  amintită  a  fost  organizată  de  că  ro d n ic.  P la n u l  a n u a l  d e   p r o d u c ţ ie    o b ţin u t e   a u   fo st  b u n e .  L a   s firşitu l   cia lis tă   p c   a n u l  1965,  b ir o u l  e x e 
          ducţie.  Pe  baza  p ro p u n e rilo r  făcute,                       rilo r,  executarea  tu tu ro r   lu c ră rilo r   tre  comitetul  sindicalului  şi  orga  ca  şi  a n g a ja m e n t e l e   lu a te  în  în tr e   a n u lu i  tr e cu t  fu rn a liş tii  d e   la  C .S    c u t i v   al  C o n s iliu lu i  r e g io n a l  al.  s in 
          co le ctivu l  de  m uncă  se  angajează:  lone  registre  şl  0,5  tone  car                                                               c e r e a   s o c ia lis tă   au   fo st  în d e p lin it e    H u n e d o a r a   au  rea liza t  o   e c o n o m i e    d i c a l e l o r   H u n e d o a r a ,  a n a liz in d   re
                                                    nete;                       agricole  la  tim p   şi  de  bună  calitate.  nizaţia  U.T.M.         în a in te   d e   te r m e n .  L a  p r in c ip a le le    d e   99 016  to n e   c o c s   m e t a lu r g ic   D e
               ❖  Să  realizeze  numai  produse   <V  Colectivul  de  muncă  va  lua                                                                                                                                      zu lta te le    o b ţ in u t e    d e    c u tie    c o 
             de  calitatea  I;                                                                                                                         p r o d u s e   p r e v e d e r ile   au   fo s t  d e p ă   r e m a r c a t  că   toa tă   fo n ta   d a tă   p e s le    le c t iv e le   d in    r a m u r a    s id e r u r g ic ă
                                               toate  măsurile  care  să  conducă  Ia                                                                  şite  :  la  o ţe l  M a r tin   şt  e le c t r ic   cu    p la n   d e   ei  a  fost  e la b o r a tă   cu   c o c s
               ❖  Să  depăşească  sarcina  planl  realizarea  planului  dc  export  pînă                                                              89.299  ton e,  la  f o n t ă   c u   72.162  lo n e ,   e co n o m is it.  a  a c o r d a t   m u n c it o r il o r ,  in g in e r ilo r
             licată  la  valoarea  producţiei  glo  la  1  decembrie  1965.                                                                           la  la m in a te   fin it e   p lin e   cit  23  091  l o         şi  t e h n ic ie n il o r   d e   la  C.  S.  H u n e 
             bale  cu  350.000  Ici,  iar  la  produc  P entru   în d e p lin ire a   in te g ra lă    a                                              ne,  la  c o c s   m e t a lu r g ic   cu  7.991  tone.   L a   C S .  H u n e d o a r a   a  ex ista t   o   d o a r a   d i p l o m a    d e   „ Î n t r e p r in d e r e
             ţia  marfă  să  realizeze  pesle  plan  angajam e ntelor  luate  în  întrecerea                                                           L a   p r e ţu l  d e   c o s t  s -o u   o b ţin u t  e c o   c o n t in u ă   p r e o c u p a r e   p e n tr u   a p l i c a   f r u n ta ş ă   în  în tr e c e r e a   s o c ia lis tă "  pe
             350.000  lei;                   socialistă  a  fost  înto cm it,  pe  baza                                                                n o m ii  in  v a lo a r e   d e   81  436.000  Ici.  rea  In  p r o d u c ţ ie   a  u n o r   m ă s u r i  te h -   a n u l  1964,  p e   r e g iu n e ,  în  r a m u r a   si
               ^   Prin  organizarea  mal  bună  a   p ro p u n e rilo r  făcute,  un  plan  M.T.O.                                                      R e z u lta te   b u n e   an   fo st  o b ţin u t e   şi   n ic o -o i g a n iz a to r ic e   b in e   c h ib z u ite .   d e r u rg ic ă .  T o v a r ă ş u l  V i c h e n l e   Bă
             producţiei  şl  introducerea  dc  noi   care  prevede  ca  p rin cip a le   ob ie ctive:                                                  tn  c e e a   ce   p r iv e ş te   ca lita te a   p r o d u   S ecţiile  p r o d u c t i v e   au   fo st  a p r o v i   lan.  p r e ş e d in t e le   C . R S .   a  fe lic ita t
             maşini  şt  utilaje,  să  sporească  pro  organizarea  unui  nou  flu x   tehnologic                                                     selor.  P r o c e n t u l  d c   r e b u tu ri  şi  d e   z io n a te   în  m o d   r itm ic   cu   m a te ria    c ă ld u r o s   cu   a ce s t  p r ile j  c o le c t iv u l
             ductivitatea  muncii  cu  0.5  la  sută;  la  secţia  co n fe cţii  h irtie   ;  am enaja                                                                                 p r im ă   şi  c u   m a t e r ia le le   n e ce sa re ,   d e   m u n c ito r i,  in g in e r i  şi  te h n ic ie n i
               ❖  Să  realizeze  economii  supli  rea  unei  ram pe  pentru  depozitarea                                                              cla s a te   s-a  r e d u s   la  a g lo m e r a t   cu    ca lita te a   lo r   f iin d   b u n ă .  A s is te n ţa    a  c o m b i n a t u l u i   şi  i-a  u ra t  n o i  s u c 
             mentare  la  preţul  dc  cost  în  va  pastei  m ecanice;  punerea  in   fu n c                                                         47,6  la  sută.  la  f o n t ă   c u   63  la  sută,   te h n ic ă   s-a   îm b u n ă tă ţit,  ea  a  fo s t   ce s e   in   în d e p li n ir e a   e x e m p l a r ă   a
             loare  de  40.000  Ici  şi  100.000  Ici   ţiun e  a  unei  noi  m aşini  de  num ă                                                      la  o ţe l  M a r tin   c u   9,6  la  sută.  R e z is   m a i  o p e r a tiv ă .  M u n c it o r ii  ş i-a u   ri
             beneficii  peste  plan ;        ra t  şi  in d o it  h irtie .  P entru  îm bună                                                         ten ţa   c o c s u lu i  m e t a lu r g ic   la   to b a    d ic a t  in  p e r m a n e n ţ ă   c a lif ic a r e a   lo r   s a r c in ilo r   p la n u lu i  d e   stat  p e   a n u l
               ^   Să  producă  peste  sarcinile   tă ţirea  c a lită ţii  produselor  se  vo r                                                        M i c u m   a  fo s t  m a i  m are  d ecit  re   p r o fe s io n a lă .   In   a n u l   1964   peste   1965,  u ltim u l  a n   al  ş cs e n a lu lu i.
             stabilite:                                                                                                                                zisten ţa    p la n ijic a tă .   C u    toa te   a -  800  d e   m u n c it o r i  au   u r m a t  c u r s u   L.  D E M E TK H
                 —  60  tone  hirtie,        m onta  regulatoare  de  consistenţă  -la
                 —  15  tone  confecţii  de  hirtie   m aşinile  de  fa b rica t  h irtie   şi  la  ma
                 din  care: 5  lone caiete; 9  lone   şina  de  fa b rica t  am balaje  pentru
                 registre  şl  1  tonă  carnete.  ouă.
            Plnă  la  1  Mai.  din  angajamentul
          anual,  se  va  «realiza:            In  vederea  satisfacerii  depline  a
               «>  Depăşirea  planului  producţiei   c e re rilo r  b e n e fic ia rilo r  vo r  fi  puse
             globale  şi  marfă  cu  cile  116.000   în  fa b ric a ţie   12  noi  m odele  de  car
             iei;                            nete.
                                                                                                                                                                     In  aceste  zile  (Te  Iarnă  Ia  cooperativ ele  agricole  de  pro  tot  m ai  bune  în  creşterea  pro du c
                                                                                                                                                           1
           Utilajul  agricol  —                    folosit                                                                                                 .     ducţie.  gospodăriile  dc  stat  şi  staţiunile  dc  maşini  şl  trac  ţiilo r   de  o iig in â   anim aliei'ă.
                                                                                                                                                                 toare  din  regiunea  noastră  mii  de  oameni  învaţă  cum  să  lu
                                                                                                                                                           :     creze  pămîntul  pcnlru  a-l  smulge  roade  cil  mai  bogate,  cc  lu
          la  întreaga  capacitate                                                                                                                               crări  sînt  necesare  plantelor,  cind  şl  cum  Ircbuic  ele  aplicate.   Cooperativa  agricolă
                                                                                                                                                                 De  asemenea  cei  peste  13.000  de  cursanţi  încadraţi  la  învă-
            Tn  a n u l  trecut,  co le ctivu l  S ta ţiu n ii   bvine  co n d iţiu n i  toate  lu c ră rile   agri-                                             (ămînlnl  agrozootehnic  învaţă  cum  să  întreţină  şi  să  hrănea  de  producţie
                                                                                    S t r u n g a r u l  I o a n   G a l  d e   la   p r e p o r a ţ i a   C o r o c ş ti.  c a r e   lu n ă   d e   lu n ă
          de  m aşini  şi  tractoare  din  M ie rcu-   cole,  m ecanizatorii  acestei   u n ită ţi                                                               scă  mai  bine  animalele.  In  cele  cc  urmează  relatăm  cllcva
                                                                                 se  s itu e a ză   p r in tr e   e v id e n ţia ţii   In  în tr e c e r e a   s o cia lis tă ,  este  sl  u n   i n o                            din  Peşfeana
          rea  a  o b ţin u t  im p o rta n te   succese  in   şi-au  adus  o  co n trib u ţie   valoroasă  la   v a t o r   a ctiv.  N u m a i  In  lu n a   ia n u a r i e   d i n   a cest   a n    el  a   realizat  3   aspeclc  din  activitatea  unor  cercuri  dc  invăţămint  agrozooteh
          producţie.  E xecutind  la   tim p   şi  in   obţinerea  un or  recolte  sporite   de  in o v a ţii.                                                   nic  dc  masă.
                                                                                                                                                                                                                            Cu  m u lt   interes  şi   dragoste  se
                                                                                                                                                                                                                          pi eoeupă   de   ridicar ea   n iv e lu lu i
                                                                                                                                                                                        p ia c tiră   la  ferm a  de  vaci.  A ic i,  în-   lo r  de  cunoştinţe  p io fcsio n a le   şi
                                                                                                                                                        Cooperativa  agricolă
                                                                                                                                                                                                                      ca
                                                                                                                                                                                        grijilo a i-e -m u lg ă to a re   fruntaşe
           DINCOLO  DE  CÎTEVA  CIFRE                                                                             bucttra  însă  de  ilu m in a tu l  electric.  de  producţie  din  Ve)el  M a ria   Popa  şi  S u/ana  Popa  caie   p ro du cţie  din  Peşteana.  ra io n u l  H a
                                                                                                                                                                                                                                                ag iîcole  de
                                                                                                                                                                                                                           m c m b iii  cooperativei
                                                                                                                    Da»\  ia tă  prezentul.  C ooperativa  a-
                                                                                                                                                                                                                 zooteh
                                                                                                                                                                                        sin t  si  cursante  Ja
                                                                                                                                                                                                          ce ixu l
                                                                                                                  gricolâ  de  p io d u cţie   se  dezv oltâ  dc la
                                                                                                                  an  Io an.  A cum , l eţeaua  electrică s tră                        nic  au  a iă ta t  cum   se  face  m asajul   ţeg.  La  ce rcu rile   de  in v ă ţă m in t  a-
                                                                                                                                                                                                                          grozootehnic  org an izat  aici  s in t  in -
                                                                                                                                                                                        u g e ru lu i  şi  cum   se  execută  m ulsul
                                                                                                                  bate  u liţe le   de  la  un  capăt  la  a ltu l.   Z ile le   trecute,  m edicul  v e te rin a r   la  vacile  a fla te   la  p iim a   laetaţîe.   c a d itiţi  to ţi  cei  34  de  in g rijito ri-m u l-
                             B ila n ţu l  prezen-   d ru l  a d u n ă rii  ce  a  a vu t  loc  d u m in i  s-a  început  construcţia  unei  no»  şcoli.   S-a  rid ic a t  o  şcoală  rou ă,  cu  săli   P etru   N c g iilă ,   lectoi*   la   cercul   în vă ţă m in te le   d o bînd ite  piuă  acum    g ă to ii  cai e  au  stu d ia t  pînă  acum   un
                            at  in  g ra iu l  celor   că  la  căm inu l  c u ltu ra l.                           spaţioase,  dotate  cu  m o b ilie r  coies-   zootehnic  anul  I I 1  de  la  brigada  din   dc  cu rsa n ţii  acestui  cerc  sînt  a p li  nu m ă r  de  10  le c ţii  pe  diverse  teme
                            •iteva  cifre   pare să                             Doar  tre i  lu n i  au  tre cu t  de  la  p ri  punzător.  Pe  strada  p i'incîpn lâ  s-a   M in tia   a  predat  în  laţa  celor  20   agi'ozooiehuiee.  P rin tre   acestea  a-
                                               Ce  au  făcut  pe ntru  aceasta  ?   In                                                                                                  cate  în  practică  cu  bune  .rezultate.
                           nu  spună  m are  lu   cele  circa  100  case  cite  num ără  sa  m ele  să p ă tu ri  la  fu n d a ţie   şi  şcoala  a   construit,  un  frum os  m agazin  u n i  de  cursa nţi  lecţia  cu  p riv ire ^ la   că i  m in tim   le c ţiile   p riv in d :  ..înto cm irea
                           cru.  In  anul  tic n it   lu l  s-a  in tro d u s  d ifu z o ru l.  T ra n sp o r  fost  rid ica tă   în  roşu  pinâ  sub  aco  versal,  ia r   căm inu l  c u ltu ra l   este   le  de  creştere   a   p ro d u cţie i   de   A stfe l,  în g rijito rii   hrănesc   mai   la ţiilo i-  pe n tru   vacile   de   lapte",
                           în  com una   Mră-                                   periş.  La  lu c ră ri   s-au   econom isit   m îndi’ia  în tre g u lu i  sat.  lapte.  E xpuneiea  a  fost  ascultată   bine  anim alele,  în  mod  d ife re n ţia t   ,.11»unirea  ra ţio n a lă   a  b o vin e lo r  puse
                           nişca,  raion ul  Ilia ,   tul  s tilp ilo r,  plantarea  lo r  le-au  fă   p rin   m unca  ce tă ţe n ilo r  peste  35.000   C ieşteica  n u m ă ru lu i  de  elevi  şi   cu  m u lt  inteies.  L e cto ru l  a  dat  e-   la  îngrăşat".  „C u ltiv a re a   p o ru m b u 
                                             cut  oam enii  cu  muncă  p a trio tică .  In                                                                                              şi  pe  bază  de  ia ţii.  De  asemenea,  in -
                           s-au  rea liza t  p rin                              iei,  faţă  de  pre ved erile  de  deviz.  cei in ţa   de  noi  săli  de  clasă,  au  făcut   xem ple  conciete  a ră lîn d   p»in  ca l  gi ijilo i ii  m anifestă  m ai  m u lt  in te -   lu i  iiig a t"  si  altele.
                           num ră   p a trio tică    anul  trecut  a  început  a ici  construc  Acum .  oam enii  de  aici  şi-au  p io -   ca  sp a ţiu l  v e c lm llu i  local  de  şcoa  cule  cum   in fluenţează  asupra  creş  D ispuu îrid  de  un  bogat  m a te iia l
                           lu cră ri  în  valoare   ţia  unei  şcoli  noi,  căci  cea  veche  nu   pus  să  intro du că  şi  in  casele  lo r  cu  lă  să  fie   necoiespunzâtor.  Dc  aceea,   ies  şi  faţă  de  prevenirea  şi  com ba  docum e ntar  ca  :   planşe,  d ia film e ,
                           ;le  425.600  lei.  re  mai  corespundea  ce rin ţe lo r.  Era  o                     în  anul  trecut  şi  a ici  a  început  cons  te rii  pro du cţiei  de  lapte  hrănirea   terea  b o lilo r  la  an im a lele  pe  care   m u la je   ele.  le c to rii  ccrcui’ilo r   de
                                             lu crare  care  necesita  fo n d u ri  im p o r  ren tu l  electric.  P entru  aceasîă  lu 
                           venind  pe  cap  de                                                                                                       ra ţio n a lă   şi  icspeetaiea  p io g ia m u -   le  au  »n  ingi ijii e.  E fo rtu rile   depuse   aici  acoidă  o  m are  atenţie  a p lic a ţii-
                                             tante.  Cei  din  T irn ă v iţa   s-au  dove  crare  au  şi  s tiin s   peste  15 000  lei.  tru c ţia   un ui  nou  local.  In   prezent,
                           lo cu ito r  105  Ici   d it  şi  de  data  aceasta  oam eni  cu  in i  Nu  lip site   de  im p o rta n ţă   sînt  rea  cl  se  a flă   rid ic a t  în  ioşu  şi  acopei it.   lu i  de  gi ajd.  T o t  eu  acest  p rile j,   de  m e m b rii  coo pe iative i   agricole   lo r  practice.  A stfe l,  una  din  le c ţii,
                                                                                                                                                                                                                          respectiv  cea  cu  p i'iv ire   la  pre pa -
                             Dar,  dincolo  de   ţia tiv ă   şi  din  resurse  locale  au  p ro   liz ă rile   din  sa lu l  de   cen tru   B iă -   Ca  şi  în  celelalte  sate,  ce lâ ţe n ii  au   pentru  o  in ţe le geie  m ai  tem einică   din  Veţel  —  brigada  M in tia   —  de   iui-ea  coce nilor  de  p o rum b  şi  ad
                           bresle  c ifre    sint   cu ra t  120  m c.  pia tră   p e n tru   fu n d a   nişca.                                     a  celor  predate,  le rto n il  P e tiu   N e-   a-şi  însuşi  noi  cunoştinţe  agrozoo  m in istra re a   lo r  în  hrana  b o vin e lo i1
                           laptele,  acele  rea  ţie,  au  con fecţion at  60.000  bucăţi  că                   p a itie ip a t  la  a c ţiu n i  de  m uncă  pa-   g iila   a  organizat  şi  o  dem onstraţie  tehnice  ii  ajută  să  o b ţin ă   rezultate
                                                                                 —  Cu  douăzeci  de  ani  în  u im ă   —                                                                                                 a  a vu t  num ai  un  cara cte r  pra ctic.
                           liză ri  cu  care  toţi   răm idă,  au  p re g ă tit   va ru l  necesar.               triotîcâ  p e n tru   construcţia  şcolii.
           lo c u ito rii  com unei  B iânişca  au  în  Si,  p o rn iţi  la  rid icare a  c lă d irii,  in   spuneau  m ai  m u lţi  p a itie ip a n ţi  la   O am eni  h a in ic i  şi  bunî  gospodari,
          cheiat  un  an  rodnic  în  întrecerea  pa  mai  p u ţin   de  trei  lu n i  au  te rm in a t   adunarea  populară  de  du m in ică  —   lo c u ito rii  com unei  Brănişca,  s-au  în-
          trio tic ă   pentru  gospodărirea  şi  în   lu c ră rile   de  roşu  şi  acoperişul.  S-au   şcoala  fun cţiona  in tr-o   cameră  de   g iijit   şi  de  unele  lu c iă ii  de  în fiu -
          frum useţarea  satelor.            efectuat  ia  această  lu crare  nu  mai   4  4,  pro p rie ta te   a  m oşierului.  M u ltă
            D u m inică,   in   cadru)   a d u n ă rii   p u ţin   de  17.000  ore  de  m uncă  pa                                     V.  FURIR
          populare  cetăţenii  din  Brănişca  au   trio ţii j ,   econom isindu-xe  119.334  lei   v i eme  i cţeaua  de  în a ltă   tensiune  tre 
          fă cu t  b ila n ţu l  în irc c c rii   pa trio tice    faţă  de  costul  prevăzut  in   deviz.  cea  pe  lingă  noi.  N oi  nu  ne  puteam  ( C o n t in u a r e   In  p a g   a  3-a)
          p e n tru   gospodărirea  şi  în fru m u se ţa   D ar  ceea  ce  oam enii  au  p o rn it  să
          rea  satelor.   In  acelaşi  tim p   ei  au                                                                                                  După   predarea
                                             facă  în  com una  Brănişca  nu  se  re                                                                 lecţiei,  la   cercul
          com parat  tab lou l  de  odin ioa ră  al  co  zumă  doar  la  atît.  Extinderea  folosirii  materiilor  prime                            viticol  anul  III  de
          m unei  cu  cel  dc  azi.                                                                                                                  la  cooperativa  a-
                                               —  Cine  d in   noi,  spunea  tov.  U n
                                             g u r  T ra ia n ,  nu-şi  am inteşte  cum   a-  sintetice  în  industria  uşoara
            Si  vite  lu c ru ri  nu  sc  pot  povesti                                                                                               gricolă  din  Rucer-
          despre  cc  a  fost  şi  cc  este  azi.  învă  răta  od in ioa ră  satul  T irn a va .  Casele                                            dea  sc  poartă  dis
          ţă to ru l  Ioan  S im ion  din  satul  T ir-                           In  scopul  o b ţin e rii  unoi1  pioduse   te  de  stofe  cu  rezistenţă  m ărită,  şi-   cuţii  aprinse   în
                                             erau  m ai  toate  din  lem n  şi  acope  cît  m ai  va ria te   cu  ca ra cte ristici  su
          nă viţa  arc  aproape  30  dc  ani  de  eînd                                                            fo n a b ilita te   redusă.  P relucrarea  în   jurul   planşelor
          şi-a  asum at  nobila  m isiune  de  a-i   rite   cu  paie.  Astăzi,  nu  m ai  găseşti   perioare,  colectivele  in ti epi indei ilo r   fila tu ra   pieptănată  a  lin u rilo r,  ro m i-   despre  soiurile  de
                                                                                d in   in d u stria   uşoară  e xtin d   folosi-   neşti  în  amestec  cu  fib re   chim ice  se
          învăţa  pe  co p iii  din  sat  slova  că r  nici  una  din  ele.  S-au  co n stru it  a l                                               struguri  şi  altoirea
                                                                                »ea  m a te riilo r  p rim e   sintetice.  A st  va  extinde,  c o n trib u in d   la  îm bună  viţei  de  vfc.
          ţii.  A postola tu l  a  fost  greu.  O am e  tele  d in   cărăm idă,  tra in ice   şi  să  fel,  în  anul  1965  se  voi-  u tiliz a   cu   tăţirea  c a lită ţii  pioduselor.
          n ii  săraci  nu  aveau  cu  ce-şi  trim ite  nătoase.                2.400  tone  m ai  m u lte   m a te rii  prim e    In  in da sti ia  bum bacului,  unde  s-a
          c o p iii  la  şcoală.  A cum   insă,  to tu l  s^a   Jn  u ltim ii  a n i  satul  T irn a va   a  fost   sin te tice  d c c it  în  anul  trecut  O  bună   in tro du s  folosirea  fire lo r  chim ice  în
          schim bat.                         ra d io fic a t  ia r  d in   c o n trib u ţia   şi  p rin    parte  d in   acestea  sînt  destinate  in   anul  trecut,  se  va  realiza  in  1965,
                                                                                d u s trie i  lin ii.  P rin   introducerea  pe   pe  baza  re z u lta te lo r  o b ţinu te ,  un  m i
            —   O am enii  d in    T irn ă v iţa    şi-au   m unca  ce tă ţe n ilo r  s^au  co n stru it  un
                                                                                scară  m ai  la rgă  a  a m e ste curilor  de   lion  m.p.  ţesă tu ri  de  bum bac  In  a-
          propus  să  fie   în  pas  cu  vrem ea,  spu  căm in  c u ltu ra l,  un  nou  local  pe n tru
                                                                                lină  cu  fib re   p o lla m id ice   şi  polies-   mestec  cu  fire   poliesterîce.
          nea  în vă ţă to ru l  Ioan  S im ion  în  ca  m agazinul  cooperaţiei.  A n u l  trecut  terice  s-au  obţinut  sortimente  boga-  (Agerpres)
     	
