Page 84 - 1964-07

Nr. 2973 Drumul socialismului Pag. 3

,,Perlele oraşelor'' — aşa de­
finesc astăzi oam enii noile b lo ­
curi de locuinţe ce s-nu con­
struit în u ltim ii ani. $i, pe buna
dreptate. N oile construcţii sînt
spaţioase luminoase, salubre. Ele
au o linie arhitectonica nouâ,
In domeniul mineritului lucrările de enţă şi temeinică pregătire li s-a încre­ membri de partid cu prea multe sarcini, modernă, care îneîntă privirile
investiţii au o deosebită importanţă. A- dinţat sarcina de a se ocupa de tovară­ iar alţii să nu aibă nici una. Aşa, de oricărui vizitator, fie el oricit de
ccstca asigură minerilor din abataje con­ şii prim iţi în partid, de candidaţii de exemplu, propagandiştii din cadrul învă- pretenţios.
diţiile pentru extragerea cărbunelui, de partid. Aşa de exemplu, tov. Aurel Crîs- ţămîntului de partid au fost eliberaţi de Pod al m uncii creatoare a ar­
îndeplinirea planului de investiţii. De lea a prim it sarcina de a se ocupa de alte sarcini, ceea ce a făcut ca mulţi din
ele oepinde în cea mai marc măsură suc­ educarea candidatului Alexandru Du­ ci cum sînt tov. Alexandru Iacob, Ale­ h ite cţilor şi harnicilor construc­
cesul realizării sarcinilor de producţie, mitru, Dumitru Foleniu de candidatul xandru Marineţ etc. să aibă rezultate tori, noile blocuri dau oraşelor
viitorul întregii activităţi a unei exploa­ Ştefan Gavriliţă. Asemenea sarcini au din ce în ce mai bune în munca, să-şi un aspect plăcut, le înfrum u­
tări miniere. şi alţi membri de partid. ducă Ia îndeplinire cu simţ de răspun­ seţează, le întineresc. Aparta­
Sectorul de investiţii de la E. M. Pe- Sarcinile repartizate membrilor şi dere sarcinile încredinţate. m entele lor spaţioase asigură oa­
trila se numără printre sectoarele care candidaţilor de partid sînt variate, cu­ Periodic, biroul organizaţiei de bază
au obţinut rezultate bune. Colectivul prind toate domeniile de activitate, ceea P.M.R. analizează îndeplinirea sarcini­ m enilor m uncii maximum de
acestuia şi-a înţeles pe deplin menirea ce permite organizaţiei de partid să lor trasate, în adunările generale se fac confort.
ţi luptă cu perseverenţă, cu multă ho- cuprindă problemele sectorului, în an- informări de către membri şi candidaţi
tărîie pentru îndeplinirea sarcinilor cc-i de partid asupra felului în care au mun­
stan în faţă. cit pentru a traduce în viaţă sarcinile
La obţinerea unor rezultate bune în Din experienţa avute.
activitatea economică a sectorului, un Eficacitatea aplicării unor asemenea
rol hotărîtor îl are munca desfăşurată organizaţiilor de partid metode de educare, de întărire a simţu­
de către biroul organizaţiei de partid, lui de răspundere prin repartizarea de Cu noua promoţie care a terminat
de către toţi comuniştii. Preocuparea sarcini şi controlul îndeplinirii lor este recent învăţămîntul superior agricol,
principală a biroului organizaţiei de dovedită prin rezultatele obţinute de Intferes peiîtfs*as numărul de ingineri agronomi şi hor­
bază (secretar Gheorghe Cenar) o con­ samblu, să poată acţiona la timp, com­ comunişti, de întregul colectiv al aces­ ticultori, ingineri mecanici şi medici ve­
stituie munca de educare partinică, în­ petent pentru înlăturarea anumitor dc- tui sector în procesul de producţie, în terinari depăşeşte 19.000. El este de 10
tărirea disciplinei de partid, activizarea tîcienţc ce se ivesc. îndeplinirea angajamentelor luate în cin­ Pe zi cc trece, satele noastre îşi schimbă aspectul ca gospodărirea comunei orî mai mare dccît acel al cadrelor cu
tuturor membrilor şi candidaţilor de Unor membri de partid, ca Scarlat stea celei de a XX-a aniversări a elibe­ urmare a interesului de care dau dovadă locuitorii la exe­ pregătire superioară din Romînia anu­
partid în vederea participării lor la Mih ăi lese u şi Petru Filip li s-au încredin­ rării patriei de sub jugul fascist. cutarea unor lucrări de interes obştesc. Pentru a stimula Noile construcţii de casc, şcoli, cămînc culturale au fă­ lui 1938. Numai numărul absolvenţilor
înfăptuirea sarcinilor economice şi poli­ ţat sarcini în legătură cu buna întreţi­ Pe primul semestru, colectivul secto­ interesul maselor, între sfaturile populare s-a organizat o cut să se schimbe aspectul satelor noastre. Dar, cetăţenii din ultim ii trei ani ai institutelor agro­
tice. In munca sa. biroul organizaţiei nere a maşinilor de extracţie şi a loco­ rului investiţii de Ia E. M. Petrila şi-a vie şi susţinută întrecere. In această întrecere s-au angajat nu s-au oprit aici. Faptul că munca şi viaţa (or în cadrul nomice este egal cu cel ai absolvenţi­
de bază foloseşte diferite metode, care motivelor cu acumulatori. De asemenea, realizat planul la lucrările de săpare în G A.C. a căpătat un nou sens i-a făcut să privească cu lor din trei decenii anterioare celui
şi-au dovedit eficacitatea. Una din me­ tot pe linia procesului de producţie, tov. proporţie de 107,8 la sută, iar la beto- şi sfaturile populare de pe raza circumscripţiei electorale alţi ochi şi problemele gospodăreşti-edilitarc ale satului. de-al doilea război mondial.
todele folosite şi care a dat rezultate Carol Martha arc sarcina de a se ocupa nări în proporţie de 105,4 la sută. Tot regionale nr. 37. Pînă acum aici s-a acumulat o bună ex­ In prezent, unui specialist cu pre­
bune în ceea ce priveşte educarea mem­ de întărirea disciplinei în cadrul colec­ în această perioadă s-au realizat eco­ perienţă în organizarea şi desfăşurarea întrecerii. Dovadă In această privinţă, din comuna Apoldul de Sus pot fi gătire superioară îi revin în medie mai
brilor şi candidaţilor de partid şi întă­ tivului unde lucrează, tov. Otto Kalath nomii (a preţul de cost în valoare de este şi faptul că (a sfîrşitul anului 1962 comuna Cervi Bă- date multe exemple. La acţiunile de înfrumuseţare îşi aduc puţin de 800 ha teren agricol faţă de
rirea disciplinei este repartizarea de sar­ răspunde de activitatea gazetei de pere­ peste t.400.000 lei. căinţi, care face parte din această circumscripţie a lost aportul majoritatea cetăţenilor. aproape 12.500 ha în anul 1938. In
cini concrete si controlarea sistematică te din cadrul sectorului ctc. Insufleţitorîi întregului colectiv sînt declarată fruntaşă pe raion. Aceasta a constituit un imbold Încă de la începutul anului, sesiunea a IlI-a a sfatului fiecare gospodărie agricolă colectivă
a îndeplinirii lor. A lţi membri de partid ca tov. Sc- comuniştii Constantin Flcşcan, Sevas- în munca de viitor. popular comvinal a dezbătut planul de lucrări gospodă­ există cel puţin un specialist cu stu­
Repartizarea de sarcini concrete se vastlan Dogaru au sarcini în cadrul or­ tian Dogaru şi alţii care conduc cu pri­ Prima jumătate a anului 1964 s-a încheiat cu realizări reşti şi de înfrumuseţare. El a trezit un viu interes în rîn­ dii superioare, Iar în gospodăriile agri­
face în mod judicios. Biroul organiza­ ganizaţiilor de sindicat şi U.T.M. In re­ cepere munca, constituie exemple dem­ Importante. S-au făcut lucrări a căror valoare se ridică la dul deputaţilor, care s-au angajat cu acest prilej să depună cole de stat citc 4-7.
ţiei de bază, atunci cînd repartizează partizarea sarcinilor nu s-a scăpat din ne de urmat în lupta pentru îndeplini­ peste 250.000 lei. Printre lucrările executate amintim re­ eforturi pentru mobilizarea locuitorilor comunei la în­ In anul şcolar 1963— 1964 au funcţio­
membrilor şi candidaţilor de partid o vedere nici munca culturală. Unor mem­ rea planului şi a angajamentelor luate făptuirea lucrărilor. Atenţie deosebită s-a acordat şi mo­ nat 5 institute de învăţămînt superior
sarcină ţine scama de mai multe criterii. bri de partid cum sînt tov. Victor Ga- în întrecerea socialistă. pararea şi întreţinerea a 21 km drumuri, plantarea unui bilizării femeilor. agricol cu 16 facultăţi urmate de 8.780
Se au în vedere aptitudinile fiecărui to­ icr şi Ioan Pîrvu li s-au încredinţat sar­ La rezultatele bune obţinute o con­ număr de 1.000 pomi ornamentali pe străzile satelor, pres­ Pentru buna organizare şi desfăşurate a lucrărilor, co­ studenţi.
varăş, condiţiile în care îşi duce acti­ cini cu privire la îmbunătăţirea activi­ tribuţie importanta şi-a adus-o biroul tarea de muncă necalificată la construcţia dispensarului me­ Alături de ingineri, în agricultura
vitatea la locul de munca, nivelul de tăţii brigăzii artistice de agitaţie, de organizaţiei de bază P.M.R. care a ştiut dical din Blandiana şi a căminului cultural din Aurel mitetul executiv al sfatului popular comunal a format un noastră lucrează peste 30.000 cadre teh­
pregătire politică şi profesională. atragerea unui număr mai mare de oa­ să-şi organizeze astfel munca, îneît de Vlaicu, curăţarea a 1.000 ha păşune şi altele. colectiv din deputaţi, căruia i s-a încredinţat această sar­ nice cu studii medii şi 65.000 de trac-
Organizaţia de partid din sectorul de meni ai muncii la activitatea cullur.nl- fiecare dată în centrul preocupărilor In acelaşi timp sfaturile populare au pus accent şi pe cină. In acelaşi timp, colectivul a ţinut şi evidenţa lucră­ torîşti-mccanizatori. Unui tehnician a-
gricol ii revin astăzi în medic 490 ha
investiţii de la E. M. Petrila este^ pu­ artistică. sale să stea problemele esenţiale ale ridicarea aspectului gospodăresc al satelor. Cetăţenii au rilor, urmărind felul cum sînt executate. teren agricol, de 13 ori mai puţin dc­
ternică. Numai anul acesta ca s-a întă­ S-a dat ca sarcină unor candidaţi de producţiei, ale muncii politice, punind fost mobilizaţi la repararea şi zugrăvirea faţadelor la case, Avînd sprijinul deputatelor din comună, al comisiei de
rit cu peste 20 membri şi candidaţi de femei, s-a mobilizat un marc număr do cetăţeni la ame­ cît în anul 1938.
partid printre care se numără tov. N i- totodată accentul principal pe educarea alinierea şi înlocuirea gardurilor nccorcspunzătonre, des­ Pentru ridicarea nivelului de cunoş­
partid. O atenţie deosebită se acordă comuniştilor, pe întărirea disciplinei şi fundarea şi curăţarea şanţurilor, menţinerea curăţeniei în najarea de spaţii verzi în faţa sediilor G.A.S. şi G.A.C. tinţe agrozootehnice a ţăranilor colec­
educării candidaţilor şi noilor membri colac Man şi Ioan Cioica de a pregăti sate ctc. Asemenea lucrări s-au făcut mai ales la Aurel pe o suprafaţă de 600 in p. Aici au participat peste 960 tivişti şi a lucrătorilor din gospodă­
de partid pentru a se ridica Ia nivelul şi prezenta recenzii asupra unor cărţi. a răspunderii pentru înfăptuirea sarcini­ cetăţeni. riile de stat şi staţiunile de maşini şi
cerut de calitatea de comunist. Celor La repartizarea sarcinilor s-a avut în lor ce le revin. Vlaicu, Şibot şi Balomir. De asemenea, s-au reparat şt întreţinut şanţurile pe 2 tractoare, s-a organizat învăţămîntul
mai buni membri de partid, cu experi­ vedere să se înlăture aglomerarea unor P. UNGUREANU Succesele obţinute au fost posibile datorită faptului că km. Pe străzi şi în zonele verzi s-au plantat 370 pomi fruc­ agrotehnic de masă cu o durată de
în activitatea noastră de deputaţi am căutat să facem cu­ trei ani. Anul trecut, la aceste cursuri,
noscute acţiunile propuse în plan, să atragem cît mai mulţi tiferi, 410 arbori ornamentali, 120 trandafiri, 5.000 buc. care se desfăşoară în lunile de iarnă,
cetăţeni la înfăptuirea lor. flori. au participat aproape un milion do
SAFTA MAR1Ş LA7.AR FELICIA colectivişti şi muncitori din unităţile
deputată în circumscripţia electorală deputată în circumscripţia electorală agricole de stat.
regională nr. 37 — Oraştic nr. 45 regională Sebeş (Agerpres)

itl

C o n s tr u ită şi m o ­
d e r n iz a tă in anii Obţinerea unor producţii vegetale tot producţiile realizate. De aceea, ci se zilelor muncă necesare pentru realiza­ buirea suplimentară s-a aplicat şî la cul­
r e g i m u l u i d e d e ­ mai ridicate este determinată în marc străduiesc să efectueze toate lucrările rea acesteia. De asemenea, în adunarea tura tutunului unde producţia planifi­
m o c r a ţ i e p o p u la r ă , măsură nu numai de fertilitatea terenu­ la timp şi de bună calitate. In cursul generală cînd s-au aprobat sarcinile de cată la hectar a fost depăşită cu 555 de
u z in a d e s e m i c o c s
lui ci şi de priceperea şi hărnicia cu anului trecut (a G.A.C. din Gîrbova s-a producţie pe brigăzi şi echipe s-a stabi­ kg. ca urmare a folosirii unui răsad co­
d in C ă la n e s te o care muncesc oamenii. Toate lucrările făcut o organizare judicioasă a muncii. lit ca 40 la sută dîn depăşirea de pro­ respunzător plantat la timp şi îngrijit
v e r i g ă im p o r ta n tă
de pregătire a patului germinativ; se­ Astfel, terenul s-a repartizat pe-brigăzi ducţie la culturile de porumb şt carton ■ în hune condiţiuni, prin aplicarea a 4
în p r o c e s u l d e p r o ­ mănat, îngrijire a culturilor şi recoltat şi echipe. S-a ţinut apoi seama ca în şi 50 la sută la plantele tehnice să se îm­ praşilc.
d u c e r e a f o n t e i.
trebuie efectuate la timp şi la un nivel funcţie de fertilitatea terenului să se partă membrilor colectivişti. Avînd în In felul acesta faţă de 500.000 Ici pla­
agrotehnic corespunzător. Realizarea stabilească producţii diferenţiate de la vedere acest lucru colectiviştii de aici nificaţi a se obţine de !a cultura tutu­
acestui obiectiv este pe deplin posibilă o tarla la alta. Pămîntul, mijloacele de au depus o muncă intensă pentru do- nului s-au realizat 1.136.000 lei. Din de­
atunci cînd întreaga masă de colecti­ muncă precum şi utilajele necesare au bîndirca unor rezultate cît mai bune. păşire, 50 la suta s-a distribuit colecti­
vişti participă activ la munca şi bine­ fost date în folosinţă brigăzilor. S-a ur­ Şi, într-adevăr, producţia planificată de viştilor ca retribuire suplimentară, con­
înţeles în perioadele necesare. Pentru mărit pe cît posibil ca brigăzile şi echi­ 1.800 kg. porumb boabe la hectar a fost form producţiilor obţinute de către fie­
antrenarea lor, ca o formă deosebit de pele să aibă condiţii de muncă egale, te­ depăşită pe întreaga gospodărie în me­ care echipă în parte. Realizarea în bune
eficace s-a dovedit a fi aplicarea siste­ ren asemănător din punct de vedere al die cu oeste 800 kg. la ha. Din depăşire cotrdiţiunî a aplicării retribuirii s-a da­
matică a retribuţiei suplimentare pen­ fertilităţii, aceeaşi structură a culturi­ fiecare brigadă a prim it produse, drept torat şi faptului ca tot timpul s-a ţinut
tru depăşirea producţiei. Călăuzit de lor, să folosească aceleaşi cantităţi de retribuire suplimentară, proporţional cu o evidenţă precisă a lucrărilor realizate
acest principiu, consiliul de conducere îngrăşăminte ctc. Totodată s-a acordat producţiile realizate, cantităţile ic reies de căwc fiecare colectivist, cu scopul ca
al gospodăriei colective din Gîrbova, atenţie şi planificării producţiei ca şi a din tabelul alăturat: apoi răsplata să se poată face în funepe
raionul Sebeş, a trecut cu cîţiva ani în de numărul de zile muncă efectuate de
urmă la punerea în practică a sistemu­ către fiecare colectivist.
lui de retribuire suplimentară pentru Nr. brîg. Suprafaţa Depăşirea de producţie Lucrări Colectiviştii dîn Gîrbova au ţinut sca­
depăşirea producţiei planificate. Rezul­ in ha In kg ştlulcţl la Ita de întreţinere ma de faptul că pentru depăşirea pro­
tatele dobîndite au fost bune. An de an 3 prnşitu mecanice ducţiilor planificate un rol de scamă îl
gospodăria de aici s-a dezvoltat şi în­
vin tărit atît din punct de vedere econo­ . I 57 30.248 3 ,, manuale arc mecanizarea lucrărilor. Pentru acea-
la în cursul anilor trecuţi între brigă­
Paralel
organizatoric.
mic cît şi
cu
e
aceasta a crescut simţitor şi nivelul de II 57 25.915 3 ,, mecanico zile de cîmp ale G.A.C. şi brigada de
tracfi-arc de la S.M.T, Miercurea a exis­
In tabăra nr. 12 de la Bîrcca îşi o ploaie. Atunci, cei care au ridicat tor (Trustul nr. 5 Braşov). Se pune în­ trai al colectiviştilor. 3 ,, manuale tat o suinsa colaborare fapt cc a făcut
petrec o bună parte din timpul lor construcţiile respective şi-au dat în trebarea; nu s-a făcut oare rccepţio- O întrebare apare în mod firesc. Cum 3 ,, mecanico ca toate lucrările să se efectueze la timp
liber peste 600 de muncitori de la petec. Ploaia a pătruns prin acoperiş narea acestor lucrări? De ce s-au „în ­ a influenţat retribuţia suplimentara asu­ HI 57 J 8.881 3 ,, manuale şi la un nivel agrotehnic superior.
I.C.S. Hunedoara. Cu un an în urmă, şi tavan făcîml sala numai un lac de chis ochii" în faţa unor deficienţe atît pra cointeresării colectiviştilor în obţi­ Prin aplicarea retribuţiei suplimentare
tinerii (cea mai mare parte din mun­ apă. Operatorul Ivan Ştefan a fost de grave? La rîndul lor, conducerea nerea de producţii sporite ? 2 mecanice G.A.C. din Gîrbova a reuşit să obţină
citori sînt tineri) aveau la dispoziţie tehnieo-administrativă şi comitetul sin­ La întrebarea respectivă, vom răspun­ IV 57 10.8'JS 2 ,, manuale rezultate bune în sporirea producţiei
un club, cu o bogată bibliotecă şi o dicatului de la I.C.S. Hunedoara se de în cele cc urmează. La G.A.C. din vegetale. Măsurile luate în acest an pen­
baie. La club, se organizau numeroa­ N O T A „spală" pe mîini spunînd că nu e de Gîrbova s-a Introdus principiul retribu­ tru practicarea în continuare a retribu­
se activităţi cultural-artisticc, la care competenţa lor. ţiei suplimentare pentru producţia ob­ Din cele prezentate se poate consta­ învăţăminte preţioase, întrucît pînă irii suplimentare prin acordarea a 40 la
tinerii participau cu mult interes. In timp ce toţi se feresc sâ-şi re­ ţinută întrucît au fost cazuri cînd mem­ ta că atunci cînd nu se aplică praşilelc acum pe roate cele 327 hectare cu po­ sută dîn depăşirea producţiei la porumb
nevoit să scoată aparatele de proiec­ cunoască vina... în sala clubului con­
lată insă că într-o bună zi, pentru bri din unele brigăzi de cîmp, în goa­ la timp şi îiur-un număr corespunzător rumb s-au aplicat 3 prăşite mecanice şî şi cartofi şi 50 la sută la tutun şi sfecla
extinderea fabricii de materiale de ţie la... soare să le usuce. tinuă să plouă. Noi o spunem răspi­ nă după zile muncă, efectuau lucrări producţia şi respectiv retribuirea supli­ de zahăr se vor realiza conform preve­
Cît priveşte vizionarea spectacolelor
construcţii de la Bîrcea a fose necesar de film (chiar pe timp frumos), este cat; vina este şi a unora şi a altora. de slabă calitate şi obţineau astfel pro­ mentară sînt influenţate în mod negativ 3 manuale. In cursul anului trecut la derilor.
să se demoleze, mai întri clubul şi apoi sub orice critică. Din cauză că s-a Sesizările celor 600 de tineri din tabă­ ducţii sub posibilităţi. In schimb, la îm­ (cazul brigăzii a IV-a). De fapt alei tre­ gospodăria colectivă din Gîrbova retri­ Ing. A. POTOPEA
baia, Conducerea fabricii s-a angajat „omis* instalaţia electrică, curentul ra nr. 12 Bîrcea, sînt întemeiate. Aşa părţirea veniturilor ci primeau răsplată buie să amintim că nici densitatea plan­
atunci că va construi un alt club, tot este adus pe un cablu improvizat, cre- stînd lucrurile, vinovaţii sînt obligaţi mai marc ca alţi colectivişti care în
în incinta taberei. Pînă la urmă, ce-i înd multe neajunsuri. să ia măsuri urgente pentru rezolva­ condiţii asemănătoare realizau producţii telor Ia hectar nu s-a realizat conform
drept, după mai bine de un an, a fost Întrebată de ce calitatea lucrărilor rea acestor cerinţe pe deplin justifi­ mai mari şi cu un consum scăzut de gradului de fertilitate a solului. Ea a
cate.
construit un club nou, o sală pentru la club sînt necorespunzătoare, con­ zile munca. Iată de ce, pentru înlătu­ fost de numai 25.000 de plante la hec­
cinematograf şi baie. Totul a fost AUGUST1N FECHETE rarea acestui neajuns s-a stabilit intro­ tar, faţă de 35.000 cîte aveau realizate
ducerea Fabricii de materiale pentru membru a! Comitetului ducerea retribuirii suplimentare. Colec­ V . V, k-i-jwgfuY ţ.Jt V Tn
bine pînă cînd într-o noapte a început construcţii Bîrcea dă vina pe construc- regional U.T.M, Hunedoara tiviştii de aici s-au convins pe parcurs în medie celelalte brigăzi. Din această
că veniturile lor cresc proporţional cu stare de lucruri toţi colectiviştii au tras
t - •1\ ~ x & l-Fa »-• t . r Sbii,
Neasemuit e spectacolul muncii de inumane, oamenii erau siliţi sa plămă­ principa! Florean Juren sau maistrul sută; 1963; 400 la sută. Rebut, 1960: atîţia anî, unii dintre noi mai dăm do­
pe platformele oţelăriilor Condeiul dească oţelul pentru cartuşele cu care de schimb Nicolae Avramescu. Omul vadă de delăsare. Doar ne numîm oa­
rămîne de molie ori tributar vajnici­ erau sfîrtccaţi părinţii şi fraţii lor. fără calificare e azi prini-topitorul 13,1 la sută, 1963: 3,98 la sută .. menii Hunedoarei şi nu-i frumos. Dacă
lor oţelvri, acestor oameni care in Anul care a pus în mina clasei mun­ Florean Haiduc, Teodor Lupaşcu, — In încheiere trecem şi aprecierea, ne gîndim numai la plan, în grija cui
lupta cu locul au prins să se inacacă citoare principalele mijloace de pro­ Glieorghc Cordoneanu sau Vasile Sol- — Trecem. Deci. calitativ, oţeluri­ lăsăm întreţinerea cuptorului? Schim­
cu timpul, care dirijîr.d răsuflarea de
ducţie a readus la viaţă şi unicul cup­ can şi Ştefan Rahotă care după orele le de rulmenţi produse la C. S. Hune­ bul I îl lasă schimbului II, schimbul II
loc dîn inima colosului încins, pun celuilalt şi aşa mai departe. Aşa am
trainice cărămizi la temelia viitoru­ tor al oţclăriei electrice. Oamenii cu- de muncă sînt elevi ai şcolii de maiş- doara ocupă locul II în lume... ajuns ca azum să reziste numai la 33
lui.
de şarje. Ce adăugăm Ia cele 2.422
Pe platformele oţelăriilor hnnedorc- tone date în plus în primul semestru?
nc se îm i In esc sute de asemenea oa­ 8 tone? Nu, tovarăşi. Cu asemenea re­
meni, Măreţia muncii lor nu poate li zultate nu ne putem alătura celor de
redată prin vorbe, iar entuziasmul, acel la O.S.M. I şi 11. Trebuie să ne aju­
ciocoi viu al strădaniei, răzbate prin tăm unii pe alţii, să mergem uniţi în
halele mari de la un capăt la altul. El muncă.
se concretizează prin tone de Oţel mai Au vorbit mulţi. Au analizat pro­
mult. mai bun noşteau prea puţin tehnologia elabo­ ti*î. Cadre calificate stăpîncsc agrega­ Cîtcva cifre caic vorbesc de la sine. blemele pe îndelete. Nu s-a încheiat
Nu vom vorbi despre frumuseţea rării, dar se străduiau, erau dornici de te puternice scoţînd din pîntecclc lor O apreciere ale cărei comentarii sînt proces verbal In şedinţa din acea di­
muncii topitorilor de la cuptoarele înfăptuiri mari. Oţelul produs era fo­ metal superior. de prisos. In toate însă c materializa­ mineaţă, dar oamenii au luat o liotă-
Martin, ci vom face cunoştinţă cu oa­ losit în combinat pentru turnarea di­ rîre comună.
menii şi oţelurile speciale ale oţclăriei feritelor piese. Anii treceau şi o dată Locul II în lume tă munca acelora care au crescut aici, Şedinţa de pe platforma cuptorului
electrice. cu ei oamenii creşteau, se maturizau la Hunedoara. V a fost oportună. Şi aşa se proce­
prolesional. La jumătatea primului
O apăsare de buton şi cuptorul uriaş dează ori de cîte ori se ivesc probleme
a prins să se încline. Topitorii urmă plan cincinal, oţelarii raportau pro­ Intr-un birou al serviciului C.T.C. noi. Comuniştii intervin operativ şi
doi oţelari calculează, Fără proces verbal
iese calm mişcarea lentă a colosului ducţia lor de vîrf. La cîţiva ani, în dîn combinat rezultatele nu întîrzîc. Topitorii oţc-
de foc ce-şi varsă metalul încandesccm 1957, pe platforma oţclăriei, construc­ notează, iar calculează. Unul c ing. lărîci electrice, cei care trim it în ţară
Şedinţa s-a deschis acolo, pe platlor-
în oala imensă împrejmuită cu jerbe torii an prins să contureze două mari Glieorghc Niţa, şeful serviciului C.T.C, nia cuptorului V, într-o încăpere în oţeluri speciale, stau mereu de veghe
de sântei. Totul pare fantastic. Fan cuptoare electrice. Fiecare întrecea de care căldura dogoritoare a adunat pe muncii lor. Prin strădania lor, a în­
tasiic pentru privitorul nerieprins cu patru ori capacitatea cuptorului de 5 iar celălalt, Ştefan Conica, Inginer tregului colectiv, prin disciplina teh­
tone. Cu un an mai târziu inginerii şi Icţele oamenilor broboane de sudoare.
măreţia ace tei munci, dar nu pentru principal la control. Amîndoi au cu­ Au venit oţelari din toate schimburile. nologică, prin îmbunătăţirea metodelor
Gheorghe Fur.uiu $,iu Florean Haiduc, topitorii încercau emoţia primelor noscut dogoarea de foc a cuptoarelor de elaborare, oamenii oţelarîci electri­
nuri şarje. Durabilitatea zidăriei refractare a cup­
pentru Gheorghe Popcscu sau Marin oţclăriei electrice, amîndoi le-au con­ torului ridica probleme. Şeful secţiei, ce au redus rebutul în ultim ii patru
De atunci, oţelăria electrică a fosi anî de Ia 6,C5 la sulă la 2,20 la sută.
lordachc, pentru cei ce zi şi noapte o adevărată pepinieră de cadre. Azi, dus spre un drum ascendent. ing. Ion Ibincccnu şi secretarul orga Pentru calitatea oţelului ci luptă me­
dau viaţă rîurilor de metal. oameni cu înaltă calificare dirijează — Notează. Dinamica creşterii pro nizaţici de partid din oţelăria electri­ reu. Infruntînd dogoarea cuptoarelor,
că au vorbit oamenilor pe îndelete
începuturile oţclăriei electrice co plămădirea oţelurilor speciale cc por ducţici oţelurilor de rulmenţi. 1961 : îuvingîml greul ce se mai iveşte, ci
Două ore au discutat oţelarii. N-au
incid cu anii cînd cizma fascistă a nesc apoi spre uzinele constructoare 125 la sută, 1963: 6S0 la sută. Rebut, ascuns lipsurile : dirijează cu maturitate clocotul de foc
prins să bată pe cjldarimui ţârii Ko Jc maşini din ţară, a căror faimă a 1960: 15,70 la sută, 1963: 2,C7 la su­ al metalului, înscriind cu fiecare zi
— E datoria fiecăruia să lucreze fapte tot mai frumoase în cronica de
mîneşti. Puţinul cît îl fabrica era des­ trecut hotarele ţârii. Omul 5 sau omul tă. Mai departe. Oţel silicios pentru cum se cuvine — spunea macaragiul azi a Hunedoarei.
tinat producţiei de război. In condiţii 4, topitorul II sau I, e azi maistrul industria electrotehnică: 1961: 142 la Constantin Creţu. Nu e bine că, după LUCIA LIC IU SA Pil C U M IN TE !
Foto: N. MOLDOVEANU