Page 80 - 1964-07

/

Nf. 2977 Dramul socialismului Pag. 3

Capitala patriei impresionează prin
întinderea şi frumuseţea parcurilor
şi grădinilor sale, a salbei celor 9
mari lacuri şi brîului celor 3000 ha
dc păduri care o înconjoară şi care
constituie tradiţionale locuri dc o-
dihnă şi agrement a!c bucurcştenilor.
Cele mai vestite dintre splendidele
podoabe înflorite ale oraşului, unele
datînd de peste 100 dc ani sînt; Ciş-
migîul, Parcul Libertăţii şi Grădina
Botanică, apoi parcurile 23 August,
Nicolae Bălccscu şi Herăstrău, care
este cel mai întins din ţară.
In fotografic: Parcul Herăstrău.

D E A U R E L B A R A N O A

jjrea cărora îşi dau înlîlnire ambi­
ţiile nobile ale arhitecţilor şi fan­
Un călător străin, dornic să cu­ exerciţiu intens de tuberculizare sis­ necesitatea de a se urca pe schelele creatoare. Să descifrăm o clipă a- tezia horticultorilor, într-o emula­
noască Bucureştii, nota în anul 7934 tematică. unui bloc în construcţie, aflat cu ceasta realitate, scumpul meu oaspe, ţie entuziastă cu dreptul la recunoş­
la întoarcerea in patria sa : „oraşul Am în ochi Bucureştiul anului două săptămîni înainte la stadiul de vizitator al cetăţii noastre, şi vei în­ tinţa Bucureşlenilor.
e frumos, fără îndoială, dar e la mij­ 1934, şi distanţa de la oraşul de săpare a fundaţiilor. La data vizitei ţelege mîndrîa fiecărui bucureştean
loc un eufemism, fiindcă Bucureştii acum trei decenii pină la cel de as­ noastre prezenta cinci etaje, falni­ atunci cînd vorbeşte de oraşul său ic
sînt un oraş mic în mijlocul unui sat tăzi se măsoară în ani lumină. Şi la ce, ridicate. Am colindat în ziua şi de izbînzile din „anii noştri'. Să întîrziem totuşi încă o clipă
mare". Remarca era, evident discu­ mijloc nu e vorba de o metaforă, aceea întreg cartierul, şi ochiul ex­ In aceşti ani ai noştri — şi e vor­ în acest castel de aluminiu si cristal,
tabilă, demonstrînd felul cum ne în­ ic pert şi curios al oaspetelui meu des­ ba de ultimele două decenii — te asigur că nu e un castel de basm.
registra acum trei decenii o retină coperea o serie de blocuri pe care Bucureştii s-au dezvoltat înlr-un Aparţine unei realităţi imediate şi
a unui reporter străin, dar ascundea Hai, prietene, să facem o excursie vremea începuse să-şi depună pa­ ritm vertiginos, lartâ-mâ că sînt sf­ concrete, e o cantină unde m ănîncă
şi o doză de adevăr, în măsura în prin Bucureştiul lui 1964, în această tina — „A, nu, ne-a explicat un lî- iit să mă servesc din nou de cifre zilnic sute de studenţi de la Politeh­
care dincolo de centrul oraşul w, ce lună a miresmelor, a zilelor cu ce­ năr inginer care ne însoţea : „Blocu­ — nu e la mijloc nici o pedante­ nică. lată, se văd bucătăriile şi har­
ambiţiona să pară o metropolă, se rul cel mai senin, şi cu cele mai rile astea sînt vechiu — „De cînd rie — dar în anul 7962 — oraşul nicii lor slujitori, gustăm mîncarea.
întindea o aşezare omenească în fascinante nopţi. Iţi propun o pa­ — a întrebat musafirul. — „De a- deţinea o cincime din producţia in­ Sigur, dragul meu că sînt sclavul
care sute de mii de oameni duceau noramă din elicopter, şi vei trăi cum trei ani". Şi am surprins în ochii dustrială globală a ţării. In aceiaşi amintirilor, ce vrei să fac ? Acum
călătorului o privire elocventă: în­ ANI Al NOŞTRI, Bucureştii au do-
o existentj mizeră şi dezolantă. Edi­ prima surpriză, vei vedea un Bucu­ treizeci de ani împreună cu Miron
ţelegea că în Bucureştii noştri de bîndit o dezvoltare industrială, odi­
lii de odinioară se întreceau înain­ reşti care nu mai are un singur cen­ astăzi timpul se m ăsoară cu un nioară nici măcar de sperat, şi în Radu Paraschivescu şi cu Alexandru
tea alegerilor în făgăduieli zgomo­ tru, acolo unde s-au îngrămădit ci­ alt ceasornic, şi, că într-adevăr, acum cadrul căreia predomină ramuri di­ Sahia am mîncat un an la o can­
tină studenţească din Piaţa Mare.
toase, dar, o dată trecut biletul e- nematografele şî restaurantele de trei ani începe să însemne o pagină verse ale industriei grele Sînt nu­ Purta un nume simbolic: „Voevodul
intrată în istorie.
/ectora/, lucrurile rămîneau ca mai lux, aşa cum arăta oraşul pînă acum mai două decenii — se cuvine sa Mihai° şi sorbeam acolo, cînd a-
înainte : cartiere întregi fără lumi­ două decenii, ci vei zări, născute * facem şi un scurt istoric — cînd pe veam în sfîrşit bonuri de masă, o
aceste meleaguri nu fiinţau decît in­ ciorbă lungă de varză, cu nişte lin­
nă noaptea, cu o spoială de cana­ ca prin miracol, alte centre, vii, ani­ Şi atunci cum sa compari ocnele dustrii la un nivel tehnic scăzut, şi guri de tablă legate cu lanţuri de
lizare, periferia începînd la o sută mate, pulsînd de viată, a colo unde tăbăcarilor despre care a scris C eo aproape numai din sectorul indus­ mese. Şi atunci cum vrei să nu mă
Bogza acum trei decenii cu uzinele
de metri depărtare de inima capi­ odinioară noaptea nu auzeai de c it triei uşoare. £ suficient ca să se dea ispitească confruntările cu trecutul,
ridicate în anii noştri, cum să stabi­
talei. lătratul cîinilor, al celor mai hăme­ o imagine a acelor ani, cu profunde ză copaci şi perdele de verdeaţă. vitriol, slrecurindu-se umilă de-a cum să-mi stăvilesc o lacrimă cînd
lesc diferentele, unde să caut punc­
Nu ştiu să se fi alcătuit în acea siţi cîini din lume, cum nota călă­ tele de reper ? repercusiuni în viaţa generală a ora­ In parcuri apar noi lucrări de artă, lungul unor uliţe strîmbe. M-am m ă aflu în această mirifică cetate
vreme o statistică adevărată, rellec- torul străin amintit la începutul a- şului şi în psihologia locuitorilor lui. grupuri statuare şi compoziţii ale­ pomenit deunăzi la capătul din par­ de aluminiu ş i, de cristal, pe care
Da, am mai fost pe aici acum In anii noştri, harta oraşului a tre­ tea locului a ceea ce se cheamă as­
tînd condiţiile în care locuiau oa­ cestor rînduri. douăzeci de ani, iată recunosc locu­ cut prin transformări esenţiale. Au gorice. datorate artiştilor celor m ai tăzi cu un termen familiar „MAGIS­ tinereţea mea n-a visat-o nici în
menii, dar tin bine minte coşmoliile, Da, piaţa se cheamă ca şi acum rile şi cele două corpuri de case în apărut zeci de fabrici noi, utilate dăruiţi Nu e pierdut din vedere TRALA"', şi am mers pe dunga ei, reveriile cele mai întraripate ?
după ultima expresie a tehnicii mo­ nici un detaliu: stilpii folosiţi la ★
care lucrau — cred ca nu greşesc pînă la fosta gară Filaret, de unde
derne, în care oamenii lucrează cu iluminat sau la susţinerea reţelei de plecau odinioară spre Giurgiu nişte
— 150 de oameni în condiţii greu asemenea pricepere şi îndemînare £ seară şi la Operă — pe care tot
'de evocat. Mă aflu astăzi la „Elec­ îneît produsele lor sînt căutate şi transport, sînt îmbrăcaţi în verdeaţă. trenuri amărîte. Mi-am propus intii „IN ANII NOŞTRI’ am clădit-o —
să mă opresc la fiecare bloc, dar
tronicav, în această uzină a preci­ respectate pe piaţa mondială. Planul de amploare şi de perspec­ m -am lămurit curînd că tentativa are loc finala concursului republi­
ziei, a fanteziei, a talentului în care Un călător străin care ne-a vizitat tivă îşi dă mîna cu detaliul util în­ e inutila. Mi-ar fi trebuit multe zile. can de artă amatoare. La compe­
munca a devenit creaţie. Intră dra­ (ara acum trei decenii, nota cu un tr-o operă colectivă de dimensiuni N-am pasiunea cifrelor, dar cred că tiţia trecută s-au înfruntat în cîntec,
zîmbet superior: „Bucureştii sint uriaşe. Am as/slaf la începutul anu­
gul meu oaspe, ştiu, îţi înţeleg sfia­ socotită în dimensiuni „MAGISTRA­ joc. teatru sau artă păpuşerească
un oraş mic în mijlocul unui sat
la, ai impresia că ai pătruns într-o mare”. Arhitectul şi sculptorul ita­ lui la o sesiune a Sfatului popular al LA0 înseam nă nu numai kilometri peste un milion de oameni. Cifra
sală a unei facultăţi, şi ţi-e teamă lian Augusto Murer, specialist în ur­ Capitalei. A fost o cascadă de pro­ de clădire ci şi talentul constructo­ pare astronomica, te asigur însă
ca paşii tăi să nu tulbure veghea puneri co n cre te şi utile, îndreptate rilor care se străduie să învingă şa­ că n-am greşit şi că aproximaţia <?
banistica industrială, vizi tind nu de
savanţilor. Intră fără frică, ne aflam mult Bucureştii, nota : „Am văzut toate înspre acelaşi ţe l: înfrumuse­ blonul şi monotonia, asemănarea şi numai în defavoarea cifrei exacte. Un
într-o sala de montaj, ridicată şi ea, ţarea oraşului. Am auzit această ex­ reproducerea stereotipă. Şi dacă aici milion de oameni — şi numai din Bu­
in diferitele părţi ale oraşului gru­
ca cea mai mare parte a uzinei, „IN puri importante de construcţii, cu presie : „Oraşul nostru° de zeci, de sau dincolo vezi distanţe nefolosite, cureşti aproape două sute de mii
ANII NOŞTRI", iar toţi aceşti oa­ un stil arhitectonic raţional, dintre sute de ori. Şi era o altă variantă lucrul nu înseamnă risipă de teren, — au cîntat, au dansai, sau şi-au
meni tineri, specialişti ai unei munci cele' mai avansate. Intr-adevăr, se a celeilalte formulări: „IN ANII fiindcă iată că gazonul a şi în ce p u t disputat înlîielatea în arta teatru­
de migală şi precizie, pasionaţi ai poate constata în noile construcţii NOŞTRC, izvorîte amîndouă din să-şi întindă covoarele verzi, iar băn­ lui. lată, sala Operei e luminată,
profesiunii lor, au învăţat meseria o linie pură şi rafinată. Ai o senza­ mîndria oamenilor şi din fericirea lor
tot „ÎN ANII NOŞTRI\ Nu există ţie netă că aici se construieşte pen­ că trăiesc în oraşul care e în slîr-
in întreaga uzină un singur om care tru v iito r Ia r viitorul începe J H şit al lor, intr-o vreme cînd îi cro­
să nu înveţe în continuare, şi dacă ANII NOŞTRI\ iesc destinul cu mîinile lor pri­
vei reveni peste cîţiva ani, îţi garan­ cepute şi devotate.
In Bucureşti există unde dintre ede mai mari întreprinderi ale ţării * *
printre care: Urinele „23 August", „Republica", „Semănătoarea", „Autobu­ tez că mulţi îţi vor arăta diplomele faţa unui oraş se vede şi în mij­
zul", „Danubiana", „Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti". Zeci de fa­ lor de ingineri. Pînă atunci însă să loacele lui de transport. Mai e ne­ Da, lot ce vezi mai frumos a fost
brici şî uzine sînt noi. In Capitală se fabrica o largă gamă de produse; ma­ pătrundem, fie şi pentru cileva cli­ ridicat, făcut sau înfrumuseţat „IN
şini, utilaj petrolier, laminate, echipament electric, autobuze, troleibuze, loco­ voie să amintim că acum treizeci şi
motive şi vagoane, ‘produse chimice, ale industriilor uşoare, alimentare, lem­ pe, în clubul uzinei. cinci de ani mai fu n cţio n a „tram- ANII NOŞTRC.
nului, materiale de construcţii ctc. La Bucureşti se realizează astăzi în numai Aici, sau în altă parte, unde vrei, carul lui Toma Blindu"? Că pînă a- Aici a fost pînă în anul 7953 o
35 de zile întreaga producţie a Capitalei din anul 1938. groapă. O groapă uriaşă în care se
au echipa lor de jocuri, corul lor, cum două decenii singurul mijloc
In fotografic: Hala laminorului de Ia Uzinele „Republica".
sau echipa lor de teatru, aflată acum de transport era reprezentat doar adunau prim ăvara apele intr-o mo­
în repetiţii, şi care nu aparţine, îţi de „tramvaiul electric0 ? Numai in cirlă imundă, izvor permanent de
garantez, nici unei formaţii profe­ miazme şi boli. In mai puţin de trei
cocioabele dărăpănate în care furni­ 30 de ani, „Piaţa Chibrit' Nu. nu primul trimestru al acestui an au
ca o omenire tristă, şi. ceea ce e am o fotografie de epocă a aces­ sioniste. Sînt tinerii, fetele şi băieţii intrat în funcţiune 130 de autobuze luni, groapa a dispărut şi, ca într-un
mai grav, fără nici o perspectivă de tor locuri, nădăjduiesc însă că s-a pe care i-ai zărit adineauri la strung noi şi se construieşte noua linie de basm mirific. în locul ei s-a înălţat
viată, fiindcă, pe vremea aceea, vi­ păstrat la muzeul oraşului. Ai ve­ sau la bandă şi care interpretează stadionul ,713 August". A fost o în­
sul unui apartament salubru consti­ dea atunci că pînă acum cîţiva ani acum o pagină din Cehov sau Ca- troleibuz nr. 95, Gara de Nord — trecere titanică de entuziasme şi e-
tuia o himeră penttu oamenii mun­ se trăia prin partea locului o exis­ Giiviţa, cu o lungime de 7 km. Am nergii, o luptă, nu cu pămîntul, ci
cii, niciodată realizabilă. Nu ştiu, tenţă grea, în locuinţe lipsite de ragiale, sau descifrează sub o ba­ stat deunăzi de vorbă, tocmai în
de asemenea, să existe o statistica confort, în condiţii de igienă pre­ ghetă inspirată, primele măsuri din- vederea scrierii acestor rînduri, cu cu trecutul Şi în îndîrjirea miilor de
a şcolilor în care învăţau în acei care. Cînd au fost ridicate blocu­ tr-o rapsodie de Enescu. Cînd au cîţiva tovarăşi lucrind în secţiile de braţe care cărau pămîntul, şi a m ii­
ani, de tristă amintire, şcolarii să­ rile ? Iţi răspund cum mi s-a răs­ învăţat să cînte, cînd au învăţat să lo r de braţe care turnau betonul,
raci, dar am înaintea ochilor, şi a- resort ale Sfatului popular al Capi­
puns şi mie. „în anii noştri\ Cuvin­ joace teatru ? „IN ANII NOŞTRI citeam decizia de a învinge defi­
mintirea nu ni se va stinge nicioda­ talei Pe buzele tu tu ro r un singur
tele astea le-am auzit rostite pretu­ i ţ nii iv acest trecut de umilinţi.
tă din memorie, imaginea cenuşie a leit-motiv : „Mai mult, mai frumos,
tindeni, unde uimirile mele ceteau Era în vara anului 1953, înaintea
unor localuri de recluziune, în care „In anii noştri\ şi-mi dau seama mai repedeu. Lucrările mari de am­
explicaţii: „cînd s-au clădit blocu­ Festivalului tineretului de la Bucu­
erau îngrămădiţi copiii, cîte şaizeci că termenul e aproximativ. Poale că ploare, se împletesc cu măsurile a-
rile acestea, cînd au fost tăiate bu­ reşti. Treceam, ţin minte, aproape
sau şaptezeci intr-o sală igrasioasă şi levardele r — „în anii noştri". Am formulat altfel: „IN ZILELE NOAS­ parent mărunte, dar atît de nece­ zilnic să văd şantierul, fiindcă, erau
fără lumină. TRE° ar fi mai exact. Fiindcă, în anii sare. Tramvaiul — un mijloc de
întovărăşit acum cinci ani un oaspe unii care susţineau, experţi, că sta­
Şi evocarea ar putea continua la noştri, însuşi timpul şi-a modificat transport învechit, — dar de care
străin prin noile centre ale oraşului dionul n-o să fie gata la vreme. Am Capitala este cel mai marc centru ştiinţific al ţarii. Aici se află sediul
toate capitolele vieţii de fiecare zi. dimensiunile. Dovada. In anul 1963 nu ne putem încă dispensa în în­ Academici R.P. Romîne cu cele 31 dc institute ale sale, precum şî zeci dc in­
şi maşina ne-a plimbat cînd prin trăit multe ceasuri de îndoială, fiind­
a unei vieţi de huzur pentru o mi­ Ferentari, cînd prin Floreasca, cînd uzinele şi unităţile economice din tregime, cel puţin pentru o vreme, stitute departamentale, centre experim cntalc şi laboratoare dc cercetări. Bu-
noritate de beneficiari obtuzi, a u- pe Calea Crivitei, pe atunci la în­ Capitală au realizat în treizeci şi trece prin transformări utile : i se că era vorba de o muncă îndîrjîtă, curcştiul se numără printre primele cen tre ştiinţifice din lume care posedă un
institut dc fizică atomică.
nei vieţi de galeră pentru furnicarul ceputul schimbării sale la faţă Mu­ cinci de zile întreaga producţie in­ aduc perfecţionări menite să-i amor­ într-un termen foarte scurt. Dar In fotografic: Institutul de fizică at ontică al Academici R.P. Romîne.
n-am să uit niciodată ajunul deschi­
a n o n im al oraşului Imi stăruie în safirul meu, atent şi dornic să vadă dustrială a Bucureştilor din anul tizeze zgomotele. Lupta împotriva
derii. La ora 6 dimineaţa, din pri­
minte reportajele zguduitoare, scri­ cit mai multe, mi-a pus o întrebare 1938. Sau altă cifră. In 1963, pro­ acestui inamic modern : zgomotul;
cina uriaşului furnicar de oameni,
se în aceeaşi vreme de Ceo Bogza care m-a cucerit prin candoarea e i: ducţia industrială a Capitalei a depă­ co n tin u a pe toate fronturile. După cile cuminţi şi îmbietoare îşi aş­ peste cîteva clipe va suna gongul
nu-ţi puteai da seama dacă lucrul
şi infăţişînd aspecte de infern din „De unde alîtea cărămizi Şi in­ şit cu cincizeci la suta pe cea rea­ suprimarea, atît de binevenită a teaptă oaspeţii. Nu ştiu ce spirit sar­ şi se va afla cine sînt cei mai buni
s-a încheiat sau nu. Dar la ora 6
lumea muncitorilor tăbăcari, condi­ terlocutorul meu nu mima naivita­ lizată, în întreaga ţara, în anul 1937. claxoanelor, alte măsuri sînt in curs, castic a inventat pe vremuri for­ dintre cei buni. Priveşte chipurile
seara, ultimul amănunt era finisat, mula : „BUCUREŞTII, ORAŞUL GRĂ­ oamenilor, privirile şi zîmbelele lor.
ţiile de pedeapsă în care îşi iroseau tea. M-am silit atunci să-l edific fo­ Imi dau seama că formularea mate­ avind toate aceeaşi menire : p ro te -
şi se fixa firma stadionului, „23 AU­ DINILOR’", fiindcă în afară de Ciş- Acum treizeci de ani un călător
viata Am descris eu însumi, după o losind sumarele mele cunoştinţe cu matică nu poate comunica mai mult jarea sănătăţii locuitorilor. Estetica,
GUST", ca un simbol al celei mai migiu şi de expoziţie, nu-mi amin­ a vizitat Bucureştiul şi a notat că
îndelungată confruntare cu realita­ privire la metodele moderne de con­ decît poate să spună o cifră seacă, preocuparea pentru frumos, conlu­ e un oraş mic în mijlocul unui sal
slăvite date din istoria poporului tesc de vreun alt spaţiu verde pus la
tea, spitalele în care mureau oame­ strucţie, i-am vorbit de prefabrica­ dar dincolo de această cifră stă o crează armonic cu igiena. La toate mare. Dar tot el a adăugat: „iar
nostru, ca un simbol al vic to rie i. dispoziţia pungilor sărace. Sigur mai
nii, sau cantinele studenţeşti din a cea te şi de ritmul în care se ridică un imensă realitate umană, compusă arterele de intrare in oraş se fac feţele bucureştenilor sînt-cele mai
★ exista şi „ŞOSEAUA" cu bătăile ei
epocă, în care făceam zilnic un etaj, sporindu-i curiozitatea pînă la din energii neistovite şi entuziasme lucrări de înfrumuseţare, se plantea- multe, o mască a suferinţei*.
M-am născut şi mi-am petrecut de flori, cu muscalii ce goneau ca­ Uită-le bine astăzi la feţele lor.
anii copilăriei într-o mahala de pe rete luxoase, dar care om al ma­ Vei citi pe chipurile oamenilor din
malul Dîmboviţei, departe spre dea­ halalei putea năzui la asemenea vo­ oraşul nostru fericirea. Cînd s-a pe­
lul Mărţişorului, acolo unde apa luptăţi ? Bucureştii lui 1964 sînt o trecut schimbarea ? „IN ANII NOŞ­
curge vînălă cu reflexe de petrol şi revărsare de spaţii verzi la amena- TR I\

Capitala s-a transformat într-un oraş elegant, modern. S-au construit cartiere noi, bulevarde, edificii impunătoare. Se remarcă prin frumuseţea lor
noile ansambluri arhitectonice: Piaţa Palatului R.P. Romîne, şiragul de clădiri de pe şoselele Giurgiului. Ştefan cel Marc, Mihai Bravu, Calea G riviţci Ma­
gistrala Nord-Est, cartierele Bucureştii Noi, Floreasca, Giuleşti, Drumul Taberei, Balta Albă ctc. Numai în ultim ii 4 ani au fost clădite 50.C00 de aparta­
mente în care s-au mutat 200.000 de locuitori.
In fotografic: imagini din cartierul Floreasca construit în anii puterii populare.
VEDERE DIN PIAJA PALATULUI, RP.R.