Page 95 - 1959-09

Nr* 1481 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Pentru cît mai multe economii n n rn n n n n n n ri Ucenicii anului /

în p r o d u c ţie (Orniare din pag, l-a) simte. Se face că nu-l doare.

Dar asta mai mult ca să nu-l

Pe valea îngustă^ a . rîuitti DoOfa, fe vuietul apelor, ...spumoase, tt se ^ — Cum, noi vom repara a- observe ceilalţi,, care, fie vorba

Plenara G.G; al P.M.R. di'h contribuind prin aceasta la sti­ exploatării ctî pricepere ă cup­ ca mulţi ani in urmă s-a încercat. sparg- de .talazuri, dă un- nou. răsu-rj ceşte cazane uriaşe, vom strun­ între noi, fac la fel. De, nu poţi

iulie a.c. cu privire la creşterea mularea eforturilor muncitorilor toarelor, să se deschidă un curs construirea unui drum care să lege net Văii Dobra, iraasjormală în- 1 ii aceste roţi mai mari dçcît să înveţi meserie fără să te Io-

nivelului de trai al oamenilor în îndeplinirea sarcinilor de de minim tehnic. Şeful acestui localitatea Dobra ou yn a sim l pădu- ir-un vast şantier de construcţii. J noi, vom mlnui strungurile, fre- veşti măcar odată...

muncii a pus în faţa organiza­ producţie. compartiment, ing. Dumitru ros ăl munţilor Poiapa Ratstă. Ack&fe Conform-, .prfoeciejdr -'.şl ritmuluis 'zele, mqrtezele? Ucenicii.,.anului I abia au iti-

ţiilor de partid sarcina de a In adunările generale ale or­ Taşca, şi maistrul şef, Ion Mun- încercări au început însă'-tu succes vioi cu care se lucrează pe acest y — Da, băieţi le-a-răspuns trat în atelierul de instrucţie,

mobiliza'' pe' toţi' Muncitorii • la ganizaţiei de bază se analizea­ teanii, au tărăgănat îri mod ne- abia in 1958, cind harnicii munci- şantier în lugime ¦totală d e ‘¦35 km.,"), maistrul Gherman Remus. Aici abia au făcut cunoştinţă cu scu-

descoperirea şi punerea, în va­ ză periodic cunî sînt îndeplinite justificat deschiderea ac'estui W i ăi şantierului' de construcţii din vor fi daţi 'îhf!>exploatare,iincă îhy- veţi lu-cîa voi. Dar numai peste .lele',, abia au învăţat să îndoaie

loare de noi rezerve interne în sarcinile de producţie şi anga­ curs. Nu au fo-st luate măsurile cadr.ul' Irp.Fi Deva, -ou străpuns ie- acest an, 12 hm. de drum auto. Se ^ un ap, cînd -vă veţi alege mese- tabla. Dar mîndria care se ci-

Vederea realizării de noi şi im­ jamentele şi se iau măsuri pen­ cuvenite pentru întărirea răs­ mutul obstacol . natural — Cheile va asigura astfel 'transportul ihŞle- j î j- fia, iar ca ¦muncitori numai' teste în privirile lor', te face să

portante economii. Pentru a da tru înlăturarea lipsurilor con­ punderii maiştrilor şi â munci­ 'Minzuim. . î ' '* ,7 rialului* lemnos dim, bazinul- Casa- 1 peşte 3 ani, după ce veţi termi» ciezi că sînt cel puţin munci-

viaţă acestei sarcini, organiza­ statate. Bună esté măsura lu­ torilor faţă de calitatea produc­ In condiţiunile 'grele ale terenului gfilj iot In anul Uljihr 's e , va -asigura 1 ' na uceni.cia. Pînă atunci', trebuie ton adevăraţi. Maistrul Gher~

ţiile de partid au dezbătut pe ată de biroul organizaţiei de ţiei, pentru respectarea graficu­ L 'ăS aici' şi în Ciudă xtîftcUor ' din transportul întregii cantităţi de 56.800 ^ să învăţaţi. Şi carte şi meserie. mari e lot timpul printre ei. Ii

larg, cu colectivele de munci­ bază de a analiza' de două ori lui de încărcare şi descărcare a : Cheile MiaeuUt-i, « « apărut o ade- fox.'m aterial lemnos, prin 'darea tn -j Dacă pornim bine de la înce­ iasă să se bucure de Hecare

tori, posibilităţile existente la pe lună, împreună cu colectivul cuptoarelor, a procesului tehno­ : vărată şosea prin care se deschide exploatare ă încă 27 khil drum auto. j put, terminăm şi şcoala ''cu taină descoperită în meseria lor.

fiecare loc de muncă. In urma care răspunde de problema eco­ logic, Ceea ce a dus de multe ori astăzi unicul şi col mai iihpOrtaht Paralel cu drumul principal, se 1 bine... E'. cînd a învătat, a trebuit să

acestor dezbateri s-au luat noi nomiilor, felul cilm se realizea­ îa lipsă de cald şi de lingouri; baiih forestier din rază1' '/ocoluliii »tio/ construi şi drhmuMe auxiliarei -â- fure¦meseria. Şi-a pătimit mult
pe pîraiele Casagiii, Ţiganului Şi,1 atunci. Copiii, ucenicii săi de
şi importante angajamente căre ză economiile în diferite sectoa­ Iâ strangulări în producţie. . silvic Dobra. Prima zi de practică mai stă­ astăzi, îl au pe el, maistru, tot
ruie şi acum în mintea ucenici­ tim pul' printre ei. II întreabă
să ducă la realizarea sumei de re de activitate, care sînt defi­ Situaţia existentă lâ cuptoare Pe acest dram se vor scurge ă- Dealul Lung, trdndu-se astfel po- j lor din anul l. Dar parcă nu ori de cîte ori au vreo nelămu­
îi se mai pare iotul t atît de rire ¦şi el îi sfătuieşte cu dra­
uri miliard lei economii în acest cienţele şi măsiiriile ce se impun a fost analizată de curînd în nual cei $6.800 m.c. masă lethnoasă slbilîiateă ' încărcării materialelor ] complicai, de greu. Doar frumu­ goste. Aşa se învaţă azi mese­
seţea meseriei şi-a cîştigat â- rie!
an, să contribuie prin aceasta a îi luate-, ' Această metodă "a adunarea generală a organiza­ provenită din pădurile ce se întind lemnoase direct în autocamioane şi 1 precieri tot mai elogioase. Şi
e normal să fie aşa. De la pri­ Băieţii din anul I aşteaptă cu
la eforturile partidului şi guver­ dat posibilitate organizaţiei de ţiei de bază. Acest fapt oglin­ pe o lungime de peste 40 km deci la reducerea preţului de cost 1 ma zi de practică au trecut a- nerăbdare ziua cînd vor deveni
proape două stiptămîni. Uceni­ muncitori. Pînă atunci însă, nu
nului pentru continua îmbună­ bază să cunoască în mod ope­ deşte grija Comuniştilor faţă de Pe lingă importanţa economică a al materialului lemn'os. ^ cii ştiu acum bine ce-i acela pot să nu admire pe cei din a-
noului drum, acesta este însemnat O mărturie a progresului Inregls- 1 ciocan şi ac de trasat, la ce se nul II sau III. Deseori, în con­
tăţire a nivelului de trai al oa­ rativ felul în oare sînt realizate soarta producţiei. Adunârea a întrebuinţează, care este impor­ vorbirile lor, numele unor uce­
şi pentru faptul că pe aici vor cir- trat în ţara noastră siub regimul d e -ţ tanţa lor. Ştiu să strîngă şi o nici ca Gabor Criste, Petru
menilor muncii. sarcinile cu privire la economii, obligat conducerea să ia măsuri piesă în menghină. Ce, e lucru Puşcin, Anton Stoica din anul
m ic!? II sau Visaton Pătruţ, Aurel
care sînt lipsurile şi astfel să urgente pentru aplicarea şi res­ cula ,jrădurenM" din satele situafe mocrat—popular, este ¦Şi acest } Pipoş, loan Tirea, din anul III,
poată interveni la timp pentru pectarea graficului de încărcare, Iată-l pe loan Homorodeanu. sînt rostite solemn, drept pildă
In sprijinul îndeplinirii pe culmile şi platourile celor doi drum construit după toată tehnica 1 'Aproape că riu se mai loveşte de urmat. Şi e bine aşa. Nume­
la degete atunci cînd dă cu cio­ le amintite sînt ale. unor uce­
angajamentului luarea măsurilor în vederea în­ încălzire şi’ evacuare a 1iiigoli­ versanţi ai văii. modernă. C ele. peste 30 de poduri j canul să îndoaie tabla. Şi, deşi nici dintre cei mai sirguincioşu
n-au ajuns încă să înveţe cuni
lăturării lor. rilor clin cuptoarele aHîrtCi. t>e Sub ;impozanta „Piatră a Cerbii- şi podeţe turnate din , beton armat, -j se taie tabla cu dalia, pe furiş, ?
asemenea, s-a stabilit cine el a încercat. A mers cam greu,
Printre colectivele secţiilor Rezultate îmbucurătoare poartă răspunderea pentru res- lui", care străjuieşte această vale, ziduri de sprijin şi alte lucrări i m- ) Zilele trec. Şi fiecare 'din ele
Combinatului siderurgic Hune­ peotarea procesului tehnologic muncitorii înzestraţi cu utilaje mo- portante, caracterizează lucrările 1
doara care s-au angajat să re­ Activitatea politică şi organi­ şi că producerea oricărui rebut
alizeze în acest an importante zatorică a organizaţiei de -par­ de ardere să fie bine analizat iar derne, atacă metru cu 'metru tere- drumului înconstrucţie. ^
economii în producţie se numără tid pentru mobiliza fea şi în­ cei care se fac vinovaţi să fie
şi cel de la laminorul blumlhg sufleţirea muncitorilor în lupta traşi ia răspundere şi chiar nul accidentat. Zgomotul compresa- P. LADISLAU)
¦1000. Acest colectiv, în Urma pentru economii, muncă entu­ sancţionaţi.
dezbaterii documentelor plena­ ziastă a întregului colectiv, au rulai şi al concasorulut, acompaniat corespondent )
rei din iuiie; s-a angajăt sa re­ dus la obţinerea de rezultate Măsurile luate în scopul în­
alizeze, în total, pînă la sfîrşi- îmbucurătoare în ce priveşte re­ lăturării deficienţelor ce se ma­ V J v— / .— f ,— , i___! I__ ! ,___I . __, i___, . __, . t ,__ J i____ /,_! iJ , — ' •— / 1— f i , — 1 1 h . l , . 1, _/,___ _ W f i ___/ k J 1
tul anului, prin eforturi proprii, alizarea angajamentului luat. nifestă în special la cuptoare _
suma de 2 milioane lei economii. Astfel, în semestrul I s-au rea­ dovedesc că comuniştii de aci
li2^ prin efort propriu econo­ simt răspunderea politică faţă Veşti de ia subredacţia noastră
Colectivul de muncitori, teh­ mii în sumă de 750.735 lei, în de realizarea sarcinilor de plan
nicieni şi ingineri constituit luna iulie de 408.231 lei, iar în şi a angajamentelor luate în volunta ră nidFafeş
pentru descoperirea şi valorifi­ august- de 104.931 lei. In luna întrecere, âCeast-a exprimă do­
carea rezervelor interne, a ela­ august economiile au fost mâi rinţa şi grija lor ca munca să dar acum. se simte mîndru. Cei­ aduce ucenicilor din anul I ai
borat un plan concret de măsuri mici, deoarece planul de pro­ meargă bine şi să se obţină re­
tehnico-organizatorice. La rîn- ducţie a fost restructurat. zultate tot mai burte pe linia Volum Sporii dé confecfi? vîhdufe în rato lalţi. ucenici nu ştiu că el a şcolii profesionale C.F.R. din
dul său organizaţia de partid a creşterii producţiei şi a reduce­
elaborat un plan de măsuri or­ In primele 8 luni ale acestui rii preţului de cost. In magazinul de confecţii cu nul se realiza cu destulă greu- tăiat tabja cu dalta. Păstrea­ Simeria o nouă bucurie. Tainele
ganizatorice şi politice care să an, la laminorul bluming s-au uînzare in raté din comuna Te- ză ¦pentru el •această -satisfacţie.
sprijine eforturile colectivului în realizat în total economii de Mergînd pe linia urmăririi în­ iuş, e animaţie mare. Tov. Ele­ late, luna aSăasta, îţi, decurs de Icd.ă-l şi pe Vasile Ş'andrit, alt de odinioară .se .prefac în cu-
realizarea angajamentului. 1.263.897 lei la efort propriu. deaproape a felului cum se în­ na Tecşa, responsabila magazi­ numai 20 de zile/ă n î 'reuşit să ucenic din anul I, trasînd locul tioşiinie, sciitele se lasă mai
Economiile la preţul de cost -e- deplinesc angajamentele luate depăşim cifrele planului lunar. pe unde .va trebui îndoită: o bu­ bine mînuite, degetele răsuflă
In planul de măsuri sînt pre­ fec'tiv al producţiei realizate în cu privire la economii, interve­ nului, ne face cunoscut că a- In această pe/ioaclă cântra.cte- cată de tablă. Maistrul Gher­ uşurate cînd nti mai sînt ţinta
văzute sarcini precise în ce pri­ perioada 1 ianuarie. — 31 au­ nind în mod operativ pentru în­ ceasta se datoreste în primul le încheiate pentru cumpărarea man stă lingă el şi-i arată cum loviturii ciocanului. O nouă
veşte reducerea rebutului, a con­ gust a.q. se ridică la suma de lăturarea lipsurilor şi defici­ rînd. reducerilor de preţuri. de confecţii în rate depăşesc trebuie făcută această operaţie. promoţie de muncitori feroviari
sumului de cocs mărunt, gaz 6.509.865 lei. enţelor. desfăşurînd in perma­ suma de 43.000 lei. Şandru execută întocmai sfatul a intrat în. pregătire. încet, dar
metan, energie electrică, redu­ nenţă o muncă politică susţi­ — Dacă în lunile trecute pla- sigur, meseria este deprinsă.
cerea cheltuielilor de reparaţii Aceste rezultate obţinute pînă nut^ pentru antrenarea tuturor
şi întreţinere, valorificarea de­ în prezent sînt bune, dar ele nu muncitorilor. -în lupta -pentru în­ încă o dovadă maistrului, Peste ani, ucenicii de astăzi
şeurilor de şamotă, reducerea', pot .să mulţumească. Posibili.-,, deplinirea. - sareihiior - de.,' plan;
procentului de. ardere a lingou- tăţile de obţinere a economiilor' organizaţia de partid, colectivul — Bine, Vasile, parcă aşa te din anul I, vor fi muncitori a-
rilor, organizarea de cursuri de pe calea reducerii preţului de de. aci, va ptiteâ raporta la Despre reducerea preţurilor crească simţitor numărul .cum- cheamă, nu? E -bine aşa. O să preciali, fruntaşi în producţie.
minim tehnic pentru ridicarea, cost şi mărirea productivităţii sfîrşitul acestui an nu numai
calificării' muncitorilor etc. ''tnuncíi sîrtt mult mai iftârî. Á- îndeplinirea ei şi! depăşirea an­ la unele articole de confecţii părătorilor. Dacă înainte, •în ajungi un muncitor bun... Fie ca autorul acestor rinduri
ceste posibilităţi trebuie folo­ gajamentului' luat.
Tuturor membrilor şi candi-. site însă pe scâră cît mâi largă;; ne-a oorbit cu satisfacţie şi tov. două decade ale unei luni tnăt- Maistrul se ducea apoi la alt să aibă marea satisfacţie ca
daţilor de partid li s-au încre­ foan Barbu, responsabilul ma­ furile vindute se ridicau, la 15— ucenic. Vasile Şandru a rămas peste cîţiva ani să zugrăvească
dinţat sarcini concrete cu privi­ Se cer efor furi mai gazinului mixt al cooperativelor 20.000. lei, in lung aceasta ani copleşit de spusele bătrînului chipurile acestor copii de azi,
vîndut In primele două decade Gherman. în ¦ţinută de muncitori destoi­
meşteşugăreşti.

La-'noii după cum -vedeţi) mărfuri -ce depăşesc.35..QQQ,,lş,i. Şi Emil hjiinie,,-învaţă în- nici, luptători ' neobosiţi pe

în \rafturileuîncărcate se'găsesc ¦¦¦¦¦ AQRl.AN OŢOIU ¦doaie tablă. S-a lovii puţin le fr-oniul măreţei construcţii a vi­

multe lucruri executate de coo­ corespondent un deget, dar parcă nici nu eţii. noi.

peratorii meşteşugari. Ele sînt ( ------ --------- --------- tSSUG-------------------- -----

trainice şi făcute tu mult gust. ¦8
Reducerea de preţuri a făcut să

re la realizarea de economii în susjiinufe ni
sectoarele lor de activitate şi

cii privire la desfăşurarea mun­ Dacă rezultatele obţinute pînă

cii politice în scopul antrenă­ acum nu sînt pe măsura posibi­

rii în întrecere a tuturor mun­ lităţilor, aceasta se da-toreşfe şi Recenta hotărîre a partidului cu pri­ mele 10 zile aîe lunii septembrie S-au

citorilor. Agitatorii au fost 'in­ faptului mă în procesul de pro­ vire la reducerea preţurilor a făcut ca vîndut 50 aparate de radio, 40 bici­

struiţi şi au trecut la organiza­ ducţie sînt încă multe deficien­ magazinele din oraşul Petroşani să clete, 30 maşini de spălat rufe. 10

rea de convorbiri pe diferite ţe care duc la diminuarea rezul­ cunoască o mare afluenţă de cumpă­ răcitoare „Pinguin" şi alte articole do

teme privind îndeplinirea sarci­ tatelor. rători, Aşa de -pildă, în lunile august . uz . caspic.. îţt valoare, .rle 2,50.000 . tei.

nilor de producţie. Aşa, de pil­ Unul din compartimente, unde şi septembrie ' vîn'zările la magazinul De asemenea; lâ îriceputiii acestei luni

dă, agitatorul Cafol Mihăilescu se manifestă multe deficienţe, de mobilă au crescut cu , 70 la sută ¦s-a descins’în oraşul;Petroşani un nou -

a ţinut o convorbire cu munci­ este cel ăl cuptoarelor adinei. faţă de lunile precedente. Numai în magazin de încălţăminte. Acesta atra­

torii de la' ajustaj în problema Din cauza deficienţelor ce se luna august s-a u «făcut vînzări la a* ge atenţia cumpărătorilor prin cele

stivuirii blumurilor pe calităţi şi manifestă în exploatarea cup­ cest magazin în valoare de 692.827 două vitrine mari, frumos aranjate. •

a expedierii lor ritmice. Agita­ toarelor adînci, 3e care depinde lei, iar în primele 10 zile ale lunii Un fapt îmbucurător este că acest ma- I

torii Toader Ştefan şi Gheorghe de fă'pt producţia laminorului, septembrie s-au vîndut 9 garnituri ca­ gazin dispune dă un bogat sortiment ¦

Stahc.iu au organizat convorbiri se înregistrează o creştere a meră combinată, 4 garnituri dormitoa­ de încălţăminte pentru sezonul de iar- j

cu muncitorii de îa ungere în procentului de rebut prin arde­ re tip Sibiu, 10 dormitoare tip Cluj, nă. Şi aici numai în primele 4 zile :

problema bunei întreţineri a rea lingouriJdf. ¦ 8 maşini de cusut „Casnica“, bucătă­ de la deschidere s-au făcut vîpzări i

instalaţiilor de ungere a agre­ Nu se poate spune că Orga­ rii, dormeze şi altele în valoare totală tn valoare de 120.000 lei.
gatelor laminorului.
De asemenea, colectivul de nizaţia de bază şi conducerea de 202.483 lei. De remarcat e faptul R. BALŞAN
tehnică nu cunosc această stare că peste 95 la sută din cumpărători corespondent
redacţie al gazetei de perete a de lucru-ri şi că nu au luat şi iau mobilă în -rate. Printre muncitorii
primit sarcina să popularizeze măsuri. Rău este că nu s-a dus mineri care şi-au cumpărat în luna ¦GlSăîlS— La şcoala elementară ’din Teiuş,
larg rezultatele ce" se obţin în o luptă susţinută pentru ca mă­ aceasta mobilă în rate se numără loan numărul elevilor din clasa, l-a creşte
producţie, pe fruntaşi şi să cri­ surile preconizate să fie tradu­ PE ŞANTIERELE DIN BRAD în,- fiecare an. ' Anul acesta au fost

tice lipsurile şi deficienţele din se în viaţă.- Aşa, de pildă, s-a Iacob, de îa exploatarea Petrila, Io- înscrişi in clasa a I-a cu 21 de copii

muncă. Articolele şi caricaturile prevăzut ca pentru ridicarea sîf Iepure de la Lonea, Ştefan Farcaş Să fie felii -mai mult decit in anul trecut.
care apar la gazeta de perete gradului de calificare al mun­ de la Aninoasa şi alţii. IN CLIŞEU: Elevii clasei a l-a, la
sînt concrete şi mobilizaioare, citorilor în scopul mânuirii şi
O vie animaţie s-a observat în ul- ' o oră de educaţie fizică.

Form aţii de pompieri fruntaşe timul timp. şi la magazinul, nr. 64 unde La jumătatea luni) iulie, .Trustul re­ Se pune lotuşi o întrebare. Pol oare nifestat mai mult interes pentru apro­ La recoltatul
se vînd articole electrice, aparaté de gional de construcţii locale a începui constructorii din Brad să-şi realizeze vizionarea şantierelor cu materiale ne­ cartofilor
La Haţeg, cu ocazia sărbăto­ Siminic Poposescu din Bretea radio şi altele. Spre exemplu,-în urma în oraşul Brad construirea a trei obiec­ această dorinţă ? La aceasta sînt che­ cesare. Spre exemplu, din lipsă de a-
ririi zilei de 13 Septembrie — Ro-mînă şi altora. notarîrii, la acest magazin s-au făcut tive deosebit de importante. - Este vorba maţi să răspuridă tovarăşii din condu­ gregate, constructorii din Brad au fost Miercuri, 23 septembrie 1959. La
Ziua pompierilor din Republica cu 20 la sută, mai multe ^vînzări . de- de o fabrică de, pîine şi de două cerea d'.R.C.L.Hi-ului care în ultimul nevoiţi ca în ultimul timp să între­ şcoala elementară din Gurasada e -o
Populară Romînă — au fost SIDON1Â RÜSAN cît în lunile trecute. Numai în pri- btpctirî pentfu locuinţe. De fapt aceste timp nu se interseazâ îndeaproape de rupă lucrul pe un şantier trei săptă- animaţie deosebită: mulţi părinţi ai
lucrări trebuiau atacate încă de ta în­ crearea unor condiţii optime bunei mîni, iar pe altul cinci zile. Şi aceasta elevilor, răspunzînd chemării direc­
corespondentă ceputul anului. Dar constructorii nu au desfăşurări <a lucrărilor. pentru că agtegateie se aduc tocmai ţiunii şcolii, s-au adunat Ia şcoală
intrat în posesia proiectelor şi întregii din raionul Lrpova, cînd chiar în Brad pentru a ajuta la recoltatul cartofilor
premiate mai multe formaţii Bine ar f i ... documentaţii decît după 6 luni. ŞT, de­ in primul rînd constructorii din Brad întreprinderea de industrie locală „Cri- de pe lotul şcolar. ‘ S-.au adunat aici
P.G.I. din raion. Astfel, au pri­ sigur, vina principală pentru această sînt puşi în faţa unei mari încurcă­ şan;a“ produce cantităţi însemnate de •părinţii elevilor din Gurasada, Cîm-
mit menţiuni formaţiile P. G. I. ...în halta Bîrcea Mare, existe mai multă preocu­ întîrziere o poartă în primul rînd pro­ turi prin faptul că la toate lucrările nu agregate. Această planificare defectu­ puri Surduc, Tătărăşti, Boiu de Sus şi
din oraşul Haţeg, Sarmizegetu- pare pentru păstrarea cu­ iectanţii şi beneficiarii. există o concordanţă între piesa scrisă oasă 'duce Ja .depăşirea preţului de cost, Cărmăzineşti,
Sa şi Răchitova. De asemenea, raionul Hunedoara, s-ar răţeniei. şi piesa desenată. Proiectantul, prevede •pentru 'fiecare m.c. de agregat cu 12
s-a înmînat insigna „Paza con­ Dar, fiindcă totuşi lucrările au înce­ în desen o-seam ă de lucrări care să' Iei faţă de •.preţui. prevăzut în docu­ Cu ajutorul lor s-a reuşit ca toa­
tra incendiilor“ unor membri ai construi o sală de aştep­ slr put, să vedem cum se munceşte pe a- ducă ta realizarea unor obiective du­ mentaţie. De asemenea conducerea tă producţia de cartofi a şcolii să îie
formaţiilor de pompieri, printre ceste şantiere pentru ca obiectivele să rabile şi estetice. Constructorul este trustului nu a pus nici acum la dis­ recoltată într-un timp scurt.
Care tovarăşilor loan Andruş din tare, cerută de muncitorii .„direcţia regională fie predate în termenele stabilite prin obligat să rfespecte proiectul, fapt care poziţia constructorilor din Brad mate­
Haţeg, Cornel Dăbucean din Ră­ P.T.T.R. Hunedoara-Deva graficele de execuţie. Pe toate cele trei duce la un preţ de cost de peste rialele de instalaţii şi deci aceştia nu La scosul cartofilor s-au eviden­
chitova, Florian Băluţă din Rîu din satele Slntandrei, Bîr­ s-ar interesa mai mult de şantiere se lucrează deocamdată la zi­ 40.000 lei pe apartament. Pe de alia pot începe lucrările. Este vorba de lip­ ţiat Maria Tudor, Elena Haiduc, Emi­
Alb etc. Premii în bani au pri­ felul cum munceşte colec­ dărie. Că lucrările de zidărie sînt a- parte în piesa scrisă se prevede ca sa unor ramificaţii de fontă, a tuburi­ lia Sorinca, Brînduşa Enc-iu, iar ia
mit tovarăşii Szanto Lazar, res­ cea ş.a., care lucrează în tivul de la atelierul de re­ vansate, se datoreşte în primul preţul unui apartament să nu depă­ lor berman de 16 şi 23 mm. şi a ste­ transportul acestora la depozit s-au
ponsabilul formaţiei voluntare paraţii radio, care a ridicat rînd faptului că de la început şească suma de 36.000 lei. In această mei N.G.A. de 2,5 mm. evidenţiat mai ales Simion Dehel, Tra-
P.C.I. din Haţeg, Tiberiu Muşa, întreprinderile Hunedoarei, difuzoarele din mai multe a fost procurată îritreaga cantitate de situaţie pe cine să asculte construc­ ian Negru cu soţia, Ion Bomemisa,
oraşe ale. regiunii, printre cărămidă, şi apoi muncii entuziaste torul? Este necesar deci ca aceste două Gherasie Nîcula şi David Bretotean.
responsabilul formaţiei din To- Siinenei etc. care şi Alba Iulia. Aceste a constructorilor. De menţionat că pe piese să fie puse de -acord dar de aşa
Construirea acestei săli difuzoare au fost ridicate aceste şantiere constructorii sînt por­ natură îneît toate lucrările din Brad să VIRGINIA DOBROTA
teşti şi alţii. în vederea pregătirii festi­ se încadreze în indicaţiile plenarei corespondentă
de aşteptare se impune valului regional al tinere­ niţi pe fapte mari. Ei sînt hotărîţi să C.G. al P.M.R. din noiembrie anul tre­
Insigna de „Pionier fruntaş în tului, ţinut 'la Deva, şi nici cut. ¦ ’ ’
mai ales acum, cînd se pînă în prezent nu au fost reducă preţul de cost pe apartament
P.C.I.“ a fost înmînafă pionie­ înapoiate. De fapt, lucrările pe aceste şantiere
apropie zilele ploioase şi şi să predea beneficiarului obiectivele puteau fi mult mai avansate dacă din
rilor Anton Cazac din Toteşti, PETRU TOMA partea conducerii trustului s-ar fi ma­
iarna. înainte de termenul stabilit deşi lucră­ Faţă de această situaţie conducerea
corespondent frustului trebuie să ia măsuri urgente
T. POSMAG rile au fost începute cu mari întîrzieri.

corespondent pentru ca constructorii din Brad să-şi

...conducerea cooperati­ poată îndeplini angajamentul luat de

vei meşteşugăreşti „Munca

nouă“ din Alba Iulia ar a reduce preţui de cost ai lucrărilor şi

lua măsuri ca la secţia a preda aceste lucrări într-un termen

coafură şi cosmetică din cît mai scurt.

strada 30 Decembrie să I. MANEA