Page 102 - 1959-09

Pag. 2
IL /% IR! A EH! A
nD&nii ma.fi m m im fjtit
h t o ía la
Răhăienii, oameni harnici al ri­
nei comune bogate din raionul
Sebeş, gospodari renumiţi in agri­
cultură şi viticultură, au sărbătorit
duminică un dublu evenim ent: con­
stituirea gospodăriei agricole co­
lective „George Coşbuc" şi inaugu­
rarea căminului cultural „Horia" —
un impunător edificiu cultural ri­
dicat în centrul comunei. Prin am­
ploarea manifestărilor culi-ural-ar-
tisiice, ca şi prin înalta ei ţinută
sărbătorească, ziua de 27 septem­
brie 1959 constituie, pentru răhăieni,
un adevărat eveniment isto­
ric menit să te schimbe felul de
muncă şi de viaţă, să le îmbunăm
lăţească traiul.
Dis-de-ăimineqţă comuna a Im-
brăcal haină de sărbătoare; uliţele
au fost împodobite cu steguleţe-
multicolore şl drapele., Pe faţadele
caselor, proaspăt văruite, mîini
grijulii au întins covoare înflorate
şi cusături cu frumoase motive na­
ţionale. In faţa căminului cultural.,
cetăţenii; In frunte cu cei mai ti­
neri colectivişti din raion, îmbră­
caţi sărbătoreşte, primeau numeroşii
oaspeţi veniţi din comunele şi şale­
le mărginaşe pentru a fi de faţă la
cel mai. de seamă eveniment 'iii
viaţa aşezării lor.
Constituirea Or. A. C
„George Coşbuc'*..,
ha adunarea 4a constituire o
celei de-a 23-a gospodărie agricolă
colectivă din raionul Sebeş au par­
ticipat tov. Aurel Bulgărea, secretar
al Comitetului regional de partid
Hunedoara, Gheorghe Homoşlea-
ou, prim-secretar al Comitetului ra­
ional P.M.R. Sebeş, loan Dan, pre­
şedintele Comitetului executiv al
Sfatului popular raional, colectivişti
din Sebeş, Daia, Cflnîc, Apolodu de
Sus, Miercurea etc.
Din darea de seamă prezentată
de tov. Floca Petru, preşedintele
comitetului de Iniţiativă, ? reieşit
că noua mlădiţă socialistă este ro­
dul unei munci politic? perseverent?
desfăşurată de comunişti, sub în­
drumarea şi sprijinul permanent al
comitetului raional 3e partid. In co­
mună existau doua întovărăşiri
agricole, care întruneau peste 500
de familii cu o suprafaţă de 686,85
ha. teren agricol. Răhăienii şi-au
dat seama însă de marile avantaje
pe care le oferă gospodăria colec­
tivă.
Producţiile mari de grîu la hec­
300000QCOOOCX»OQOQîPCXîGOCXîCOC^<KXXîqC»QOCX?COCOQOOOOOO
Âdynăril© şl conferinţele de partid
penfru dări de seamă şi alegeri —
etapă importenfă în dezvoltarea
democrafiel interne de partid
} (Ormare din pag. l-a)
ne noi şi importante succese în
vederea ridicării nivelului de trai
al poporului s în t: în industrie,
descoperirea şi folosirea rezer­
velor inlerne în scopul realizării
planului la toate sortimentele,
ridicării productivităţii muncii,
scăderii preţului de cost, îmbu­
nătăţirii calităţii produsejor, iar
în agricultură — întărirea şi
dezvoltarea mai departe a sec­
torului socialist, sporirea produc­
ţiei la hectar şi lărgirea supra­
feţelor cultivate, mărirea efecti­
vului de animale şi a producti­
vităţii lor. Adunările şi confe­
rinţele de dări de seamă şi ale­
geri trebuie să ducă la continua
întărire politică şi organizatori­
că a partidului, la dezvoltarea
democraţiei interne de partid,
întărirea disciplinei de partid,
îmbunătăţirea organizării con­
trolului executării hotârîrilor şi
a selecţionării cadrelor, întărirea
rînd uri (or partidului cu cei mai
înaintaţi şi conştienţi oameni ai
muncii, în primul rînd cu mun­
citori fruntaşi în producţie care
lucrează direct la maşină de o
vreme mai- îndelungată, cu ţăra­
ni muncitori înaintaţi din G.A.C,
şi întovărăşirile agricole, la în­
tărirea continuă a legăturilor
partidului cu masele, la ridica­
rea nivelului muncii politice de
masă şi a activităţii ideologice
şi culturale.
vru mm ’sm m m M U Lu i Nr. 1483
ESBWB«RK9gJBg»gmgigga^3^^
Organizarea şi îndrumarea
activităţii
enltural-artisttee —
sarcini de mare importanţă
•p p p p p p p t—*/—»
tar obţinute de gospodăriile agricole îndrumări preţioase privind dezvol­ j- Pentru o cît mai bună orga- brigada ştiinţifică lucrurile au -j
colective din Cîlnic şi Aliercurea — co­ tarea şi consolidarea tinere! gospo­ [ nizare a muncii culturale şi pen-
mune vecine cu Răhăul — precum dării colective. [ tru a tace un schimb de expert- fost tratate în fugă. Pe aceeaşi f
şi de către celelalte gospodării a- ţ enţă între activiştii culturali din
grlcole din raion, au constituit pen­ ...şî inaugurarea Lregiunea noastră, secţia de în- linie se înscrie şi referatul pre-]
tru răhăieni bune îndemnuri de căminului cultura? [• văfămînt şi cultură a Statului
a păşi cu botărîre pe noul j popular regional organizează zentat de tov. Eugen Paul, des-]
drum. „H o ria“ î periodic consfătuiri pc plan re-
pre activităţile model ale Casei]
Avînd tn (aţă exemplu! gospo­ Sala căminului cultura! pe care
dăriilor agricole colective. în care localnicii au apreciat-o că .are un de cultură din Brad. -j
belşugul şi fericirea şi-au făcui loc »iert de jugăr", s-a dovedit totuşi
cu fiecare an al existenţei lor, un mă­ neîncăpătoare. Răhăienii — care In discuţiile purtate asupra 1
nunchi de întovărăşiţi (Floca Pe­ ejj pus cu toţi' mîna ta construi­ referatelor, activiştii pe tărîmu! ]
tru, Nistor Toma, Irimie Gheor­ rea knpunătorulul lăcaş de cultu­
ghe şi alţii) în frunte cu comuniş­ ră — au venit cu mic cu mare să Nu-i chiar uşor şă defitinzi tai m . literelor şi, a cifrelor, mai ales că-i [ gional. Consfătuirile se fac trl- cultural s-au ocupat îndeaproape ]
tii Neaga Vasţle şi Neaga Iile au se bucure de măreţia muncii lor. pentru prima dată tn viaţă cînd ai de- a face cu tocul. Micuţa Dorina Domşa de aspecte ale muncii lor şi a u }
reuşit în scurt timp să atragă Şl, într-adevăr, răhăienii pot fi mîn- insă, de la şcoala elementară.¦ din Teiuş, se vede că a izbutii mai repede •; L mestrial, în diferite centre de
pe noui drum — drumul gospodă­ Arl de rodul muncii lor. Noul că­ împărtăşit din experienţa ce au J
riei colective — un număr de 1(5 min cultural, ou sala lui spaţioasă, să le pătrundă sensul. Colegii ei Nicolae A. Avram şi' Margareta Calaş Lraion. Cu aceste ocazii se dau dobîndit-o. Merită a ti subliniat ]
familii ?.u peste 300 ha. teren a- s i scena încăpătoare, cu biblioteci? t rapoarte de activitate, pe mar-
gricol. Cei care au luai şl alto atîtea încăperi care îşi an privesc Impresionaţi figuriie pe care Dorina Domşa le execută frumos şi cuvîntuI tov. Pavel Zemora din ţ
cuvîntu! (Cucuian Octavia, Moga îngrijii. ^ ginea cărora se discută. O parte
Petru şl alţii) şi-au exprimat con­ rostul lor, pare mal degrabă un [ însemnată a consfătuirilor este Sebeşel care a arătat că activi-T
vingerea că în scurt timp gospodă­ FOTO -T E X T : I. Terek
ria agricolă colectivă .George Coş­ teatrv, orăşenesc i tar cînd aparatul L rezervată aplicaţiilor practice, tatea la căminul culiural trebuie ^
buc“ va uni toată comuna tntr-o de proiecţie nou nouţ, cu care a
mare şi puternică familie. fost dotat, va intra în funcţiune, a- qunde formaţii artistice prezintă să fie o continuare a şcolii. Acti- i
tunci fără îndoială că acelaşi că­
O impresie deosebită iu produs min rivalizează cu un cinemato­ t programe model şi apoi pârtiei- viştii culturali trebuie să înţeiea-
colectiviştii invitaţi care, luînd cu- graf anume construit.
vîntul, au demonstrat cu fapte concre­ Artiştii amatori din Vinţu L panţii îşi expun părerile. gă că activitatea culturală este ]
Mîndrla cetăţenilor din Răhău de jos
te vuperioritatea gospodăriei agri­ este însă şi mai îndreptăţită dacă L Ultima consfătuire regională o parte integrantă a procesului \
cole colective faţă de gospodăria indi­ ne gîndim la faptul că fiecare din Ca activiştilor cul- de ridicare a ni- 1
viduală. Mai mult. Invitaţii n-au ve­ ei şi-a adus contribuţia. Prin mun­ [ turali de Ia c a -.
nit cu mîinfle goale. El au donat ca lor neobosită membrii comite­ ...... veiului intelectual ^
colectiviştilor din comuna Răhău tului de construcţie: Achim Bota,
viţeluşe, scrofiţe, mioare şi păsări Gheorghe Bîscă, loan Secaş şi al­ (sele raionale de Consfătuirea activiştilor al ţărănimii mun- 1
de prăsilă, precum şi însemnate ţii, au mobilizat masele de cetă­
ţeni la transportul materialelor, să­ r cultură, căminele cultu__ra„li din r_e__gi,u__n_e ci.ttooare. dinIîmmpneători-­O•Í)’
canfitafi de cereale. Desigur, noii parea fundaţiilor etc., iniţiind, o lar­ tăşind
colectivişti nu vor uita niciodată gă acţiune patriotică. Cele peşte [ culturale şi sec-
gestul acesta frumos al „fraţilor" 12.000 ore de muncă voluntară pres­
'or mai mari. tate, prin care *-au economisit cir­ In luna decembrie a anului acesta ta faza regională. rA fost 'un mare [ ţiile de învăţă- dele tolosite în
ca 200.000 lei, vorbesc de 1p »in?
In cuvînţu! său iov. Gheorghe despre acest lucru. Merită d? ase­ echipele de teatru ale căminelor 'cul­ succes care a bucurat pe toţi sătenii Lmînt şi cultură raionale, unde satul Sebeşel pentru atragerea ¦)
Homoşteanu, prim-secretar al co­ menea reliefată dragostea cu care
mitetului raional de partid, a ară­ au muncit zidarii Gheorghe Nistor. turale, caselor rai'Qnale de ciţliură. noştri. După concurs a urmat festiva­ [ s-a analizat activitatea din trl- unui număr mare de participanţi I
tat că noua gospodărie colectivă Petru Stanchi şi Slmlon Fulea, pre­
are toate condiţiile pentru a deveni cum şi Petru Bota. thnplar, Viore' etc., vor participa la concursul bienal lul 'regional. Ăici am ’înregistrat un
în curînd o unitate socialistă pu­ Guju şi loan Bota. lemnari, şi al­
ternică şi că acest lucru va deveni ţii. De asemenea, harnicul fierar J . L. Caragiale“ al formaţiilor de aii succes: brigada noastră a ocupai ţ mestrul al IlI-Iea a.c., a fost or- în activitatea culturală din sat,-]
în sourt ljmp un fapt real. Petru Oancea, care a efectuat toa­
te lucrările de fierărie în mod vo­ teatru. Pentru a se prezenta cît mai prinuil:toc în întrecere. Strădaniile au j- ganizată la centrul de raion tovarăşul Zemora spunea că el 1
A luat apoi cuvîntu! tovarăşul luntar, şi-a cîştigat încrederea şl
Aurel Bulgărea, secretar al stima întregii comune. Desigurv bine la această im,portantă întrecere fost încununate de succes. ¦Acum bri­ l Sebeş, Această consfătuire, care a început această muncă ou e- -j
Comitetului regional de partid, lista celor oare au muncit cu rîv-
care în numele biroului Comitetu­ nă pentru ridicarea acestui cămin de amatori, echipele de teatru de la gada artistică[ de agitaţie se pregă­ j- s-a ţinut între 19-20 septembrie levi de ta şcoala elementară. j
lui regional al P.M.R. a felicitat — mîndria comunei — nu se în­
călduros pe cetăţenii comunei Ră­ cheie aici, îmbucurător este însă sate, ca şi de la oraşe, au în­ teşte pentru, a prezenta un"speclaZvl (_1959, a avut două etape. In prl- In a doua zi a consfătuirii, ^
hău pentru realizările obţinute. Sub­ rezflltatul final. Căci duminică im­
liniind că în ultima vreme tot mai punătorul lăcaş de cultură şi-a do ceput încă de pe acum pregătirile. consacrat campaniei agricole de toam­ t ma etapă au fost ascultate ra- participanţii au avut ocazia să ]
mulţi ţărani muncitori din regiu­ vedit pe deplin utilitatea. Rînd pe
nea Hunedoara păşesc cu încredere rînd scena ne-a înfăţişat corişti, Despre felul cum se pregătesc artiştii nă. L poartele prezentate de casele de asiste Ia o aplicaţie practică a 1
pe caiea agriculturii socialiste, tov. dansatori, solişti, recitatori — toţi
Bulgărea a accentuat că în comu­ artişti amatori din Sebeş, Dala şi amatori din comuna Vinţu de Jos, Am vorbit despre, brigadă mai înTU
na Răhău este necesară o strînsă Răhău — care au îneîntat ochiu'
colaborare între colectivişti şi în­ şi auzul. ne-a vorbit tovarăşul loniţă Almăşan, pentru a arăta că atunci cînd se mun­ cultură din Sebeş, Alba Iutia şi brigăzii ştiinţifice de Ia Casa de ]
tovărăşiţi şi a dat colectiviştilor
Fie ca şi de aici înainte, pe spa­ directorul căminului cultural. ceşte cu seriozitate se pot face multe [ Brad şi s-a participat la o seară cultură din Sebeş, care s-a de- ]
ţioasa scenă să se perinde cît mal
des astfel de formaţii artistice, cv —r Mai sînt două luni. pînă va în­ lucruri frumoase,. Ţinerii, din comuna t culturală organizată de către plasat în satul Cut. Buna pregă-1
programe cît mai bune, pe măsura cepe concursul formaţiilor de teatru, noastră privesc concursul formaţiilor Casa de cultură din Sebeş. A tire a brigăzii şi competenţa cu -j
noului edificiu cultural. la care vom participa şi noi. înainte de teatru cu multă încredere. Pentru Ldoua etapă a fost consacrată care s-au dat răspunsuri între-1
de e vorbi în­ a se prezenţa, cît participării Ia o aplicaţie practi- băriior puse de ţăranii muncitori]
să despre pregătirile mai bine aii şi în­ r că la căminul cultural din satul au fost lucruri din care activiştii 1
noastre, aş vrea De vorbă cu directory! ceput pregătirile. CCut. culturali au avut de învăţat pen- ]
Numai din satul
so arăt că in comu­ căminului cuífurai Vinţu de Jos vor [• Printre referatele prezentate, tru munca lor de viitor. ^
na Vinţu de tos
t cel mai complect a fost acela ex- In după-amiaza zilei de 20 j
există mulţi tineri participa la concurs
L pus de tovarăşul Şerbănescu septembrie, s-a prezentat un pro-1
dornici de a face parte dintr-o forma-, două echipe 'de teatru. Prima va pune
LMircea, directorul Casei de otri- gram artistic de către formaţiile ]
ţie artistică de amatori. Prin iprna a- In scenă piesa intr-un act ,,Bărbatul făru
tură din Sebeş. Analizînd acti- fruntaşe din raionul Sebeş. Co-1
rutlui trecut lucram timid şi nici nu opinci“ de Mi Leonard. Aş vrea să a-
ne gindeam că vom putea -participa răt că In această echipă de teatru, care L vitatea casei de cultură desfăşu- ruriile din Poiana şi Săsciori, ]
la vreun concurs. Deşi aveam forţe cuprinde tineri ca Virgil Zdrenghea,
Lrată la centru de raion şi mun- dansatorii din Sîngătln, fluieraşii)
suficiente, . nu ştiu de <s» nu aveam loan Romcda, Maria Mitea, Doina Paş- ^ ca de îndrumare metodică la u- de fa Jina, brigăzile artistice de ]
încredere tn posibilităţile noastre. Cu tiu, Emil Silvestru, Viorica Dăian şi ;[ nităţile culturale din sate, rele- agitaţie din Draşov şl Daia şl -]
toate acestea am pus pe picioare . o alţii, . a prezentat. cu cîfva timp în | ren tu l a reuşit să dea o Imagine fanfara Casei de cultură din I
brigadă artistică de agitaţie. 'A h ia d - urmă comedia „Seceriş cu măritiş“ ' Lgenerală şi convingătoare a Sebeş au fost viu aplaudate de ]
tunci, după ce amprezentat iile OP. care s-a bucurai de mult succes. Pie­
speciapol« cu brigada, ne-am da( sea­ sa pe care o pregătim pentru concurs, Lmuncii cuitural-artistice din ra- un public c6 a atins cifra de 1
ma câ treaba merge biné, că oame­ „Bărbditul fără opinci", a fost citită L ion. Nu aceiaşi lucru se poate 1.000 spectatori. ]
nii răsplătesc cu aplauze munca artiş­ mai uitU în faţa tinerilor pentru a-şi t spune despre referatul prezentat In general, consfătuirea de la 1
tilor amatori. Este drept că din pri­ da fiecare părerea despre această L de tov. Nicolae Haţegan, privind Sebeş a fost bine pregătită. Sec- ]
mit si primim un mare ajutor din par­ piesă. Cu toţii au fost de acord s-o (.pregătirile ce s-au făcut la Casa ţia de învăţămînt şi cuitură a f
tea cadrelor didactice care pun- muţi. punefn în scenă. A doua va fi-p iesa L de cultură din Alba Iulia pentru Sfatului popular al raionului ]
suflet tn pregătirea diferitelor progra­ „îndoiala“-.¦ Lfestivalul de teatru „I. L. Cară- Sebeş, a dat o mare atenţie a- ]
me artistice încurajaţi de succesul Noi vrem ca la concursul formaţii­
din comună am holărîi să participăm lor de teatru să ne prezentăm cît mai !!¦giale" şi activitatea brigăzii şti- cestei acţiuni, iar participanţii]
cu órigada noastră la cel de-al V-lea bine. De 'aceea nevom pregbfi cu multă {¦inţifice de pe lîngă Casa de~cul- au plecat cu multe lucruri folo-]
concurs a¦' formaţiilor artistice de a- seriozitate, “ai încheiat tov Ionifă Al­ t tură din Aibă Iulia. Mai ales sltoare învăţate aici. n
matori. Componenţii brigăzii aii mun- măşan,' directorul căminului cultural lf în partea în care s-a ocupat de 1E. USCAR
fuiit-i mwbifo şi au ajuns pînă din Vinţu de los. t «—1<—I>—I«—I\—t,_t
b ’ix x x ^L^t55^0^KXK3©aQCCObOOOOîXîqOOOGOOOOCOOCCO 3ÜOOCQOQCCSXX>DG©CO:X>OOtX>Ca^^
să interpreteze cifrele şi faptele ce sînt în dotarea întreprinderi­ păşirea preţului de cost, etc. să ia astfel de măsuri-politice şi
şi să tragă concluzii pentru acti­ lor, la depăşirea consumului în agricultură să se dea cea organizatorice, îneît pînă la. stîr-
şitul.ui anului toate întreprinderi­
vitatea de viitor. specific de, materiale — lemn mai mare atenţie discutării pro­ le să-şi îndeplinească angaja­
mentele' luate şi să realizeze pla­
Principalul e-ste ca darea dc de mina, exploziv etc. şi, în a- blemelor legate de lărgirea şl nul la toţi indicii. In fiecare a-
dunare de dare de seamă şi ale­
?camă să examineze. în spirit celaşi timp sa stabilească mă- ‘ consolidarea . sectorului socialist geri trebuie să se examineze ce
critic şi autocritic, activitatea şuri pentru mobilizarea tuturor agricol, pregătirea din timp a s-a făcut pentru trans/ivryvjrea
pentru îndeplinirea hotârîrilor forţelor pentru • îndeplinirea şi campaniilor agricole în scopul
partidului şi guvernului în do­ depăşirea angajamentelor luate. obţinerii de producţii sporite la în viaţă a sarcinilor concrete ce
meniul industriei, agriculturii şi Să studieze rezultatele pozitive hectar.
al creşterii bunăstării materiale obţinute de unele exploatări Tinînd cont câ adunările şi au decurs pentru organizaţia de
şi culturale a oamenilor .muncii, fruntaşe ca Petrila, unde orga­ conferinţele de dări de seamă şi bază din hotărîrile ultimei ple­
să generalizeze experienţa dobân­ nizaţiile de partid au asigurat alegeri coincid cu deschiderea a- nare a G.G. ai P.M.R. şi să sta­
Adunările şi conferinţele de cărora trebuie concentrate <?r dită în munca pentru descoperi­ ca în fruntea brigăzilor să fie nului şcolar în învăţăm-întul de bilească noi măsuri în vederea
partid îşi vor atinge pe deplin torturile tuturor comuniştilor rea şi folosirea tuturor rezerve­ -puşi cei mai capabili mineri partid, organizaţiile de partid îndeplinirii integrale a tuturor
lor interne din întreprinderile membri şi candidaţi de partid, sînt datoare să analizeze în a- acestor sarcini şi a angajamen­
scopul dacă vor fi temeinic pre­ In asemenea situaţii orga­ noastre în scopul creşterii con­ unde consfătuirile de producţie dunările şi conferinţele de ale­ telor reînnoite.
gătite, dacă organele de partid nizaţiile de partid vor ti tinue a producţiei, şi productivi­ au fost bine organizate, deve­ geri cum s-a pregătit deschide­ Făcînd bilanţul activităţii or­
ganizaţiei de parti'd, adunările şi
vor asigura ca acestea să se des-. în măsură să discearnă tăţii muncii şi reducerii preţului nind o adevărată şcoală a mun­ rea anului şcolar, să insiste asu­ conferinţele de dări de seamă şi
alegeri, oferă fiecărui membru
îăşoare la un nivel înalt. în spi­ din multiplele probleme pe care de cost al produselor. cii. De asemenea, printr-o mai pra măsurilor ce trebuie luate şi candidat de partid, fără nici
ritul unei combativităţi sporite le ridică viaţa, cele mai caracte­ bună. aprovizionare cu materiale! pentru asigurarea unui conţinut o excepţie, posibilitatea de. a-şi
şi vagonete, prin introducerea ridicat al .învăţămîntului de par­ spune părerea cu privire la acti­
faţă de diferitele neajunsuri e- ristice şi esenţiale din timpul Dările de seamă şi dezbaterile metodelor înaintate s-a reuşit ca tid, legat de cele mai esenţiale vitatea organizaţiei, a membri­
din adunări şi conferinţe vor această mină că se menţină probleme ale activităţii concrete, lor şi conducătorilor ei. de a cri­
xistente în munca de partid. De activităţii lor. Unele organe de trebui să examineze cum au re' fruntaşă. în aşa fel ,ca toţi membrii şi can­ tica şi a face propuneri în sco­
uşit organizaţiile de partid să didaţii de partid să studieze in pul îmbunătăţirii muncii. Dato­
aceea, un rol însemnat pentru partid uită că darea de seamă desfăşoare munca politică pentru Membrii şi candidaţii de par­ permanent marx ism-1en inismuî ria organelor şi organizaţiilor
intensificarea întrecerii socialis­ tid din întreprinderile miniere, de partid este de a stimula do­
bunul mers al adunărilor şi con­ este a lor, că ea trebuie să în­ te şi atragerea în mai mare mă­ a metalelor feroase şi neferoase şi să-şi desăvîrşească educaţia rinţa oamenilor de a lua cuvîn-
sură a muncitorilor, inginerilor tul în adunări şi conferinţe,, d,e
ferinţelor de partid îl constituie făţişeze experienţa colectivă a a crea un astfel de climat îneît
participanţii să nu se simtă cî-
elaborarea din timp şi cu mult întregului organ de conducere în tuşi de puţin stingheriţi, de a-şi
spune deschis părerea. Din pă­
simţ de răspundere a dărilor de munca pentru îndeplinirea hotă-
cate au existat, cazuri cînd unii
seamă, obligaţie de prim ord>:i rîrilor partidului, felul cum or­ şi tehnicienilor la conducerea din raioanele Brad, Alba, Iiia şi partinică în cercuri şi cursuri. activişti de partid aleşi în. pre­
zidiul adunării generale sau al
a organelor şi organizaţiilor de ganizaţia de partid s-a achitat Hunedoara trebuie să analizeze Aceeaşi atenţie trebuie dată confernţei nu s-au îngrijit să
cu mult simţ de răspundere de­ problemelor muncii politice şi creeze condiţii prielnice pentru
partid. de sarcinile ce !-au fost încre­ producţiei, la valorificarea re ficienţele care au dus la nerea- culturale de masă cît şi învăţă- acest lucru, au întrerupt pe vor­
zervelor interne ale întreprinde­ lizarea sarcinilor de plan, la de-; mînţului de stat. bitori pe motiv că nu „sînt la
Din experienţa anilor trecuti dinţate. rilor, la generalizarea metodelor -.păşirea considerabilă a preţului problemă“ au dat „explicaţii“ pe
înaintate în producţie. Trăgînd, învăţăminte din adu­ loc atunci cînd au fost criticaţi,
rezultă că dările de seamă nor In unele locuri întocmirea for­ sau au cerut- vorbitorilor să se
Experienţa •'• întreprinderilor refere în primul rînd l-a lipsurile
avea un conţinut bogat şi să mală a dărilor de seamă a mers lor proprii.
răspundă necesităţilor, dacă ia pînă acolo îneît acest document care şi-au îndeplinit planul de dc cost şi să stabilească în a- nările şi conferinţele de dări de Prezidiul se alege pentru a se
producţie înainte de termen, an­ celăşi timp măsurile cele mai e- seamă şi alegeri de anul trecut, asigura buna desfăşurare a lu­
elaborarea lor este atras un nu­ a fost redactat dc 1-2 tovarăşi crărilor adunării sau conferinţei
măr târg de membri de partid şi nici nu a mai fost supus dis­ gajamentele luate de p realiza ficace care să ducă J a îmbună­ în pnul acesta va trebui să se
economii peste plan — merită tăţirea activităţii economice a' anafizeze ma.i profund modul
cu experienţă în diferite domenii cuţiei şi aprobării biroului sau
de activitate, dacă birourile şi comitetului organizaţiei de par­ să fie înfăţişată conferinţelor de. întreprinderii pe care o gospo­ cum organizaţiile de partid, con­
comitetele le întocmesc după ee tid respective. Asei.icnea dări de partid, mai ales dacă se are în dăresc. duc organizaţiile de masă şi în­
în prealabil au studiat pe teren seamă de cele mai multe ori vedere faptul că mai sînt între­ O mare .răspundere revine- deosebi organizaţiile U.T.M. şi
problemele ridicate, s-au sfătuit sînt lipsite de o analiză profun­ prinderi rămase în urmă care membrilor şi candidaţilor de. sindicale, activitatea de educare
cu membrii de partid şi activul dă a problemelor pe care le ri­ trebuie ajutate să învingă greu­ .partid din întreprinderile de comunistă a tineretului şi de
tăţile şi să se. ridice la’ nivelul construcţii industriale şi -social-: creştere a raidurilor organiza­
fără de partid, cu masa largă dică viaţa şi nu creează condiţii
a oamenilor muncii. pentru desfăşurarea unor dez­ culturale — I. C. S. H. şi; ţiei de tineret, cum se ocupă
Acele organe şi organizaţii de bateri fructuoase. celor fruntaşe.
Organizaţiile de partid din T.R.C.L.H. —- îp ce priveşte fer- organele sindicale de problemele
partid care au o legătură strînsă Dările de seamă trebuie să fie domeniul industriei carbonifere minarea Şi darea în folosinţă Ip producţiei-, de ridicarea nivelului
cu membrii de partid şi cu masa pătrunse de spiritul documente1 din Valea Jiului trebuie şă Exa­ timp a obiectivelor din plan. Ei de trai material şi cultural al
mineze cauzele care au-dus la- trebuie să descopere şi să înlă­ celor ce muncesc.
oamenilor muncii, vor şti oricirid lor plenarei diit iulie a.c. a C.C.
care sînt problemele esenţiale ce al P.M.R., şă constituie o bază menţinerea unui preţ1de cost ri­ ture cauzele care au dus la ri­ Pregătind adunările de dări de
trebuie să tacă obiectivul dării serioasă de discuţii, să analize­ dicat pc tona de .cărbune, la nc- sipa de materiale, la- proasta o-Vr seamă şi alegeri, organele şi or­
de seamă, care sînt sarcinile ze profund coie mai importante folosirea integrală a utilajelor ganizare a unor şantiere, la de­ ganizaţiile de partid au datoria
principale pentru îndeplinirea domenii ale muncii organizaţiei,