Page 69 - 1958-12

Nt\ 1245 mmm n m w A m m m m: ?
Brsmtmmmassaatis,

„ELANUL ŞI ABNEGAŢIA TINERETULUI MUNCITOR CONSTITUIE O MARE FOR­

ŢA IN LUPTA PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI

NAŢIONALE. SUB CONDUCEREA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID, ORGANIZAŢIILE U.T.M.

e atlăm în pragul unui nou lui de trai, creşterii productivi- TREBUIE SĂ MOBILIZEZE MASELE LARGI ALE TINERETULUI LA LUPTA PENTRU
an de activitate. Peste tot, iaiii muncii şi reducerii preţului ÎNFĂPTUIREA CU SUCCES A PREVEDERILOR PLANULUI DE STAT".
începtnd de la cea mai mică co­ de cost.
operativă şi pînă la marele ( D in e x p u n e r e a t o v a r ă ş a M 6 h. @h e o r g h iu -D e j la p le n a r a
Expunerea tovarăşului Gh.
í G \6. a l P .M .R . din 26-28 noiem brie 1958). ,

Combinat siderurgic din Hune­ Gheorghiu-Dej adresează tine­

doara, colectivele de muncitori, retului o însufleţită chemare: :M CONSTRUI
tehnicieni şi ingineri, desfăşoară „Elanul şi abnegaţia tineretului
o muncă neobosită pentru tra­ muncitor constituie o mare forţă

ducerea în viaţă înainte de ter­ în îndeplinirea sarcihilor de dez­ „LACURILE
men a sarcinilor de plan. In ă- voltare a economiei naţionale.
cest avînt uriaş al muncii, tine­ Sub conducerea organizaţiilor de s uprafaţa de teren ce se
rii, alături de vîrstnici, s-au si­ partid, organizaţiile U.T.M. tre­ v n tin d e de la V inerea
tuat în primele rîndurl. Sîr.t cu­ buie să mobilizeze masele largi
noscute numele multor tineri, ca ale tineretului la lupta pentru către Şibot, pe cifiva ki­
Alexandru Nojogan de la oţe- înfăptuirea cu succes a prevede­
Iăria Martin nr. 1 din C. S. Hu­ rilor planului de stat“. onstructorii de la Trustul le. La reducerea preţului de cost lom etri, localnicii au denum it-o
nedoara, iniţiatorul mişcării pen­ regional din Deva au al apartamentelor construite de
tru reducerea preţului de cost al Intr-adevăr, obiectivele pro­ trustul nostru a contribuit în „Lacuri". In „L acuri“ creşte stu ­
metalului, Gheorghe Mîchîev de iectului planului de stat pe 1959 obţinut în anul acesta unele mare măsură organizarea judici­
pun în faţa tinerilor din indus­ succese frumoase în darea în oasă a şantierelor, folosirea re­ ful m ai înalt cit om ul, creşte p a ­
Ia mina Petrila, Şte­ folosinţă de noi apartamente, zervelor locale cît şi aplicarea
trie şi agricultură, de confortabile şi la un preţ de inovaţiilor propuse de muncitori. pură pe o suprafaţă de peste 40
cost redus. Un rol însemnat în
hectare. A ici, din vrem u ri vechi,

s-au h ăitu it apele ţişn lte din iz ­

fan Gantz de la mina pe şantierele de con­ obţinerea succeselor l-au avut Numai din luna iunie şi pînă a- v o a re su b te ra n e sa u p r o v e n ite

Vulcan, Andrei We­ strucţii şi din mine, desigur şi tinerii şi în special cum, au fost înregistrate la ca­ d in r e v ă r s a r e a V ă ii v in e re n e .

ber de la Trustul 4 din comerţ şi indus­ utemiştii. Pentru a vedea care binetul tehnic 30 de propuneri T eren u l d in ju r e m ăn os, ferTd. Prinlre agregatele de mare capacitate care au Intrat în funcţiune în
tria producătoare de a fost contribuţia utemiştilor la de inovaţii, dintre care 24 au R ecenta expunere a tovarăşu lu i anii puterii populare, se numără şi laminorul blumlng de la Hunedoara.
Construcţii din Hune­ obţinerea acestor succese şi mă­ fost acceptate. Bineînţeles că La construcţia lui, în primele rînduri, alături de comunişti, au stat ute­
bunuri de larg con­ surile caire se vor lua de aici parte din aceste inovaţii sînt ale G heorghe G heorghiu-D ej la ple­ miştii. Muncind cu mult entuziasm, ei au dotat siderurgia noastră cu un
doara etc., care se sum sarcini măreţe. Tinerii de înainte pentru ca preţul de cost tinerilor. n ara C.C. al P .M .R ., a în fierbîn - adevărat gigant.
bucură de stima şi aprecierea co­ pe şantierele laminorului de 650 pe apartament să fie redus la ta t inim ile com uniştilor şi ute­
lectivelor din care fac parte. şi bateriei a treia de cocs din 30-40.000 lei, am rugat pe tov. ÎNTREBARE : Ce măsuri a m iştilor. De aceea, nu s-au gin- Clişeul nostru reprezintă aspectul general al cajei laminorului. In pre­
Hunedoara, au în faţă ca obiec­ d it m ult. Au ieşit in „lacuri", zent prin această caje zi de zi trec lingourile roşii, sporind astfel canti­
Recent, presa a dat publicită­ tiv principal darea în folosinţă a Vasîle Petrescu, secretar ai Co­ luat comitetul U.T.M. pentru a au m ă su ra t şi aii ch ib zu it ce tre­ tatea de laminate atît de necesare industriei noastre constructoare de ma­
ţii expunerea făcută de tovară­ acestor agregate ia termenele mitetului U.T.M. de la T.R.C.L.H. sprijini hotărîrea colectivului ca buie să facă. şini în plină dezvoltare.
şul Gh. Gheorghiu-Dej !a şedin­ stabilite; tinerilor furnalişti, o- să construiască un apartament
ţa plenară a C.C. al P.M.R. din ţelari, iaminatori, le revine ca să ne răspundă ia cîteva între­ sub 40.000 Iei ? P uţin tim p după aceea, un Urmînd exemplul constructorilor, tinerii siderurgişti nu-şl precupeţesc
26-28 noiembrie a.c. In această sarcină de seamă descoperirea bări. gru p de u tem işti inim oşi, din ­ eforturile în vederea ducerii la bun sfîrşit a prevederilor de plan. Ei, sînt
expunere sînt cuprinse realizări­ tuturor rezervelor de sporire a RĂSPUNS: Expunerea făcută tre colectivişti, în tovărăşiţi şi ţă ­ hotărîţi ca prin munca lor să dea viaţă sarcinilor trasate de plenara C.C. al
le remarcabile obţinute de oame­ producţiei de m etal; lărgirea ÎNTREBARE : Care a fost de tovarăşul Gheorghe Gheor­ ran i in dividu ali, şi-au croit drum P.M.R. din 26-28 noiembrie a.c.
nii muncii din patria noastră pe sortimentelor şi îmbunătăţirea contribuţia tineretului la obţine­ ghiu-Dej Ia şedinţa plenară a cu tirn ă c o p u l, c a zm a u a Şi lo p a ta
tarîmul construcţiei socialismu­ calităţii produselor de larg con­ rea rezultatelor de pînă acum ? G.G. al P.M.R. din 26-28 noiem­ prin stuf şi papură. P rin tre ei \
lui, precum şi sarcinile cu ade­ sum vor trebui sa stea în aten­ brie 1958 a fost studiată cu a- au fost u tem iştii D um itru Oan-
vărat măreţe ce stau în faţa ţia tuturor tinerilor din industria RĂSPUNS : Muncitorii trustu­ tenţie de tinerii noştri. Ne-a pre­ cea, loan H ondola, Ieronim H er- Vintui sufla parcă mai tare — Se pune mare accent pe
noastră în noul an. noastră uşoară; intensificarea lui nostru, dintre care mulţi sînt ocupat în special partea privi­ lea, G heorghe L upa, E m il To- decit in timpul nopţii. laminate, intervine un tânăr slă­
construcţiei de locuinţe, îmbună­ tineri, s-au străduit în anui ă- toare la construcţia de locuinţe m oi şi alţii. P este 30 de tineri Rînduri aproape com­ buţ şi înalt. Aţi observat că în
Aşa, spre exemplu, în 1959 tăţirea calităţii acestora sînt sar­ cesta să realizeze apartamente m uncitori din G ugir, la în dem ­
producţia de oţel va creşte cu 38 cini de cinste trasate tinerilor frumoase şi la un preţ de cost ieftine şi de bună calitate. Ţi- nul o rg a n iza ţiei lor, le-au v e ­ pacte de muncitori se îndreptau expunere se vorbeşte despre in­
Ia sută faţă de anul 1958. în­ constructori. In agricultură, în scăzut. Astfel, apartamentele nînd cont de sarcinile trasate, nit in ajutor.
semnate creşteri se preconizează faţa tinerilor se pune sarcina construite au costat în medie cu paşi grăbiţi spre impunătoa­ trarea in funcţiune a laminoru­
pentru industria constructoare dezvoltării sectorului socialist şi 48.000 lei. Desigur că pentru comitetul U.T.M. a căutat să L u crările s-au în tin s pe zeci,
de maşini, chimică şi a bunuri­ sporirea producţiei agricole. Pa­ a se ajunge aici a fost nevoie de ia încă de pe acum, unele măsuri apoi pe sute de m etri. S-au d e­ rele hale ale blurrringufni. Nu se- • lui de tablă de la uzina „Nico­
lor de larg consum. La noi în rale! cu acestea în centrul aten­ frişat terenuri, s-a să p a t un şan ţ
ţară se vor produce în anul ur­ ţiei muncii tinerilor va trebui să aplicarea unor măsuri tehnico- în acest sens. Cele 4 brigăzi de adine pentru scurgerea apei şi făcuse încă ziuă, aşa incit nu­ lae Cristea“, de laminorul de
mător produse noi, de înaltă stea în permanenţă problema re­ organizatorice. Măsurile aplicate tineret existente vor fi organiza­ desecarea 'celor p este 40 hecta­
tehnicitate, nave de mare tonaj, ducerii necontenite a preţului de de tineret sînt cunoscute. Aş te mai bine, în aşa fel, ca ele să re, efectuîndu-se p este 250 de mai lumina puternică a becu­ 650 din Hunedoara...
cost. vrea să dau şi cîteva exemple. cunoască precis rezultatele a- ore de m uncă voluntară. Cu a-
utilaj agricol perfecţionat, fire De pildă, la blocul hotel din Pi­ cestora atît în ce priveşte pla­ ceastă ocazie, cca. 9 hectare de rilor de pe marginea străzii Pînă la locul de mutică, dis­
Aceste sarcini sînt pe deplin aţa Unirii, Deva, instalatorii sa­ nul cît şi economisirea de ma­ teren a şi fost redat agriculturii.
şi fibre sintetice. Va creşte me­ realizabile. Pentru aceasta, or- nitari şi termici conduşi de Va- teriale. Am mai prevăzut orga­ „trăda“ o faţă sau alta. cuţiile tinerilor au continuat cu
ganizaţiife de U.T.M. vor trebui sile Aramă, zidarii de pe strada nizarea a încă două brigăzi de Îngheţul a oprit pentru m o­
canizarea agriculturii, se vor să mobilizeze tinerii la o muncă
susţinută pentru a le da viaţă Aurel Vilaicu conduşi ele meşte­ tineret ia zugravi şi tinichigii.
extinde lucrările de lărgire a su­ cît mai devreme. Din practică s-a observat că a-
rul Paul Dobozi au muncit cu' ceste brigăzi'' au un rol pozitiv
prafeţelor arabile. Sarcini de în scurtarea timpului de predare
mult interes, depăşind sistema­ a blocurilor şi ieftinirea acesto­
seamă sînt prevăzute în dome- ra. De multe ori, calitatea lu­
tic planul de producţie şi făcînd
ni 'f producţiei agricole, con­ crărilor a lăsat de dorit. Pentru
însemnate economii de materia-
strucţiilor, îmbunătăţirii nivelu­

? a înlătura această deficienţă am m ent m unca tinerilor din V ine­ Multe dintre ¦grupuri erau al­ acelaşi entuziasm. Ajunşi pe
prevăzut în pianul de muncă'for­ rea şi Q ugir. Ei sin t in să hotă- cătuite din tineri. Ei insă puteau şantier, fiecare s-a grăbit să-şi
î K i i-a recom an dat V erbun- lui de lucru, de sarcin ile ne — Ce facem m ă?! D acă nu marea unui post U.T.M. de con­ riţi să ducă pînă la capăt în­ fi recunoscuţi şi fără ajutorul pregătească sculele.
cu d e la C o m itetu l care şeful le aducea la cunoş- predăm lucrarea m îin e dim in ea- trol care să urmărească calita­ luminii becurilor. Erau mal gă­
— Gata băieţi. E timpul să
U .T.M . al C. S. H une- tiu ia cu fiecare lu crare ferm i- fă, stau oam en ii fără lucru 32

doara. n a tă . de ore. tea lucrărilor executate de tirteri. d r ă z n e a ţă a c ţiu n e p e c a re au în ­ lăgioşi, mal sprinteni, mal viioi. începem lucrul, a spus tînărul

it D u d e la ei, la c o n s tr u c - T o ii îş i d e p ă ş e a u cu re g u la - B ă ie ţii s-a u u ita t u n ii la a l- ^ De asemenea, s-a hotărît orga­ tre p rin s-o . Intr-unui din grupuri se dis­ cel înalt şi slăbuţ şi fiecare a

fii-m o n ta j, la fu r n a le v e c h i, su s r ita te n o r m e le d e lu cru , s e d e s - ţii, au r id ic a t d in u m e ri a n e- i nizarea unor cursuri de minim — D a c ă te r e n u l n-o s ă în ­ cuta ceva tare aprins. trecut la locul său de muncă.

* p e p la tfo rm a d e încărcare, le i pătrţeau p rieten i, se în iîln eau putinţă. Ce puteau face în două 1 tehnic pentru ridicarea calificării gheţe, dum inica viitoare vom — Ai văzut, măi ? Se prevede Două săptămîni au trecut de
legătu ra_ cu D um itrana loan, prieteni. Părea că nim ic nu va o re ? P o a te in 20... P ropu n erea | muncitorilor tineri. m erge cu to ţii să term in ăm lu­ ca producţia de oţel să crească atunci. îmi stăruie încă în min­
a izbucnit ca o văpaie. ţ cu 38 la sută, spunea unul din­ te scena din dimineaţa aceea.
* şeful b r ig ă z ii. tulbura acest m ers reciiliniu al O mare atenţie vom acorda crarea în cepu tă — a afirm a t cu tre tineri. Aţi citit expunerea to­ Am mers din nou la bluming.
? S ă s tă m ~pi- în anul viitor folosirii rezerve­ varăşului Gh. Gheorghiu-Dej ? N-a fost greu să-mi găsesc e-
P e D um itra­ nă-orri term in a. Acolo unde scrie despre produc­ roii. Cu ajutorul unui scripete,
ţia siderurgică, se vorbeşte şi ei se străduiau să pună o con-:
4 na nu l-am g ă ­ Tofi au vrut lor locale care există din abun­ h o tă rire tin ă r u l V a s ile C ră ciu n , de creşterea numărului sortimen­ ductă la locul ei. M-am îndrept
să răm ină. Du­ telor de laminate. Economia tat spre tînărul care amintise
i* s it. P le c a s e jo s , m itrana a oprit denţă, folosirii raţionale a utila­ secretaru l o rg a n iza ţiei U .T.M . noastră naţională are mare ne­ atunci de începerea lucrului. Mi
4 la com itetu l de 5. E l, M ihai je.'-. economisirii materialelor, din V inerea. voie de ele... s-a părut că el e cel mai iscusit
4 oooo<~>ooooooooooooooocoooooooo ba toate acestea participă toţi dintre toţi. Am făcut cunoştin­
h Q rigore, Tifă tinerii trustului nostru. Sînt si­ Sintem siguri că angajam en­ — Păi cum să nu, fie nevoie ţă. Era şeful brigăzii — Emil
4 întreprindere, gur că. sarcinile trasate de par­ tul tinerilor vinereni de a reda de laminate, cind se construiesc
llie , B otoagâ
4
4 cu n işte treburi

4 tid şi guvern în legătură cu a g r ic u ltu r ii p e s te 4 0 h e c ta r e te ­

4 urgente, li ţi­ construirea de locuinţe ieftine ş i . re n v a fi în d e p lin it cu c in s te a

4 nea locul G ri- de bună calitate, vor fi duse la ş i c o r e c titu d in e a c a r a c te r is tic ă
*
Grigoruţă.
4 goriu M ihai, ajutorul său. El vieţii brigăzii. Era o brigdăă C onstantin, V a şa leg a Teodor, bun sfîrşit şi de tineretul de la utem iştilor. în ţară tot mai multe maşini...
= -¦— —- - ^ ^ adăugă altui. Nici nu se poate — Vrei să-mi cunoşti briga­
4 m i-a p o v e stit totul... de tin eret ca oricare alta. p e c e n a iţi ?-a tr im is a c a să . trustul nostru. E. BERGHIAN altfel. da?—mă întrebă el. E caim greu.
a B j g a = ' •" - - " - he Toţi lucrează. Dacă se poate,
i S-au co n stitu it in b rig a d ă de E xam enul en tu ziasm u lu i l-au Cum au m uncit to a tă după- V. ALBU te-aş ruga s-o faci vorbind nu­

{ vreun an d e zile. O brigadă ca d a t spre sjirşitu l lunii trecute, am iaza, to a tă n oaptea, num ai \
f
4 oricare alta, cum sîn t atîtea Lucrau la reparaţia capitală a ei o ştiu. D estul că a doua z i I

4 in m a rele com bin at hunedorcan, cauperului nr. 5 d e la furnalul dim in ea ţa , T iţă, cu fa ţa tra să , { mai cu mine. Sintem in între-'

4 com pusă din 9 oam eni, 9 ti- 2. T rebu ia schim bat urgent punea ultim ii centim etri de su- ! cere, mai avem şi un angaja-;
4 4 ment ce trebuie îndeplinit şi... ce
mai, orice minut e preţios. Dar
4i neri, to ţi u tem işti, lăcătu şi şi b lin d a ju l c a u p e r u lu i ş i f ix a tă o d u ră . L a o ra 7, c in d a u v e n it \ de 2 ani. Astăzi, Nicolae Guţă motul pichamerului şi mişcările să-ţi prezint oamenii, aşa... din
sudori. F iecare cu bucuriile lui, conduce cea mal bună brigadă grăbite ale oamenilor, te tre­ locul acesta. Iată-1, acela mai
4 conductă. Z idarii aşteptau . O- zid a rii, frontul de lucru le era | T renul alerga pe şihe cu o de tineret de la mina Lupeni. zesc la realitate. Oricine, văzin- tînăr e Petre Luchian, puştiul.
viteza ameţitoare... La Toţi brigadierii sînt utemişti, Mai încolo, sus în dreapta, Pe­
4 cu n e c a z u r ile lu i. Aşa a f o s t la r e le tre c e a u în g r o z ito r d e re- a s ig u r a t. ; unul din, geamuri, un plini de elan. Şi un lucru inte­ du-te surprins iţi va spune: tre Cojocaru, Mirea Gavril, loan
tînăr privea gînditor la st îl[Ei de resant; este faptul că nu de mult, „Aşa este aici“. Luchiain... nici unul n-are peste
4 început. M ai apoi, m unca, tim - pede, lucrarea a va n sa cu o in- A bia atunci am în ţeles d e ce \ telegraf ce se perindau în grabă brigada lui Guţă a fost com­ 22 de ani. Sintem consăteni din
pe lingă el, ia 'relieful' care din plectată cu încă 4 consăteni, tot Ei au chemat la întrecere toa­ Darabani, regiunea Suceava.
4 pul, r a leg a t in prietenii, cite cetin eală exasperantă. M ai erau m i va recom andat cu a tita căi- f minut în minut îşi schimba for­ tineri şi harnici ca şi el. Au ve­ te brigăzile, pentru cel mai cu­
ma, arătîndu-î noi şi noi peisa­ nit să îmbrăţişeze meseria de rat loc de muncă. — Frumos... Dar care-i anga­
\i d o i- tr e i, p e u r m ă to ţi. V ia ţa p în ă la te r m in a r e a ş u tu lu i v r e o d u r ă V e r b u n c u d e la c o m ite tu l je. In timp ce lanţul de munţi miner, despre caire prietenul 'lor jamentul ?
i cu rg ea n o rm a lă , o b işn u ită , in- d o u ă ore. D u m itra tia şi-a p r iv it U .T.M . a l co m b in a tu lu i. ce se profila la orizont că un pa­ le-a vorbit de nenumărate ori cu ir
ravan uriaş, se apropia tot mai atita însufleţire. — După aipabiţia expunerii
* cadrată d e m alurile program u- ortacii. -‘A. JURCA mult, gîndul lui, zbura undeva Primii fulgi de zăpadă încă tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-
i in iniina acelor munţi, la oa­ La sectorul VII investiţii un­ prea slabi pentru a nu se topi, Dej, s-a hotărît* să se lucreze
4O- , — « • • <S . • i # i 4- - . f , ^ meni şi locuri cunoscute doar au căzut şi asupra minei Lupeni, mai rapid, pentru ca înainte
#• *#• . • • t - <» 9<?. . f . . o . . . • /J. . P. . Q. . J. . Ç. . >> ft din cărţi, şi pe care urma să le de lucrează brigada lui Guţă se anunţînd sosirea iernii. de termen să i-ntre in func­
îndrăgească cîndva cu adevărat. fac adevărate minuni. Pe drept ţiune laminorul. Noi, brigada
YI1M EKI IF!n!ilMÍA\*íi! S»E BA MHNAk T IE B IA cuvirit se spune la riiina Lu- In fiecare zi, în curtea minei, de instalatori, ne-am angajat să
» » Din cind în cind, fluieratul pëni: „brigada lui Guţă este o terminăm zilele acestea instala­
WW&rrşgmj&nv m ţr- scurt al loeomotivei ce-şi anun­ brigadă destonică, cea mai bu­ poate ii văzut un grup de tineri ţia de gaz metan. Şi ne ţinem
........ *'• ţa intrarea în tuneluri, îl scotea nă“. Doar nu-i uşor' să obţii 102 vioi, îmbrăcaţi in haine de şut de cuvînt...
,w v, din starea în care se afla şi a- m. 1. pe Urnă la lucrări de îna­ şi cu lămpile in mină, îndrep-
tunci pe buze îi apărea un zîm- intare. tîndu-se spre trenuţul care-i va Am privit în jur. Ortacii lui
bet tainic... Emoţia apropierii
purta prin galerii spre sectorul
V il investiţii, la locul lor de

de meleagurile Văii Jiului i se Respectînd întoemâi m'dridgfă- muncă. Acolo vor mai adăuga cî- Grigoruţă îşi vedeau de treabă,
părea şi ltii copilărească. Se a- 'fia de armare, dînd dovadă de liniştiţi, ca unii care sînt puşi
şeza pe bancă şi încerca să nil ‘bună organizare a müncii şi de ţiva metri la numărul mare să­ pe fapte mari. Le-am privit fe­
se mai .gîndească la nimic. Za­ o conştiinciozitate deosebită, ti­ pat pînă acum... ţele şi m-am convins că sp vor
darnic insă. Gîndttrile puneau nerii acestei brigăzi ăiu reuşit să ţine de cuvînt.
Aceştia sînt Guţă 'şi ortacii
săi. N. ANDRONACHE
GH. C.
Irig. TEODOR PAG FLORE A MIIIOO PETRU ŞERBAN din nou stăpînire pe el... o ia timpului cu mult înainte.
Acesta era tînărul 'Nicolae Ei se află deja în trimestrul II
şeful sectorului producţie şi şef de schimb într-un abataj ~ ; i •• al anului 1959. Şi ţi-e mai mare
investiţii, sector care şi-a în­ ajutor de miner în grupa nr. Gută din Roşiorii de Vede, care dragul să vezi locul lor de miiri-
deplinit pianul anual cu 21 de frontal. Minerii din schimbul 11-irivestiţii. Grupa din care călătorea spre Valea Jiului ca că. Ţi se pare că te afli într-un
lace parte şi el şi-a depăşit adevărat metrou, unde domneşte
zile înainte său, îşi depăşesc cu regulari­ planul pe prima decadă a lu­ să lucreze la mină... curăţenia şi ordinea. Numai zgo-
de termen. nii decembrie cu 15 ia sută. ir
tate pianul cu <-
D'e atunci au trecut mai mult
2-3 la sută.