Page 66 - 1958-12
        P. 66
     Pag. 4                                                                                                                       r<**rgreat                 DRUMUL SOGIALIS MULOI                                          ¦mu                                                                        Nr. 1244
  L U C R Ă R IL E                                                                                                                                                                                          ixllim eiB s lir i *JuiiimBU                                           La Geneva:
PLEN A R EI C,C.
                                                                                                                                                                                                                                                                                         Şedinţa experţilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                     în problema măsurilor
                                                                                                                                                                                                                                                                                     penfru preînfîmpinarea
                                                                                                                                                                                                                                                                                   unui afac prin surprindere
A L P. C. U. S.                                                                                                                                                                                                                                                                      GENEVA 18 (Agerpres) TASS
                                                                                                                                                                                                                                                                                   anunţă: La şedinţa ordinară a
                                          S  crarea solului, pentru însămîn-                                                 LA VARŞOVIA ;                                                         F. D. I. F. cheamă fem eile din lum ea                                          experţilor — participanţi la con
                                             ţări şi pentru strîngerea recoltei,                                                                                                                         întreagă să ceară încetarea                                               ferinţa în problema măsurilor
  MOSCOVA 18 (Agerpres).                                                                                            Vizitele oaspeţilor străini                                                                                                                                    pentru preîntîmpinarea unui a-
TASS anunţă: La 17 decembrie,                  Acad. TROFIM LÎSENKO (fă-                                          în frunte cu A. I. Mikoian                                                       experienţelor cu arma nucleară                                                  tac prin surprindere, care a a-
                                             ră partid) care a luat cuvîntul                                                                                                                                                                                                       vut loc la 17 decembrie sub pre
la plenara Comitetului Central               (a plenară a vorbit despre unele                                        VARŞOVIA 18 (Agerpres)             mari întreprinderi industriale                BERLIN 18 (Agerpres). -           Ie cheamă ca în cadrul pregăti            şedinţia reprezentantului Alba
al P.C.U.S. au luat cuvîntul 19              probleme ale dezvoltării ştiinţei                                    Delegaţia P.C.U.S. condusă de         din Varşovia. Oaspeţii au fost             Biroul federaţiei democrate in      rii pentru sărbătorirea zilei in          niei, au luat cuvîntul reprezen
vorbitori. Secretari ai C. C. ale            biologice sovietice. EI a arătat                                     A. I. Mikoian, membru al Pre         însoţiţi de W. Gomulka, prim-              ternaţionale a femeilor, întrunit    ternaţionale a femeii — 8 Mar             tanţii Cehoslovaciei şi Italiei.
partidelor comuniste din repu-               că agricultura sovietică consti                                     zidiului C.C. al P.C.U.S., precum     secretar al C.C. al P.M.U.P. şi            între 10 şi 12 decembrie 1958        tie 1959 — să ceară încetarea
blicile unionale, conducători ai             tuie o sursă inepuizabilă pentru                                     şi delegaţiile de partid din Ceho    de J. Cyrankiewicz, preşedintele           la Berlin, a adresat tuturor femei  imediată a experienţelor cu ar               Reprezentantul Italiei a prcn
organizaţiilor de partid din di             dezvoltarea ştiinţei materialiste.                                   slovacia, R. D. Germană şi R.F.       Consiliului de Miniştri al R. P.           lor din lume un apel în care         ma nucleară şi să se pronunţe              pus spre examinare conferinţei,
ferite regiuni ale ţării precum şi           Acad. Lîsenko a subliniat că în                                      Germană sosite în Polonia pen        Polone.                                                                         pentru dezarmare.                          în numele experţilor occidentali,-
preşedinţi de colhozuri, directori           principiile sale teoretice agro-                                     tru a participa la festivităţile                                                                                                                                 un document în problema carac
de sovhozuri şi alţi lucrători               biologia sovietică a contrazis şi                                    cu prilejul celei de-a 40-a ani         După vizitarea secţiilor, la             Declaraţia secretariatului C. C. al P. C .
din agricultură au discutat ra                                                                                   versări a Partidului Comunist         uzină a avut loc un mare miting                                   din Indonezia                                            teristicilor tehnice comune ale
portul prezentat de N. S. Hruş-              contrazice fundamental biologia                                      din Polonia, au vizitat uzina         în cadrul căruia au luat cuvîn
ciov cu privire la rezultatele               weissmanistă care a existat şi                                       „M. Nowotko“, una din cele mai        tul A. I. Mikoian şi J. Cyran                DJAKARTA 18 (Agerpres) — de-al 19-lea congres al Partidu                    sistemelor de control astuprh mij-
dezvoltării agriculturii U.R.S.S.            mai există şi care este ruptă de                                                                           kiewicz.                                   China Nouă anunţă: Intr-o de lui Comunist, din Olanda.
în ultimii cinci ani şi sarcinile            practică şi contravine acesteia.                                                                                                                                                                                                      loacelor unui atao prin; surprins
creşterii continue a producţiei              Vorbind despre critica burgheză
agricole.                                    la adresa biologiei sovietice,                                                                                                                                                                                                        dere.
   Vorbitorii au subliniat că pro                                                                                                                                                                                                                                                    In cercurile ziaristice se sub
                                                                                                                                                                                                                                                                                   liniază cu dezamăgire că acest
                                                                                                                                                                                                                                                                                   document nu a:duoe nimic nou
gramul avîntului rapid în dome              acad. Lîsenko a spus că reacţio                                     Delegafia  de parlid şi               guvernamentală                             claraţie dată publicităţii, secre      In declaraţie se arată că gu           în poziţia puterilor occidentale
niul agriculturii şi al creşterii            narilor din Occident nu le este                                                                                                                       tariatul C.C. al Partidului Co      vernul olandez se teme că dele            şi, la o examinare mat atentă,
animalelor, trasat în hotărîrile                                                                                                                                                                   munist din Indonezia condamnă        gaţia Partidului Comunist din              nu este altceva decît ouvîntarea
plenarei din septembrie 1953 a               pe plac învăţătura miciurinistă. a R. Pe Ungare s-a reîntors în patrie                                                                                refuzul guvernului olandez de a      Indonezia va demasca cu şi mai             parafrazată â unuia din experţii
Comitetului Central, ale mai                    DJURA KARAEV, secretar al                                                                                                                          acorda viza de intrare delega       multă tărie regimul colonial in           americani, rostită zilele acestea
multor plenare ulterioare şi ale             C.C. al P.C. din Turkmenia, a                                           BUDAPESTA 18 (Agerpres).           la Gara de Vest, a fost salutată           ţiei Partidului Comunist din In     staurat de guvernul olandez în             la conferinţă.
Congresului al XX-lea al partidu            vorbit despre succesele importan                                    La 17 decembrie a părăsit Pra-        de Janos Kadar, prim-secretar              donezia pentru a participa Ia cel    Irianul de vest şi atitudinea duş
lui, a fost aprobat în unanimi              te ale Turkmeniei în dezvolta                                       ga plecînd spre patrie delegaţia      al C.C. al P.M.S.U., Antal Apro,                                                mănoasă a acestuia faţă de gu                Următoarea şedinţă a avut
tate de întregul popor sovietic              rea agriculturii. Pentru Turkme                                     de partid şi guvernamentală a         Jeno Fock, Gyula Kallai şi San-                         -o -                    vernul şi poporul indonezian.              loc la 18 decembrie.
şi a dat roade minunate.                     nia problema principală este ali                                    R. P. Ungare care a făcut o vi       dor Ronai, membri ai Bit oului
                                             mentarea cu apă a uriaşelor su                                                                            Politic al C.C. al P.M.S.U.                 Aiţi doî tineri ciprioţi
   SABIA KAMALOV, prim-sc-                   prafeţe de pămînt. Ks.rr.ev a                                        zită de prietenie în R. Ceho
cretar al C.C. al P.C. din Uz               vorbit despre construcţia primei                                     slovacă.                              > Janos Kadar a rostit o cuvin-            au fost condamnaţi
bekistan, a comunicat că în ul                                                                                                                         tare de bun venit, la care a răs
timii cinci ani pentru dezvol                                                                                       In cursul aceleiaşi zile dele                                                         )a moarte                   Congresul Uniunii scriitorilor polonezi
tarea agriculturii republicii s-au
alocat 3.199.000.000 ruble — su             porţiuni a canalului Karakum gaţia a ajuns la Budapesta unde. puns dr. Fereno Munnich.                                                                   NICOSIA 18 (Agerpres). —              şi-a încheiat lucrările
mă egală cu cea alocată în cei               ale cărui ape vor iriga aproxi- j                                                                                                                     Agenţia France Presse relaiea-
23 ani precedenţi. Producţia a-                                                                                                                                                                    ză că la 17 decembrie a.c. Hiigh
nuală de bumbac a fost în ulti              mativ 100.000 hectare.                                                                                                                                Foot, guvernatorul britanic a!                                                  cinstea aniversării ă 1.000 de
mii cinci ani de 2.740.000 k n e                                                                                                                                                                   insulei Cipru, a confirmat sentin
— cu 50 "00 tone niai mare de-                  IVAN KFB1N, pr!m-sec<-et?r                                         Soluţia propusa de preşedintele                                                 ţa de condamnare la moarte a            VARŞOVIA 18 (Agerpres). -               ani a statului polonez.
cît în at.ii cincinalelor prece             al C.C. al P.C. din Estonia, a                                       Finlandei pentru rezolvarea crizei                                               doi tineri ciprioţi greci.                                                        Congresul a recomandat con
dente. Producţia de lapte din re            arătat că în prezent în Estonia                                                                                                                                                            După cum anunţă agenţia PAP,
publică s-a dublat, cea de carne             producţia de lapte a atins 619                                                            de guvern                                                                 -o -                   la 16 decembrie cel de-al nouă            ducerii Uniunii să participe ac
a crescut cu 50 la sută, iar de              kg. pe cap de locuitor — fiind                                                                                                                                                                                                        tiv la elaborarea directivelor şi
îînă cu aproape 50 la sută.                  aproximativ de două ori mai                                             HELSINKI 18 (Agerpres) —           Fracţiunile partidului social-de          Incheierea lucrărilor                lea congres al Uniunii scriitori          Ia îndeplinirea programului acti
                                             mare decît în S.U.A. In Olanda                                       TASS anunţă: La 17 decembrie          mocrat, partidului de coaliţie şi                                               lor polonezi, care a avut loc la           vităţii editoriale. In una din re
   ANTON GREVOI, secretar al                 pe cap de locuitor revin 532 kg.                                     fracţiunile parlamentare ale          partidului popular suedez au                Congresului P. C.                   Wroclaw, şi-a încheiat lucrările.          zoluţiile adoptate se subliniază
Comitetului regional ¦Dneprope              lapte, în Finlanda — 550 kg.,                                        UDPF, Uniunii agrare, opoziţiei       respins această propunere.                                                                                                 necesitatea de a se acorda o
trovsk al P. C. din Ucraina a                în Suedia — 474 kg.                                                  social-demoorate şi partidului                                                        din Columbia                       Congresul a recomandat con             deosebită atenţie dezvoltării ac
vorbit despre experienţa meca                                                                                    popular din Finlanda au răspuns          In cercurile ziaristice se cre                                              ducerii Uniunii să dea publici            tivităţii pe tărîm cultural şi so
nizării complexe a cultivării oo-               Vorbitorii au subliniat că par                                   în principiu la propunerea pre       de că înainte de a se trece la                                                  tăţii un apel in care să ceară             cial în regiunile de vest ale ţării.
rumbului şi florii-soarelui. El a            tidul comunist şi comitetul său                                      şedintelui Kekhonen ca reprezen      constituirea cabinetului executiv,                                              opiniei publice din Polonia să
comunicat că s-a hotărît ca a-               central înfăptuind cu curaj, în                                      tanţii lor să participe la un „ca    va fi studiată din nou posibili                                                desfăşoare o campanie pentru
ceastă metodă să fie aplicată pe             mod revoluţionar, măsurile în                                       binet prezidenţial executiv“.         tatea formării unui guvern pe o                                                 construcţia a 1.000 de şcoli in
întreaga suprafaţă însămînţată,              dreptate spre dezvoltarea rapidă                                                                           bază parlamentară.
                                             a agriculturii sovietice s-au bi                                                                                                                     BOGOTA 18 (Agerpres). La
care în regiunea Dnepropetrovsk              zuit pe sprijinul întregului po
                                             por. Rezultatele muncii noastre,                                                                                                                      13 decembrie cel de-al optulea       Afganistanul îşi reafirmă politica sa
depăşeşte 700.000 hectare. Echi-             succesele obţinute în agricultură,                                                                                                                    Congres al Partidului Comunist
                                             a declarat VASILI MJAVANAD-
pe alcătuite din 5-6 oameni vor              ZE, membru supleant al Prezi                                                                                                                         din Columbia şi-a încheiat Iu                        DE NEUTRALITATE
cultiva porumbul şi floarea-soa-             diului C.C. al P.C.U.S., au con-                                                                                                                      crările.
                                             firmat justeţea şi înţelepciunea
relui pe o suprafaţă de 500-600                                                                                       In culisele N.A.T.O.:                                                          La cohgres au participat 110          KABUL 18 (Agerpres). —                  ganistanului. Poporul şi guver
                                             acţiunii Comitetului Central, ca-                                    Convorbiri anglo-franceze                                                        delegaţi din toate regiunile ţării   Toate ziarele afgane au publicat           nul ţării sînt ferm hotăriţi să
hectare, fiecărui membru al echi            re a zdrobit şi a înlăturat gru                                                                                                                      şi 35 de observatori. Au asistat     răspunsurile primului ministru             continue această politică.
                                             pul antipartinic,, antipopular, ca                                                                        Externe al Franţei. In cursul a-           de asemenea 2 reprezentanţi- ai      âU Afganistanului, Muhammed
pei revenindu-i cam 100 de hec              re a încercat să abată partidul                                                                            cestor convorbiri au fost discu                                                                                             Râspunzînd la întrebarea pri-
                                             de la linia leninistă a construi                                                                          tate o serie de probleme prin
tare. Fiecare echipă va primi                rii comunismului în Uniunea                                             PARIS 18 (Agerpres). — A-          tre care şi problema creării „zo          partidelor frăţeşti din Ecuador Daud, lă întrebările corespon- vitoare la relaţiile Afganistanu-
                                             Sovietică.                                                           genţia France Presse relatează        nei liberului schimb“. In legă                                                 dentului^ agenţiei jaloneze Kjo- juj cu rnarile puteri atit din
maşinile agricole pentru prelu-                                                                                   că în după-amiaza zilei de 17                                                    şi Venezuela.
                                                                                                                                                        tură cu aceasta, agenţia Reu-
                                                                                                                  decembrie, Selwyn Lloyd, minis                                                  După dezbateri, care au durat doTzusin.                                 _ , Est cit şi din Vest, Muhammed
                                                                                                                  trul Afacerilor Externe al An        ter, care consideră întrevederea
                                                                                                                  gliei, a avut o convorbire cu                                                    şase zile, congresul a adoptat ur.     Referindu-se la politica de              Daud a spus că guvernul şi po-
                                                                                                                  generatul De Gaulle şi Couve          ca una din „cele mai importan                                                  neutraJitate dusă'de Afganistan,           porul Afganistanului doresc ca
                                                                                                                  de Murviile, ministrul Afacerilor
                                                                                                                                                        te schimburi de vederi particu            nou statut al partidului şi o de Muhammed Daud a spus că a- relaţiile Afganistanului cu toa-
                                                                                                                                                                                                   claraţie program.                    ceastă politică este tradiţională te ţările lumii să fie totdeauna
                                                                                                                                                                                                   Congresul a ales un nou co pentru ţara lui. Ea reflectă spe                   prieteneşti. Stabilirea relaţiilor
                                                                                                                                                                                                                                        ranţele şi aspiraţiile poporului           de prietenie intre toate popoare
                                                                                                                                                                                                   mitet central format din 21 de       afgan şi de asemenea ţine sea-             le lumii, indiferent de divergen
                                                                                                                                                                                                                                                                                   ţele ideologice, regimurile poli
                                                                                                                                                        lare“ pe marginea sesiunii                 membri.                              f ma de situaţia'geografică a Af-
                                             LA S E S I U N E A N .A .T .O . N.A.T.O., relatează că De Gauh                                                                                                                         :::::::: ----------------------------          tice şi sistemele economice deoj
Se agravează divergenţele între puterile                                                                                                                le şi Lloyd au discutat diver             Deputaţii laburişti condamnă construirea                                        sebite, constituie mijlocul cel
                     atlantice                                                                                                                          genţele franco-britanice mai ales                                                                                          mai bun pentru asigurarea păcii
                                                                                                                                                        in problema „colaborării“ econo de rachetodroame americane în Anglia în întreaga lume.
                                                                                                                                                                                                                                                                                      Referindu-se la experienţa pac
   PARIS 18 (Agerpres). Unani               în toate celelalte probleme, cu                                      tut fi.aplanate şi observatorii       mice europene. Tot în cadrul a-               LONDRA 18 (Agerpres). —           primi o contraiovitură. De a-              telor militare, Muhammed Daud
mitatea cu care miniştrii ţărilor            excepţia propunerilor sovietice,                                     prevăd că va începe un adevă         cestor convorbiri, generalul De            La 17 decembrie în Camera Co-        ceea, a spus el, politica guver-           a declarat că aceste pacte sînt
occidentale au sprijinit în ca              aceste consultaţii nu au dat re                                     rat război economic pe continen       Gaulle a readus în discuţie pro           munelor parlamentarii laburişti      nului este o politică de sinuci-           cauza care intensifică încorda
drul sesiunii Gonsiliului N.A.T.O.           zultate pozitive.                                                    tul european între aceste două        blema creării faimosului „direc-           au condamnat guvernul englez         dere. Bazele americane pentru              rea generală în relaţiile interna
hotărîrea dictată de diplomaţia                                                                                   grupări de ţări.                      torait“ anglo-franco-american al                                                arme rachetă, a spus el în con-            ţionale şi în special încordarea
americană şi vest-germană de                    Chiar de la începutul actualei                                                                          N.A.T.O. în vederea „întăririi             pentru că admite crearea pe te-                                                 în Orientul apropiat şi mijlociu.
a se respinge propunerile sovie             sesiuni, au ieşit la iveală diver                                      In legătură cu aceasta, ziarul                                                ritoriul Angliei de baze pentru      tinuare, nu contribuie la .slăbi          Orice stat, a declarat Muham
tice în problema Berlinului do              genţele existente într-o serie de                                    „Combat“ scrie: „Divergenţele         organizării politice, economice            arme rachetă americane.              rea încordării internaţionale, ci          med Daud, indiferent dacă este
vedeşte încă o dată că acesl                 probleme şi, în primul rînd, di                                     apar imediat ce se începe exa        şi militare“ a acestui pact a-                                                  măresc primejdia de război.                mic sau mare nu poate privi
bloc este complet subordonat te             vergenţele economice dintre cele                                     minarea căilor şi mijloacelor de      gresiv.                                       Laburistul Frank Allen a de                                                 liniştit cum este tulburat echi
                                             şase ţări (Germania occidenta                                       lichidare a ' crizei internaţionale                                              clarat că crearea acestor baze,         Comentînd declaraţia minis             librul de forţe într-o regiune
lurilor politice şi militare ale im                                                                              şi de ieşire din impasul în care                                                 pune Anglia în primejdia de a        trului aviaţiei al Angliei, care a         sau alta — fie ea îndepărtată
perialismului american. Dar,                                                                                      se află politica externă a Oc                                                                                        afirmat că anul acesta pentru              sau apropiată de acest stat.
imediat ce participanţii la sesi            lă, Franţa, Italia, Belgia, Olan                                    cidentului“.                          „Slăbiciunea N.A.T.O.                                                           construcţia bazelor de arme ra 
une au trecut la discutarea ce              da, Luxemburg) participante la                                                                                                                                                             chetă Anglia trebuie să cheltu               In legătură cu primirea ajuto
lorlalte probleme, în această                „piaţa comună“ şi celelalte ! 1                                         Subliniind că pentru „a con                                                                                       iască 2,5 milioane lire sterline,
                                             ţări vest-europene, în frunte cu                                     strui viitorul nu este suficientă
„unitate“ impusă s-a format                                                                                       doar reSpjngerea notei sovieti-       este organică“                                                                  laburistul Victor Waţes a ară rului străin de către Afganis
o fisură, Prezentînd . rapor                                                                                                                                                                                                           tat că construcţia bazelor pentru tan, Muhammed Daud a spus
tul în problema consultaţiilor                                                                                                                *^
                                             Anglia şi cu statele               sacvaa*n-nnTdtian1jaaeIvlAoer r,                                          Comentariile presei italiene pe marginea sesiunii                             arme rachetă este o cheltuială că Afganistanul este dispus să
politice, Spcak, secretarul gene            ca^ rm ea cera a m extit—n» derea                                    ce”, ziarul; cere ţărilor occiden    \ N.A.T.O.                                                                      zadarnică a fondurilor de stat primească ajutor străin dacă a-
ral al N.A.T.O., a declarat că                                                                                    tale să înceapă tratative cu Uni                                                                                     şi a cerut sistarea acestor lu cesta nu va fi însoţit de vreo
                                             comerciale ale „pieţei comune“                                       unea Sovietică.
                                             asupra tuturor ţărilor din Euro                                                                           ) ROMA 18 (Agerpres). — Adenauer manifestă în pre- crări.                                                                  condiţie.
                                             pa occidentală. După cum se                                             Printre alte probleme sare
                                             ştie, aceste divergenţe nu au pu-                                    constituie izvorul divergenţelor      / Comentînd sesiunea Consiliu- zent o influenţă considerabi-
                                                                                                                  dintre membrii N.A.T.O., ziarul
     S.U.A. insistă pentru                                                                                        citează problema cipriotă, liti      > lui N.A.T.O., ziarul „Unita" la asupra politicii Franţei şi                                                      20 DECEMBRIE 1958
Instalarea bazelor americane                                                                                      giul în legătură cu dreptul la        l subliniază că „unanimitatea" altor ţâri şi a ştiut să obţină
                                                                                                                  pescuit în apele Islan'dei, proble
    pentru arme nucleare                                                                                          ma includerii, Balticii în zona       manifestată cu prilejul discu- supremaţia şi asupra politicii                   S p e c ta c o le cin em ato g rafice
    în Europa occidentală                                                                                         centrală a comandamentului            tării problemei Berlinului este Italiei,. el împiedică de fapt
                                                                                                                  N.A.T.O., precum şi problema          numai formală, întrucît în Occidentul să dea Moscovei                            DEVA: Pavel Korceaghin. ALBA 1U- brazi. PETROŞANI: idolul de sare;
                                                                                                                  amplasării bazelor pentru arma
                                                                                                                  rachetă pe teritoriile ţărilor vest-  realitate „uniunea atlantică un răspuns cît de cît con-                         LIA: O întîlnire la Benderath; Pe Do Călătorie peste trei mări. SIMER1A:
                                                                                                                  europene.
                                                                                                                                                        nu este în stare să participe structiv".                                        nul Jiniştit; ILIA: Luptătorul şi clov Dincolo de brazi. LONEA: Gasa în
                                                                                                                     După cum reiese, 'din relată
   PARIS 18 (Agerpres). TASS                 da ;presiunilor exercitate ' de                                      rile acestui ziar, apeastă ultimă     in prezent la o discuţie cu pri-             Ziarul „Avanii" scrie că co-.      nul ; BRAD : Anul 1918 j HAŢEG :           care locuiesc. ZLATNA: Serenada me
anunţă: In şedinţa din după-a               S.U.A. Generalul american Nor-                                       problemă constituie obiectul unui     vire la problemele europene                                                     Bravul soldat Sweik; SEBEŞ: La or         xicană. TEIUŞ: Prologul. APOLDU DE
miaza zilei de 17 decembrie a                stad, comandantul şef al forţe                                      fel de tîrg pus la oale de diplo                                                municatul participanţilor la         dinele dv. i ORAŞTIE: Dincolo de           SUS? Taifun Ia Nagasaki; BARU
Gonsiliului N.A.T.O., printre alte           lor armate ale N.A.T.O. în Eu                                       maţia franceză. Franţa condiţio      de pe o platformă politică u-              sesiunea Gonsiliului N.A.T.O.                                                   MARE: Trepte abrupte.
probleme, au fost discutate pla                                                                                  nează amplasarea bazelor 'pentru      nica .                                     în problema \Berlinului „nu
nurile de instalare a bazelor, a-            ropa, a făcut reproşuri acelor                                       rachete de admiterea ei în „clu
                                             membri ai N.A.T.O. care, petri-                                      bul atomic“ al N.A.T.O., a'dică          „Cauzele care au dus la                 rezolvă contradicţiile care îi                       IFR \ ffi II #
mericane pentru arme nucleare                                                                                     de participarea ei la’ conducerea     crearea situaţiei actuale sînt             separau in ajunul acestei se
şi' rachete pe teritoriile ţărilor           vit spuselor sale, „nu-şi îndepli                                                                         cît se poate de clare, — con              siuni". Ziarele critică puterile        PROGRAMUL’ I ; 6,15 Emisiune pen       tămînă, cîntec, joc şi voie bună; 23,00
                                             nesc obligaţiile“. După cum sc                                       acestui' bloc, care în momentul       tinuă ziarul — principala din                                                  tru sate; 7,30 Muzică uşoară; 8,00 Ma     Muzică de dans. PROGRAMUL 11:
vest-europene. Primejdia serioa-             crede, Norstad a avut în vedere                                                                            tre acestea fiind iluzia că po            occidentale pentru că se men        teriale din presă; 9,00 Muzică uşoară;     14,07 Muzică de estradă; 15,00 Prin
sa pe care o atrag asupra lor                tocmai problema instalării de                                        de faţă se află'în mîinile State     litica Germaniei occidentale               ţin ca şi în trecut la vechile ,     9,30 File din istoria luptelor revoluţio  sălile de concert ale Capitalei; 16,45
ţările care au consimţit ca pe               baze pentru arme nucleare şi ra-                                     lor Unite şi Angliei. . ¦Cererile     va putea fi totdeauna contro              păreri în legătură cu relaţiile -    nare; 10,34 Gîntece şi jocuri populare     Ştiinţa în slujba păcii; 17,55 Sfatul
tentoriul lor să fie instalate ba                                                                                Franţei sînt însă primite extrem                                                 dintre Răsărit şi Apus şi nu
                                             chete, deoarece el doreşte ca in                                    de rece de către S.U,A.- şi An-
ze pentru arme nucleare şi ra                                                                                    glia, fără a .mai-,vorbi de .pro     lată de Londra, Paris şi Wa intenţionează să şi le revizu                     romîneşti; 11,03 . Muzipă de estradă; medicului: „Despre copiii care nu mă-
chete, este evidentă acum pentru             stalaţiile pentru'lansarea rache                                    teste!^ celorlalţi membri ai
toţi, şi, probabil, aceasta explică                                                                               N.A.T.O. îndeosebi ale Canadei        shington. Evenimentele din iască în mod serios 'pentru a                        11,45 Revista revisţelor; 13,05 Goncert nîncă'O 19,00 Vechi melodii populare
ezitările şi împotrivirea-unor-gu           t••elo;•r ,.cu '¦*ra:*za . medie de acţ*iune                         şi Italiei.
verne care pînă în prezent nu                şi bazele pentru arma atomică                                                                              ultimii ani, însă, dovedesc că scoate diplomaţia din impa-                      de prînz; 15,10 Muzică; distractivă; romîneşti; 19,30 Seară literară; 21,15
şi-au dşt consimţămîntul în oiu-
                                             să fie create în Europa cît mai                                                                            situatia evoluează într-o cu sul în care se află în pre-                        16,15 Vorbeşte Moscova; 17,30 Roza Concert din muzica popoarelor; 22,00
                                             grabnic.                                                                                                   toiul altă direcţie. Astăzi a zent.                                             ..voturilor; 18,00 Solişti şi foraaţn de Muzică de dans; 23,15 Muzică sim-
                                                                                                                                                        :dîeven¦¦i¦t.. c'la.r ¦.că tocimai Bonnul    Ziarul „Messdgero}‘ scrie          amatori; 18,30 Aţuzică uşoară romî-        fonică.
                                                                                                                                                        condiţionează într-o măsură                că „slăbiciunea N’.AJ.O. este        nească; 19,05 La ordinea zilei; 19,15
                                                                                                                                                        considerabilă. politica întregu           organică şi are la bază. reia-'      Concursul; „Cine ştie, ne scrie“; 19,52      BULETINE DE ŞTIRI: 5.00;6,00;
                                                                                                                                                         lui Occident atlantic. Inirucît           (iile dintre membrii' acestei        Noapte bună, copii; 20,05 Cronica eve-     7,00/ 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
                                                                                                                                                                                                   comunităţi”.                         nimeritelor' internaţionale; 21,00 Muzi   20,00; 22,00; 23,52 (programul 1),
                                                                                                                                                                                                                                                                                   14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; (pro
                                                                                                                                                                                                                                        că de dans; 22,30 La sfîrşit de săp- gramul II)'.
        Redacţia şl administraţia ziarului şţr. e Martie or. 9, telefon? 188} 188 175. Taxa plătită In atüteftr conform apltôlrU Direcţiunii Generate <».T,T.R. nr. 230.32Ô din 0 noiembrie 194». — .Tiparul: întreprinderea Poligrafică                                           /yjAV — Deva.
                                                                                                                                                                                                                                                                                       V
                                                                                                                                                                                                            1 r !¦rijLu5ţ,>. *              - -:•> *•/





