Page 109 - 1958-12

Nf. 1254
! LUCRĂRILE SESIUNII
MARII ADUNĂRI
Discuiţi asupra proiectului bugetului de stat pe anul 1959
Raportul comisiei economice financiare prezentat de deputatul
In urma analizei proiectului
de buget pe anul 1959, a arătat
raportorul, Comisia economică
financiară a Marii Adunări Na­
ţionale consideră că bugetul pre­
zentat de Consiliul de Miniştri
asigură mijloacele financiare ne­
cesare îndeplinirii cu succes a
planului economic de stat.
Bugetul este elaborat în lu­
mina indicaţiilor Plenarei C.C.
al P.M.R. din 26-28 noiembrie
1958, care orientează eforturile
oamenilor muncii spre principa­
lele sarcini ce se cer rezolvate,
în scopul înfloririi continue a e- valorificate in interesul între­
In regiunea Hunedoara, a ă-
rătat printre altele vorbitorul,
oamenii muncii aU adus o con­
tribuţie de seamă la realizarea
prevederilor bugetare. Combina­
tul siderurgic „Gh. Gheorghiu-
DejH, care şi-a îndeplinit pla­
nul anual de la 26 decembrie,
a eliberat şi vărsat la buget în
cursul trimestrului acesta, 14
milioane de lei din fondul de
rulment şi 27 de milioane lei
din economiile realizate prin re­
ducerea preţului de cost. Preo­
cuparea pentru reducerea costu­
rilor şi a fondului de- rulment
va' continua în cursul anului
1959 ou şi mai multă perseve­
renţă.
Combinatului siderurgic de la
Hunedoara îi revin importante
sarcini. El va produce în anul
viitor 82 la sută din întreaga
producţie de cocs a ţării, 70 la
sută din întreaga producţie de
tontă şi aproape 60 la sută din
producţia de oţel. Din planul şi
bugetul de stat pe anul 1959 sînt
alocate construcţiei Hunedoarei
aproape 500 milioane de lei. Vor
fi date în funcţiune aici un la­
minor de profile grele, cu o ca­
pacitate de 550.000 tone pe an
Vorbitorul a arătat că în a-
cest an minerii din Valea Jiului
au adus o contribuţie mai mare
decît în anii trecuţi la îndepli­
nirea planului de extracţie a
cărbunelui. Pînă la 25 decembrie
minerii din acest important ba­
zin oarbonifer al ţării au extras
peste sarcinile de plan aproape
150.000 tone de cărbune. Mina
Lonea, unde lucrez ca şef de
brigadă, şi-a îndeplinit sarcinile despre rezervele încă nefolosite
de plan la 4 decembrie. S-a îm­
bunătăţit simţitor activitatea e-
conomică a fiecărei exploatări.
Deşi cheltuielile de producţie
n-au fost reduse in proporţie di­
rectă cu posibilităţile existente, tant număr de maşini, că nu se
tuşi în exploatările carboniîe-
¦> din Valea Jiului s-au obţinut Sînt rezerve importante pentru
economii la cheltuielile de pro­
ducţie de 15 milioane lei, ceea
ce reprezintă valoarea, a peste
420 de apartamente cu cîte două
camere şi dependinţe.
Aplicarea sistemului îmbună­
tăţit de salarizare şi alte mă-
lucrările ccld le-a f-t sesiuni i nani Militări Nationale
o 1. 1®. HobiIbc § lia i sursit
(U rm a re din pag. l-a ).
niştri al Republicii Populare Ro-
mîne, această dată memorabilă
va fi aniversată în întreaga ţară
ca o mare sărbătoare naţională.
In numele Biroului Acarii A-
lunări Naţionale tovarăşul C.
Pîrvuîescu a propus ca în cin­
stea centenarului Unirii, Marea
Adunare Naţională să se întru­
nească în şedinţă festivă în ziua
de 24 ianuarie 1959 pentru a
marca astfel importanţa istorică
a acestei aniversări şi a exprima
în numele întregului popor hotă-
rîrea de a întări tot mai mult o-
rînduirea democrat-populară, de
a face ţara noastră tot mai în­
floritoare, de a apăra indepen­
denţa şi securitatea patriei şi de
Constantin Scarlat
(regiunea Bacău)
conomiei naţionale şi al îmbu­
nătăţirii condiţiilor de viaţă a
celor ce muncesc.
Raportul a analizat apoi prin­
cipalele prevederi ale bugetului.
Subliniind importanţa acumulă­
rilor socialiste, raportul arată că folosire a mijloacelor circulante.
cu ocazia elaborării planului şi
a bugetului de stat pe 1959 au
fost identificate numeroase re­
zerve în toate ramurile econo­
miei naţionale. Totodată rapor­
tul arată că in economia naţio­
nală mai există importante re­
zerve care pot şi trebuie să fie
Cuvîntul deputatului Nicolae Catană
(regiunea Hunedoara)
şi bateriS a treia de cocs. Pen­
tru îmbunătăţirea indiciilor Cali­
tativi ai agregatelor, va trebui
să se acorde mai multă impor­
tanţă unor probleme tehnice ca
pregătirea minereurilor şi insu-
flarea aerului cu umiditate con­
stantă etc. Interesele economiei
naţionale cer cît mai multă chib­
zuinţă în folosirea mijloacelor
alocate din bugetul de stat dez­
voltării industriei. Este nevoie
ca numeroasele rezerve interne,
capabile să aducă economii şi
să sporească acumulările, să îie
mai bine valorificate, ha Com­
binatul siderurgio Hunedoara',
de exemplu, reducerea cu numai
cinci zecimi de procent a coefi­
cienţilor de rebut admis ar da'
o economie de peste 5 milioane
de lei 'anual.
Vorbitorul a enunţat de ase­
menea şi alte măsuri menite
să îmbunătăţească activitatea
tehnico-economică a combinatu­
lui, printre care reducerea con­
sumurilor specifice prin îmbu­
nătăţirea tehnologiei de fabrica­
ţie, sporirea preocupării pentru
redarea subproduselor în circui­
tul economio, păstrarea, folosi­
rea judicioasă şi recuperarea
Cuvîntul deputatului Adalbert Lapşanschi
(regiunea Hunedoara)
suri luate pe linia ridicării nive­
lului de trai al minerilor au dus
la rezolvarea uneia dintre cele
mai spinoase probleme din in­
dustria noastră carboniferă : sta­
bilitatea cadrelor de mineri.
Deputatul Lapşanschi Adal­
bert s-a referit la unele defici­
enţe principale care mai frî-
nează bunul mers al muncii de
extracţie a cărbunelui. Vorbind
care ar putea influenţă în mare
măsură creşterea productivităţii
muncii, vorbitorul a arătat că
în minele din Valea Jiului mai
stau încă nefolosite un impor­
desfăşoară satisfăcător acţiunea
de calificare a tinerilor mineri.
reducerea continuă a preţului
de cost. Trebuie ca în viitor să
se reducă consumul exagerat de
material lemnos folosit la ar­
mare şi să se treacă cu curaj
la armarea cu fier în abatajele
a contribui la în lă. irea păcii
între popoare.
Marea Adunare Naţională a
votat convocarea în şedinţă so­
lemnă a Marii Adunări Naţiona­
le în ziua de 24 ianuarie 1959.
Rostind apoi cuvîntul de închi­
dere a sesiunii, tovarăşul Con­
stantin Pîrvuîescu, preşedintele
Marii Adunări Naţionale, a spus
printre a ltele:
Lucrările sesiunii au fost rod­
nice. Marea Adunare Naţio­
nală a dezbătut pe larg şi mul­
tilateral şi a adoptat bugetul de
stat al Republicii Populare Ro-
mîne pe anul 1959.
Bugetul de stat pe care l-am
votat cu toţii asigură pe deplin
traducerea în viaţă a sarcinilor
trasate de plenara din 26-28 no­
iembrie a Comitetului Central al
'drumul s m iA m m m i x' w jy m m & m m w jm x n
gului popor. In acest scop, ra­ dezvoltarea industriei locale şi Muncitorii uzinei Baltica din Leningrad (U.R.S.S.) şi-au îndeplinit angajamentele luate
portul cere ca Ministerul Finan­ unităţilor de deservire a popu­ în cinstea Congresului al XXI-Iea al P.C.U.S. lansînd la apă înainte de termen nava petroliferă
ţelor şi băncile să ia.măsuri pen­ laţiei, să folosească cit mai ra­ „Pekin" de 40.000 de tone. Tancul petrolifer „Pekin" va face curse între porturile Mării Negre
tru întărirea controlului prin leu ţional fondurile importante de şi Orientul îndepărtai
şi sprijinirea unităţilor econo­ care dispun pentru dezvoltarea
mice în reducerea preţului de economică şi sociâl-cuilturâlă a
cost al produselor şi mat buna regiunilor, atrăgînid oamenii
muncii la realizarea lucrărilor de
interes obştesc.
Comisia economică financia­
ră subliniază posibilităţile mari Comisia economică financiară
care există pentru reducerea
cheltuielilor de circulaţie în co­ a propus Mărit Adunări Naţio­
merţul socialist.
nale să aprobe bugetul de stat
Raportul cere sfaturilor popu­
lare să asigure lărgirea bazei de pe 1959 cit şi datele definitive
venituri a bugetelor locale prin
asupra execuţiei bugetului de
stat pe 1957.
IN CLIŞEU : Lansarea la apă a vasului petrolifer „Pekin".
materialului refractar, precum organele Ministerului de Finan­ MARI1
şi mecanizarea operaţiilor de în- ţe a dus la îmbunătăţirea si­ r i a ş s e a p r o p i e d in c e în c e ml
m ult..."
cărcare-descărcare. tuaţiei economice a combinatu­
...Ş i a cestea nu -s decît prim e
Referindu-se în continuare la lui şi a contribuit la elaborarea Isto ria m arin ei... O p o v e ste c a ţiile v rem ii i-au d e sc ris cu lux zile din ju rn alu l în d ră zn eţu l
noile construcţii ridicate anul măsurilor practice în vederea eli­ pasion an tă, p resă ra tă din belşu g d e am ăn u n te fiecare detaliu , de ex p lo ra to r. T rei an i a d u ra t od
acesta la Hunedoara, deputatul berării unor sume din fondul de cu ep iso a d e d ra m a tice, „tari". O seea lu i „F ram " în im părăţi
Nicolae Gatană a criticat orga­ rulment. Ar fi de dorit ca şi alte la d ia m etru l elicei (p e ste 7 m e­ ză p ezilo r veşn ice. V asu l s-a h
nele de resort din Ministerul In­ organe centrale — Comitetul de p o v e s te care — d e la p rim e le fl- tors du pă ce stă p în ii săi atin s
dustriei Grele, Departamentul de Stat al Planificării, Gomitetul 1le, d e la că lă to ria legen daru lu i tr i) şi pîn ă la p e rip e ţiile la n să ­ seră 86° 14’ la titu d in e nordică.
arhitectură şi urbanism din de Muncă şi Salarii etc. să vină rii, m u lt prea p reten ţio a se p en ­
Ministerul Construcţiilor şi în întreprinderi, să dea un aju­ U lysse spre Itaca stră m o şilo r tru p o s ib ilită ţile te h n ic ii d e a- Aurora
IPROMET pentru slaba lor tor concret la îmbunătăţirea ac­ să i, ş i p în ă a zi, în ep o ca sp ă r­ tu n ci, iar n u m ele lui V in e H ali,
preocupare în ieftinirea construc­ tivităţii acestora. com an dan tu l pach ebotu lu i, a d e­ P u ţin e v a s e d in Iu n ie ocuj.
g ătoru lu i de g h ea ţă atom ic — v e n it m ai popu lar ca al unei în isto rie un loc a tît d e im po
ţiilor şi urmărirea şi respecta­ In anul viitor, în oraşul Hu­ v e d e te d e cin em a... ta n t ca celebru l „A urora", va s
face să p ă lea scă cele m ai pa l­ al căru i n u m e a d even it sin on i
rea termenelor de dare în folo­ nedoara se vor da în folosinţă p ita n te rom an e d e aven tu ri. D ar g lo ria lui „ G rea t E a s­
tern" s-a stin s m ai rep ed e ca o c u î n s u ş i c u v î n t u l „r e v o l u ţ i e ".
sinţă a obiectivelor prevăzute în peste 600 de apartamente, un V ă p rezen tă m , în cele ce ur­ stea căzătoare. P rofitu rile adu se
de el erau sub n ivelu l ch eltu ie­ P o v e ste a lu i e cu n oscu tă a
plan. Vorbitorul 1 criticat de a- stadion de mare capacitate şl o m ează, citev a vapoare vestite — lilo r pe care le incum ba. N icio­ tă z i în to a tă lu m ea. V a s de râ
a d evă ra te celeb rită ţi a le m ării — d a tă n-au p u tu t fi o cu p a te cele boi d in m a rin a ţa ristă , el a tr
semenea Ministerul Industriei sală de spectacole cu 1.800 de 5.000 d e locu ri p en tru p a sa g e ri. cut d e p a rte a revo lu ţiei. V oinu
îm p reu n ă cu b io g ra fiile lor. D upă 12 vo ia ju ri la N ew York,
Grele pentru faptul că nu urmă­ locuri. ''¦* gigan tu l prea devrem e născut cu berete şi tricou ri v ă rg a te i
Santa Maria (v a se de sta tu ra lui se vo r fău ri
reşte îndeajuns livrările de uti­ Economia noastră garantează abia p este o ju m ă ta te d e vea c) căror im a g in e va u m ple, pes
laje fabricate în unele din uzi­ sursele de venituri capabile să L a 3 au g u st 1492, trei cara- a fo st fo lo sit pen tru în tin derea ani, co p ertele a su te d e că rţi i
nele sale, din care cauză terme­ asigure executarea' întocmai S ve le părăseau portu l span iol P a ­ 'prim ului ca b lu su b m a rin d in tre ch in ate d ra m a ticelo r even im en
nele contractuale nu sînt res­ prevederilor bugetului de stat pe loş : „S an ta M aria“, „P in ta “ şi A m erica şi E uropa. A fo st pen ­ a le lu i O cto m b rie P o şu ) i-au a
pectate. „N ina". P leca u , sub co m a n d a lui tru u ltim a oară cîn d s-a m ai v îrlit p e ste bord pe ofiţerii ţ
G ristofor G olum b, să desco p ere v o rb it cu a d m ira ţie şi fior de rişti, p e tră d ă to rii sn cial-dem
Experienţa arătă, 'S subliniat anul 1959, a încheiat vorbito­ un dru m m ai scu rt că tre In dii, pu terea „M arelu i E astern " . F oar­ eraţi, p e to ţi cei ce-ncercau
ţara au ru lu i şi a m iroden iilor, te curînd, „oraşu l plu titor" a
vorbitorul, oă studierea proble­ rul. Pentru sprijinirea Irealizării pe care fa n tezia vrem ii o prefă­ fo st v în d u t ca fier vech i... ză g ă zu ia sc ă ocean u l revolu ţi
cu se in tr-o nouă colchidă. V a ­ popu lare.
melor întreprinderii de către or­ acestui buget siderurgiştîi h'une- sul am iral al ex p ed iţiei era Fram
„ S a n ta M aria". P e b ordu l lui se Ş i, la 7 n o ie m b rie 1917, tun
ganele centrale — direct la faţa doreni, trecîndu-şi în revistă afla şi în d ră zn eţu l n a v ig a to r ge-
novez. r ile „ A u r o r e i“ , în d r e p ta te sţ.
locului şi nu numai după dările forţele, s-au angajat să dea e-
33 d e zile a d u rat călătoria. P a la tu l d e ia rn ă , au v e s tit lui\
de seamă şi cifrele statistice —< . conomiei naţionale peste preve­ Z ile În ca re v ia tu l n -a fo st to t­ în cep u tu l u n ei ere noi, rivn
d ea u n a p rieln ic. Z ile în care, a- d e veacu ri de to ţi tru ditorii: t
are. un efect pozitiv. Astfel,.veri­ derile planului 15.000 de tone m en in ţa ţi d e foam e, în spăim în - R evolu ţiei S ocialiste.
ta ţi d e g in d u l că s-au ră tă cit,
ficarea făcută Combinatului si­ de fontă, 20.000 tone de oţel şi oa m en ii ech ip a ju lu i au fo st la Spărgătorul
un p ă s > de răscoală. In în su şi de gheafă atomic
derurgic Hunedoara de către 15.000 tone laminate.
ju rn alu l com an dan tu lu i — prin ­ La 5 decem b rie sovii
In lim ba n orvegian ă, „Fram "
tre rin du rile în creză to a re şi ho- în seam n ă „ în a in te“. Gu n u m ele cii au la n sa t la a p ă /
tă rîie — p îlp iie u n eori, ca un a c e sta şi-a b o te z a t Fr. N a n sen m a n a vă cu propu lsie I
fu lger de-o clipă, spaim a. D e ce corabia cu ca re a p o rn it, la
frontale. Se Impune, de aseme­ le şantiere de constricţie)’ au 24 iu n ie 1893, sp re P olu l N ord, clea ră d in lum e: sp ă rg ă to ru l
nea, să se folosească din plin contribuit proasta gospodărire nu apare in su la A n tilia ? P o tri­ sp re m isterio su l ţin u t al tăcerilor g h e a ţă „V . I. L en in " . D rui
capacitatea de lucru a maşini­ a şantierelor, aducerea de balast, a lb e . spre p o li a in tra t defin itiv
lor şi utilajelor. var şi alte materiale de construc­ v it h ărţilor ea ar fi treb u it să stă p în irea om ului. G h eţarii, (
ţie de la mari distanţe, fără să se iv e a sc ă d e m u lt. D a r în z a ­ A ven tu rile lui „F ram “ ? d in m ărul a tîto r g en eraţii de w
Vorbitorul a arătat aipoi că se folosească resursele existente dar scru tau cu to ţii d ep ă rtă rile. A scu lta ţi citeva spicu iri g a to r i polari., îş i v o r p le c a fi
în anul viitor în ansamblul dez­ în Valea Jiului. In anul viitor, L in ia im p eca b il d rea p tă a ori­ ju rn alu l d e b o r d : file în fa ţa n a v e i a to m ice.
voltării industriale a regiunii cînd ritmul construcţiilor de lo­ zo n tu lu i nu se frin g ea n icăieri.
Hunedoara, Valea Jiului va adu­ cuinţe destinate minerilor va fi „9 octom brie. In iţia presiu n e V asu l e lu n g d e 134 m
ce o contribuţie importantă. şl mai intens, colectivele între­ Ş i z ile le trec..-. a gh eţu rilor. P e cîn d stă m de pu terea m aşin ilor sa le e d e
Conştienţi de acest fapt, minerii, prinderilor de construcţii din v o rb ă în sa la d e m în ca re a v a ­ 4 4 .000 C .P ., ia r v ite z a m edii
dînd dovadă de înalt patriotism, Valea Jiului s-au angajat să la tă p rim ele păsări. M aleloţii poru lu i, au zim d eo d a tă o p îrîi- 18 n odu ri pe oră. E l oferă
s-au angajat să extragă peste construiască apartamente bune le u rm ăresc cu răsu flarea oprită. tu ră în g ro zito a re şi corabia e xim ufn d e con fort person a
prevederile planului anului viitor la un preţ de cost de 30.000— E le se ro tesc o vrem e deasu p ra zg u d u ită din to a te părţile" . şi d isp u n e d e club, sa lă d i
77.000 tone de cărbune, din care 40.000 lei.’ c a t a r g u l u i , ~pe u r m ă î ş i ia u z b o ­ tu ră şi o b ibliotecă volu m in
aproape jumătate cărbune coc- rul, lip in d a scu ţit, sp re su d- „11 o cto m b rie. P re siu n i noi, în căperi special am en ajate
siiicabil. Productivitatea muncii Bugetul pe anul 1959 — a vest. „ S a n ta M aria“ le u rm ează. care în cep cu un p îrîit u şor şi cu tru m u zică , sa lă d e sp o rt, o
va creşte cu 7 la sută şi se va spus în încheiere vorbitorul — L a 11 octom brie, ju rn alu l de tro zn itu ri în fla n cu rile va su lu i. tin ă u ltra m o d ern ă , băi, ba
realiza o economie la preţul de este un buget al înfloririi econo­ bord co n sem n ea ză cu em oţie: Z gom otu l creşte apoi trep ta t, tre- şi cin em a to g ra f şi cabin ete
cost de 11 milioane lei. miei naţionale, un buget al mun­ „A m pescu it o ram ură de arbo­ cîn d prin în trea g a g a m ă ; rin d d ic ale.
cii paşnice creatoare. Minerii pe rind, a u zi o p lîn g ere m ai ta ­
Vorbitorul a făcut apoi unele din Valea Jiului se angajează, re, în că verde, aco p erită cu bo- re, apoi un trozn et u rm at de o D ar p rin cip a la lu i călite
observaţii în legătură cu preţul prin mine, să lupte pentru înde­ bubuitură. Z g o m o tu l se d u b lea ­ c o n stitu ie con su m u l extren
de cost ridicat al construcţiilor plinirea înainte de termen a sar­ b iţe roşii". In zo ri m arin aru l de ză ; parcă ar fi larm a produ să m ic d e co m b u stib il. D atorii
din Valea Jiului şi cu executa­ cinilor de plan pe anul viitor cart strig ă fren etic :
rea bugetului Sfatului popular puse în faţa întregului popor de de jocu l sim u ltan al tu tu ror ţe­ cestu i fapt, sp ă rg ă to ru l al
raional Petroşani. La scumpirea partid şi guvern. P ăm in t 1
construcţiilor (peste 100.000 lei vilo r unei orge. V asu l trem u ră p o a te cu treiera un an in tre
costul unui apartament pe une­ A m erica fu sese descoperită, a lb a stru l apelor, fără ca m
şi tresare..." ap ro vizio n ă rii cu com bu r
Ş i se făcuse, pen tru prim a oa­
„13 octom brie, lată-n e expu şi să -l o b lig e la p o p a su ri în
ră, d o va d a rotu n jirii păm în tu lu i.
D e pe va lu rile A tlan ticu lu i, d e-a b in elea la a cele g r o za v e iu ri. S e p o a te p a rcu rg e —
n ici un fel de escală —
„ S a n ta M a ria “ in tra in isto rie. p r e s i u n i c a r e a r fi. u r m a t s ă n e
ta n ţa din tre P olu l N ord şi
Great Eastern om oare, după cum p reziseseră Iul Sud.
In 1854 — doar la cîţiva ani proroci de rele prevestiri. Îm pre­ In prezen t, pe bordul va\
d e la n ă sco cirea elicei — doi s e fa c u ltim e le p r e g ă tir i în
ju ru l corăbiei, g h ea ţa se în g ră ­
en g lezi, desen atoru l vizio n a r derea prim ei călătorii spre
I. K . B ru n e i ş i in g in e ru l John m ădeşte, se îm pin ge şi alcătu ­ tu rile p o la re . S e e x e c u tă cele
u rm ă o p e ra ţii d e fin isa j, se
S co tt R u ssel, au con cepu t un va ­ ieşte m o vile am en in ţătoare. P e­
rifică aparatele, sîn t supus
por de dim en siu n i u lu itoare, ca­ reţii în a lţi de sloiu ri se ridică p ro b e m aşin ile... Ş i, p este
re d epăşea cele m ai în d ră zn eţe p în ă d ea su p ra b a stin g a ju lu i, îni- fin, p e tre c u t d e p r iv ir ile înt\
Partidului Muncitoresc Romîn de noi succese în construirea so­ visu ri în m a terie de con stru cţii p re su rin d „F ra m " -a l, ca 'pentru lu m i, g ig a n tu l a to m ic se m
cu privire la planul de dezvol­ cialismului în patria noastră. E- v în ta în m a re d c ă lă to rie , ci
tare a economiei şi culturii na­ conomia şi cultura patriei noa­ n avale: un pach ebot ¦ lu n g de a-l strîn g e în tr o su prem ă îm ­ d u -şi d ru m 'printre g h e ţa r ii
ţionale pe anul 1959 şi de ridi­ stre vor cunoaşte o nouă înflori­
care neîncetată pe această bază re, va creşte bunăstarea celor ce 210,916 m etri, la t d e 25,119 m e­ brăţişare" . l-au o p rit a ltă d a tă p e N a n ss
a nivelului de trai al oamenilor muncesc.
muncii. tri şi în alt de aproape 18! Aşa „ U ria şii firii se p re g ă te sc de a d ă u g in d o p a g in ă n o u ă in
Succesele noastre vor consti­
Cuvîntările pe care le-aţi ros­ tui un aport însemnat al popo­ s-a n ăscu t „G reat E astern “ lu ptă... P rin sem i-în lu n eric, v e zi to ria celeb rită ţilo r m ării;
tit aci, izvorîte dintr-o cunoaşte­ rului nostru la întărirea continuă
re adîncă a realităţilor noastre a lagărului socialist, a forţelor („ M a rele E astern " ). slo iu rile în călecîn du -se unele
socialiste, oglindesc entuziasmul păcii şi progresului.
oamenilor muncii din patria Ş a se ani a du rat con stru cţia p e ste a lte le şi a p ro p iin d u -se în
noastră care, uniţi şi solidari, Permiteţi-mi, dragi tovarăşi,
urmează şi înfăptuiesc cu hotă- să vă felicit Cu ocazia împlinirii g ig a n tu lu i. O b o sea la lu cru lu i l-a valu ri a m en in ţătoare. In cioc­
rîre politica partidului nostru. a 11 ani de Ia proclamarea Re­
publicii Populare Romîne şi să u cis p e B runei. V a su l a fost n iri, slo iu ri g ro a se d e 4-5 m etri
Sîntem datori să folosim cu vă adresez cu prilejul noului an,
chibzuinţă fiecare leu, să reali­ din toată inima, cele mai calde la n sa t în se p te m b rie 1859. sîn t rid ica te in aer, se p ră v ă le sc
zăm economii, să înfăptuim pla­ urări de sănătate. Spor la mun­
nul de investiţii pe anul 1959, că, tovarăşi! E ven im en tu l a ştirn it o vîlvă u n ele p e ste a ltele sau cad pul­
să mobilizăm prin toate mijloa­
cele masele Ia înfăptuirea în în­ Lucrările celei de-a V-a sesi­ d e o se b ită . lu le s V e rn e — unul' veriza te... V rei să fu g i în a ltă
tregime a prevederilor bugetului. uni a Marii Adunări Naţionale
au luat apoi sfîrşit. d in tre p rim ii 'pasageri a i „M are­ parte; prin în tu n eric, d eo seb eşti
Anul care vine va fi un an
(Agerpres). lu i E a stern “ — i-a în ch in at ro­ o nouă crea stă de sloiu ri îndrep-
m an u l „U n oraş plu titor" ; p u b li­ tin du -se sp re tin e. C au ţi a ltă ca ­
le, d a r orice ieşire e în ch isă. U n
m u get d e tu n et n eîn cetat, sem ă-
n în d cu zg o m o tu l unei cascade
pu tern ice, stră b ă tu t d e bu bu itu l
unei can onade. A cest m u g et u-