Page 108 - 1958-12

satel de pe La inaugurarea

Rîului Alb noului cămin cultural

a pa rtulul a omit întotdeauna Pornim împreună 'ou alţii la drum. Tînăra tehniciană chimistă In sa tu l C o ste şti s-a in au ­ i a r a l d o i l e a c a s e c r e t a r . C o - •]
Marcela Mărginean lucrează
A grăbită dinspre munte şi a tre­ Lăsăm în urmă căminul cultural, co. la un sector al laborato­ g u ra t du m in ică noul căm in m itetu t a du s o largă m uncă 1
rului centrai din Combi­ de m o b iliza re a cetă ţen ilo r la
cui ruistingherttă pe lingă satul Co- tind pe o stradă la stingă, ocolim cu ltu ral con stru it d e către ce­ to a te m u n cile ce trebu iau fă - 33
natul siderurgic Hunedoara.
roeşil. Oamenii au preţuit-o pentru colţul unei grădini şi ne oprim lingă Analizele executate de ea sînt tă ţen i prin m uncă volu n tară
exacte. Totodată dă un preţios
răcoarea ei, iar celelalte, vieţuitoare Riul Alb. sprijin tovarăşilor săi mai şi co n trib u ţie băn ească. S e în­ c u te , e i f i i n d m e r e u î n f r u n t e a -j
puţin pregătiţi.
s-au înfruptat cu nesaţ. Nimeni, In — Aici a început totul — spune ţe le g e că p en tru să te n ii d e aici tu tu ro r acţiu n ilor. A stfel M i- ~]
Clişeul nostru o înfăţişează h ă ilă C iolocoiu , S a m o ilă B ăroi,
afară de pietrele 'grele, n-a încercai Albescu şl ne arată un canal din executînd delimitarea fierului a fo st o m are sărbătoare. în că V a sile V a p it, M ih ăilă N asta 1
\ din minereul supus spre ana- 3
să schimbe calea pe care Riul Alb piatră şl ciment. Am adunat piatră J liză. d e d im in ea ţă au în cepu t p re­ şi a lţii au tra n sp o rta t p ia tra }
']
şi-a croitjo cu zeci şi chiar suie de de pe vale şi am construit canalul g ă tir ile in ved erea fe stiv ită ţii. din V alea P laiu lu i, V a sile C io• 1

ani în urmă. Mulţi credeau că aşa ăsta care are aproape 200 metri. A u fo st in v ita ţi oam en i din locoiu , V a sile B u rdu s, A vra m

a fost de cînd lumea şi că aşa va Nu există iînăr sau vîrstnic Wcare to a te sa tele com unei O răştioa­
fi. Dar n-aduce ceasul ce aduce să nu fi adus cel puţin o piatră pen­
ra d e S u s ca să v a d ă roadele C i o l o c o i u , V a s i l e R o m o ş a n ş i -j

omul... tru construcţia uzinei noastre. m u n cii o b ţin u te la C o steşti şi a lţii au că ra t p ă m în t pen tru 1
fabricarea că ră m izii, G heor-
4r — Chiar aşa, Victore — compelc- să se b u cu re îm p re u n ă d e a- g h e G ostoi şi Ioan V u lsan au 33

/ ntr-o zi, din primăvară anului 1958 tează 'Aurel Cotnan, secretarul înto­ cea stă realizare.
pe marginea Rîului Alb s-au vărăşirii. Au trebuii vreo 2.500 de
D u pă ora p n n zu lu i se strln - a d u s lem n e. T rebu rile au m ers

oprit dţlva oameni. Au pornit de la zîle-muncă pentru treaba asta. sese în fa ţa că m in u lu i cu ltu ­ bin e p în ă la un m om en t d a i 1
cîn d s-au în treru p t bru sc tu-
poalele pădurii şi au apucai-o în jo­ Pornim în jos pe noua albie a riu- ra l a p ro a p e în tre g sadul. Îm ­ crările. S e p ă rea că n-o să 1
se m ai term in e n iciodată că-
sul apei plnâ 'dincolo 'de sal. Un teh­ lui în timp ce oamenii povestesc cu b ră ca ţi în h ain e d e să rb ă to a ­ m in u t. D a r s-a s ta t d in nou 33

nician care venise în mod special de mîndrie. Cu ajutorul canalului apa se re, strin şi în g ru pu ri, ţă ra n ii -j

la Haţeg făcea diverse măsurători şi ridică pină la o înălţime de 10—12 m u n citori discu tau p e la rg

vorbea cu satisfacţie despre rezulta­ metri, apoi sade furioasă prin capcana m u n ca d ep u să , g re u tă ţile în­ d e v o r b ă c u o a m e n i i ş i a u ie - -}

tele cercetărilor. Oare ce doreau oa­ construită cu grijă, pînă la turbină. iciilîâri L cepu tu lu i, izbin da. ş it cu to ţii la m uncă. Ş i a şa 1
la SI
menii de la apa cristalină a rîului ? Auzi poveste 1 turbină, dinam la Co­ VEŞTI CULTURALE L A şa i-am g ă sit p e harnicii au aju n s în ziu a in au gu rării. "3
Prin contribuţia în muncă şi C 7]g o s p D u p ă te rm in a re a tu tu ro r lu- ^
Povestea e ceva mai lungă dar inte­ roeşti/ De unde Iod e astea? voluntară, prin grija sfatului o d ari d in acest sa t. A poi, crărilor s-a co n sta ta t că au j
popular, cetăţenii din oraşul Si- [ fo s t p re sta ie 1.850 z ile d e 1
resantă şi plină de învăţăminte. Secretul hu-l greu de aflat. Hărni­ meria, au executat diferite lu­ t sala de fe stiv ită ţi a d even it
crări edilitare şi de înfrumuse­ din raionul şi oraşul O răştie
Viaţa nouă din zilele noastre a pă- cia sătenilor şl dorinţa lor au fost ţare. Iată cîteva din aceste rea­ Í n eîn căpătoare. F iecare că u ta
lizări :
¦truns repede şi în satul Corceşti si. complectate de la bun început ou a- Cercul de croitorie popular raional Orăştie a luat o l un loc c it m a i în fa ţă p en tru m uncă volu n tară cu braţele şi
® Primul obiectiv al contribu­ serie de măsuri. A întocmit şi
tuat taman departe la poalele munte­ jutoruî comitetului raional de partid. ţiei voluntare în oraşul Simeria, îşi trăieşte viaţa prelucrat planul de muncă cu c a ascu lta darea de seam ă pre­ 560 zile cu atelajele.
a fost electrificarea cartierului directorii de şcoli, directorii de Í
lui. înainte, oamenii tăiau lemne in Toate utilajele, s-au procurat pe plan Uroi. Pentru aceasta, cetăţenii In oraşul Orăştie s-a deschis cămine oulturale, bibliotecarii şi T oate a cestea erau cunoscu­
din Simeria au votat o contri­ nu de mult un cerc de croitorie alţi factori care răspund de bu- t zen ta tă d e p reşed in tele com i­
buţie de peste 40.000 lei. Pînă unde participă un număr de 58 na desfăşurare a muncii cultu- tetu lu i de in iţia tivă şi apoi a
.pădure sau păzeau animalele prin tu­ local. S-au adunat piesă cu piesă de în prezent au fost procurate o femei muncitoare, funcţionare, rale. Toate activităţii© culturale («=. a sista la program ul a rtistic te de cetăţen ii satu lu i C os­
parte din materiale şi s-au plan­ casnice. La cerc, cursantele sub din perioada de iarnă sînt axate
fişuri. Acum, ei au alte gînduri: vor acolo de unde zăceau nefolosite, au tat stîlpii. îndrumarea maistrei croitorese pe transformarea socialistă a a- L teşti. L a in au gu rare n-au u i­
Iuliana Biro, învaţă să lucreze griculturii, educarea patriotică a C ta t să arate sprijin u l acordat
cărţi, radio, cinematograf şi caută să fost închegate în atelierele unor între­ Tot prin contribuţia voluntară, lenjerie de damă, de copii şi oamenilor muncii, combaterea prezen ta t pen tru în tîia da tă d e p a rtid , g rija pen tru ridica- 3
s-au mai executat la Simeria cî­ bărbaţi, paltona-şe, taioare, fuste, misticismului şi superstiţiilor. rea n ivelu lu i cu ltu ral a L ţă - ţ
trăiască mai uşor. Im o vreme re­ prinderi şi instalate. La cîteoa zile teva zeci de metri garduri de etc. S-a urmărit cu deosebit interes l pe scena nouă. răn ilor m u n citori. C u vin tele 3
beton. Astfel sînt gardurile şco­ pregătirea şi desfăşurarea în bu- au fo st sim p le, dar plin e d e }
prezentanţii obştei au cerut să se tri­ după primele probe reuşite, pe uliţele lii elementare din Săuleşti şi Lecţiile teoretice şi practice se n e condiţiuni a celui de-al V-lea l ...C u c îţiv a a n i în u rm ă , la în ţeles, t 0
ţin de două ori pe săptămînă. concurs al formaţiilor artistice t 1
mită mai des caravana cinematogra­ satului au apărut şi stîlpii, drepţi ca ale şcolii elementare din Simeria Gele mai interesate în a învă- de amatori, în care au fost an- o şedin ţă a o rg a n iza ţiei de
ţa meseria de croitoreasă s-au trenate 64 formaţii de cor, dans, i
Veche. dovedit a fi tovarăşele Valeria instrumentale şi brigăzi artisti-
fică la Coroeşti. Parcă a fost un fă­ luminarea, uniţi între ei prin cele Trufaş, Speranţa Bogdan, Maria ce, cu 792 artişti amatori. Pe I b a ză to v a ră şu l M ih ă ilă G io-
° Eîectuînd peste 2.0uO zile Iosdf, Maria Cazan, Elena Pleu lingă aceştia, mai există 69
cut însă: caravana întîrzia să so­ idouă fire care pornesc de la casa ti- şi altele. corişti vocali, dansatori şi in­ lo co iu a p ro p u s c o n stru ire a u-
de muncă, cetăţenii din oraşul strumentali.
sească. zinei. Microcentrala a fost termi­ La şcoala nui căm in cu ltu ral. V ă zu se el •]
Simeria au executat în acest an Faza intercomunală s-a ţinut 1
— Caravana nu rezolvă dorinţa nată... tinerelor talente că tin erii din C o steşti erau A fo st redată, pe scu rt, 1
lucrări de reparaţie a drumului pînă acum la Cioara, Orăştioara m unca oam en ilor din sa tu l 3
noastră — şi-au zis oamenii. 'k comunal pe o distanţă de 7 km, Cercul literar din Orăştie, fop- de Sus, Balşa, Homorcd, B~ăcă- dorn ici să folosească tim pu l C o ste şti la co n stru cţia n ou lu i ¦]
mat din 12 membri, îşi desfă- căm in . B u cu ria ca re se p u tea ]
DEi au aflat că alte sate au cine­ uminică a fost sărbătoare la Co­ au săpat 210 m. noi şanţuri, re- şoară din plin activitatea. Din inţi şi Ceru Băcăinţi. liber in tr-u n m od cit m a i p lă ­ citi pe feţele tu tu ror e ste greu 1
roeşti. Apa Rîului Alb a pus în cerc fac parte muncitori şi inte­ d e a ră ta t in cu vin te. A m re- ţ
matografe proprii, dar acest lucru îăcînd alte 3.400 m. lectuali talentaţi ca Maria Dia- Cercurile agrozoo­ cut. V ă zu se d e a sem en ea că ţin u t cu vin tele unui om ro- ^
conu, Florian Nirlă, IosÎî Marin, bu st, p lin d e să n ă ta te, cu pal-
rui-i posibil fără lumină. In mintea mişcare 32 de cai. Cu forţa lor ei La extragerea, transportul şi Popa Ion Stănileşti şi alţii ca­ tehnice şi de cultură în a lte s a te e x ista u e c h ip e a r­ m e m ari şi bătătorite.
re prezintă în cadrul cercului
lor a încolţii o nouă idee: electri­ produc şi trimit scînieia electrică pe aşternerea celor aproape 2.000 generală p rilef de tistice pu tern ice cu care tin e­
poezii, lucrări in proză, progra­
ficarea soiului. Dar acest, lucru nud cablu. De ziua Republicii ţăranii m.c. balast, au participat peste preţioase învăţăminte rii se p re ze n ta u nu n u m a i in
me de brigadă etc.
uşor de rezolvat. Au analizai oamenii muncitori din Coroeşti şi-au inaugu­ 4.000 de cetăţeni. Pentru buna desfăşurare a in- fa ţa ţăran ilor m u n citori, dar
Pentru a se prezenta Itîcrări văţămintului agrozootehnic de
Joale posibilităţile. Unii s-au gîndii ral microcentrala. 9 In această perioadă la Si­ chiar şi la con cu rsu ri. P ro p u ­
meria s-au efectuat pentru dife­ de calitate şi pentru a stimula
şi la forţa care se iroseşte in apa La căminul cultural şi la coopera­ rite lucrări de interes obştesc n erea secreta ru lu i a fo st bin e — In sa tu l n o stru a fo st ridi- 1
un număr de aproape 10.000 ore
Rîului. 'Alb dar n-au găsit calea prin tivă s-au aprins becurile. Lampa lui de muncă voluntară. Printre a- p rim ită în în tregu l, sa t. E cat a c e st că m in cu ltu ral. D ar 3
ceste lucrări mai importante sînt:
care s-o folosească. Ilici arde în casele lui Aurel Man şi amenajarea din zgură a 4.000 d re p t că unii s-au m a i co d it n o i n u n e v o m o p r i a ic i. S ă -j
m.p. trotuare, văruirea a 500.000
Atunci un grup de comunişti s-au Iziăor Oneasa. Ei silii primii locui­ m.p. garduri şi faţade, plantarea n eîn creză to ri, d a r a cest lucru v e d e ţ i c e t r e a b ă b u n ă o s ă fa - ¦)
dus la raion să ceară părerea şi aju­ tori care şi-au instalat curent electric a 500 arbori ornamentali şi al­
tele. n -a p u tu t frin a elan u l şi bu­ cern d e a ici în colo. A vem ti- 1

torul partidului. Răspunsul nu l-au înainte de inaugurarea microcentra- Numărul participanţilor la a- cu ria celor m u lţi. n eret a m b iţio s şi pu s pe fapte 3
ceste acţiuni trece de 3.000.
In tr-o adu n are popu lară, m ari. 3

primii imediat. Problema era spinoa­ lei. Şi becurile luminează puternic, d u p ă ce o am en ii s-au h o tă rît D u pă term in area p rogram a- ]
să şi grea, dar comitetul raional de deşi deocamdată slnt puţine. Micro. I
să trea că la acţiu n e, au a les lui a rtistic oa m en ii au c in stit 3
3
partid nu putea să treacă uşor peste "centrală satului are forţă să lumineze co m itetu l de con stru cţie for­ şi s-au veselit. A m cin stit şi J

cerinţele maselor. Nu se ştie ce a ur­ toate casele 'din Coroeşti şi Vaidei. m a t din nouă oam eni. M ih ăilă eu, bu cu rin du -m ă îm preu n ă ca
aî
C iolocoiu şi A u rel F loran au
mat mai turziu, dar în ziua aceea de Ea constituie un succes de seamă
fo st aleşi, prim u l ca p reşed in te VASILE ALBU
primăvară tehnicianul trimis de raion pentru locuitorii din Coroeşti, şi un >*~U_t-wj
Jw»/lJ uJ u*J uJuJ i—/v

şi-a spus cuvîniut. exemplu demn de urmat. Pentru în­ Şi-au respectat liotârîrea

— Aici va }i' microcmtmta I făptuirea acestei lucrări au muncit cu

hărnicie comunistul 'Maţi Coman, de­ Comuniştii din satul Beriu au le zile încă 32 familii cu 31,87
hotărît într-o adunare generală hă. teren.
m poposit zilele irecute la Co­ putaţii Maria Bîltean, Vasile Boro, tinerele talente, cercul literar masă, secţia de învăţământ şi să sprijine şi mai mult dezvolta­
rea sectorului socialist al agri­ De asemenea, îndrumaţi de
roeşti. Sătenii, slobozi la vorbă, ne-âu tinerii Albescu Eugen, Emil Bîlleanu din Orăştie a organizat un con­ cultură a sfatului popular raio­ culturii. Cu acest prilej ei s-au comunişti, întovărăşiţii din Be-
angajat să desfăşoare o muncă riu au înţeles sarcinile ce le re­
povestii multe întîmplări din ultimii şi mulţi alţii. Cînd întrebi însă des­ curs de poezie axat pe teme le­ nal Orăştie, de comun acord cu politică mai intensă pentru a vin pentru constituirea fondului
mări suprafaţa de teren a înto­ centrai de produse agricole al
ani. pre cei mai harnici, răspunsul nu cu­ gate de ziua de 30 Decembrie. secţia agricolă raională, a orga­ vărăşirii „Spre socialism“ din statului. Ga urmare, ei au hotă­
localitate, cu încă 20 ha. Anga­ rît să contracteze din recolta a-
— Aţi văzut uzina noastră — zise prinde nume: e simplu. Activitate intensă nizat 34 cercuri agrozootehnice jamentul a fost îndeplinit îna­ nuiui 1959 cantitatea de 10.900
inte de termen. In întovărăşirea kg. grîu şi 7.300 kg. porumb.
comunistul Victor Albescu. — Comuniştii şi sătenii aii făcut-o. pe timp de iarnă cu peste 600 membri şi 28 ci­ din Beriu s-au înscris în ultime­
cluri de lecţii. La aceste cercuri GHEORGHE VOJU
— Nul Ei au urmai îndemnul partidului. Pentru intensificarea muncii s_-au^ p. redat pînă acum primele corespondent
cultural-educative de masă în
— Atunci haideţi să vedeţi ce arh Cinste lor!

lucrai / i. OLTEANU perioada de iarnă, secţia de în- eC’11‘
văţă-mînt şi cultură a Sfatului Tot în raion a început să-şi

___________________ ___________ _ desfăşoare activitatea cele 60

v w' / v V* / w,|e e / ^ A i v v A c e r c u r i de cultură generală la

N-a fost totdeauna aşa... cultural, nici şcoală, drumurile care participă peste 1.200 cetă­ întovărăşiţii au ales
erau deteriorate etc. noul comitet de conducere
ţeni.
I a cîţiva kilometri de Sime­ cu comuniştii, ţăranii muncitori E drept că au fost puţini la In frunte cu deputaţii lor, ce­ Zilele trecute membrii întovă­ noscivt unele realizări frumoa­
ria, se întinde alături de din Sîntandrei au înfiinţat a- început. Aşa sînt oamenii. Se tăţenii de aci s-au apucat de Creşte numărul răşirii „Viaţă nouă“ din sătul se. Planul de muncă, apro­
Valea Gsrnei şi dealul Gărpini- tunci un comitet de cetăţeni al mai gîndesc, mai compară, mai gospodărirea satului. Cu 5 ani cititorilor Bucium, comuna Orăştioara de bat de adunarea generală, pre­
şuiui, comuna Sîntandrei. Mai cărui prim obiectiv a fost elec­ discută şi numai după aceea iau Sus, raionul Orăştie, s-au adu- vede o serie de măsuri în legă­
spre Hunedoara, între drumul trificarea comunei. In scurt timp, o hotărîre. în urmă prin contribuţie volun­ îndrumate fiind de biblioteca nalt pentru a discuta activitatea tură cu crearea şi dezvoltarea
Gristurului şi cel al Călanului, prin contribuţie voluntară şi cu tară şi munca voluntară a ţăra­ raională din Orăştie, bibliotecile depusă de la înfiinţarea întovă­ fondului de bază, îngrăşăminte,
pe malul aceleiaşi Cerne se află concursul statului, Sîntandreiul Şi sîntondrelenii s-au gîndit săteşti, ale colţurilor roşii, că­ răşirii şi pînă la sfîrşitul anu­ producţie etc.
o localitate mai mică, dar tot a fost complect electrificat. S-au într-adevăr, au comparat, au nilor, lă Bîrcea Mare s-a dat în minelor culturale şi bibliotecile
atît de înfloritoare — Bîrcea pus apoi gratuit la dispoziţia co­ discutat şi, cînd au văzut zecile folosinţă un cămin cultural. Apoi caselor de citit, atrag pe zi ce lui, prelucrarea planului de La sfirşit s-a ales comitetul de
Mare. munei aparatele necesare staţiei de case ce se ridicau în curţile s-au apucat de şcoală. Tot prin trece tot mai mulţi cititori. In
de ra'dioficare. In fiecare casă colectiviştilor, au hotărît. Toţi muncă voluntară şi contribuţie afară de cititorii bibliotecii ra­ muncă pe anul 1959 şi alege­ conducere. Preşedinte al întovă­
împreună, aceste 'două sate s-au instalat difuzoare. Viaţa s-au înscris în colectivă. întreg voluntară şcoala elementară de ionale, în raion există 11.509 ci­
formează comuna Sîntandrei. E sătenilor a devenit de acum mai satul Sîntandrei este astăzi co­ titori, care au împrumutat 13.362 rea noului comitet de conducere. răşirii a fost reales tov. Şofron
o comună tipică zonelor subcar­ frumoasă. In cîţiva ani numai, lectivizat iar numărul curţilor 4 ani este aproape gata. Valoa­ volume. Faţă de anul trecut, nu­
patice. Un neiniţiat însă, poate se realizase cît niciodată pînă în care s-au ridicat în ultimul rea lucrării este de peste 100.000 mărul citii orilor a crescut cu înfiinţată în august 1958, în­ Băroi, iar ca secretar tov. Ion
uşor să se creadă intrat într-un atunci. Ba, fapt de necrezut în timp case noi trece de 80. Case lei. 1.568.
orăşel care de abia a dezbrăcat alte timpuri, echipa artistică a mari, frumoase. Fiecare a con­ tovărăşirea „Viaţă nouă“ a cu- Inăşescu.
mantia schelelor de construcţie. satului primeşte ca premiu în struit cu puterile lui, din cîşti- Şi la Bîrcea Măre ca şi la .........-..... M a i = = s ' ==-==r-:~K;
Ori unde te uiţi, în orice parte, urma unui concurs regional, un gul realizat în colectivă. Poţi să
vezi case noi, zeci de case noi cinematograf sătesc. nu te bucuri ?. Şi toţi sîntandre- Sîntandrei a existat o preocupa­ Corul buci umanilor la concurs
frumoase, încăpătoare şi trainice ienii se bucură. Se bucură şi fac re susţinută din partea comu­
Pe străzile largi, bine îngrijite, Ţăranii muncitori de aici s-au planuri noi de viitor pentru con­ niştilor şi deputaţilor pentru a-
vezi oameni veseli, bine îm­ convins că întreprinderile din solidarea colectivei, pentru mă­
brăcaţi. In fiecare casă lumi­ ţară se consolidează pe zi ce rirea fondului de bază etG. tragerea cetăţenilor pe drumul Intr-una din zilele trecute ţă­ La faza intercomunală din O- spectatorii prin interpretarea di­
nează becul electric iar de peste trece tot mal mult şi că acestea transformării socialiste a agri­ ranii muncitori din satul Bu­ răştioara de Sus s-au mai pre­ feritelor cîniece.
tot, chiar şi din casele vechi încă corespund întru totul intereselor Printre altele în anul care culturii. De un real sprijin le-a cium, raionul Orăştie, s-au scu­ zentat formaţiile artistice din
nereconstruite, răzbate glasul lor. .... vine la Sîntandrei se.vă construi fost şi secţia din comună a gos­ lat mai de dimineaţă ca de obi­ Ludeşti, Costeşti, şi bineînţeles Munca tinerilor din Bucium
crainicului de la staţia de radio- prin contribuţie voluntară, mun­ podăriei agricole de stat Gălan. cei. In viaţa satului s-a petrecut gazdele. a fost răsplătită nu numai de
ficare. La îndemnul comuniştilor, în că voluntară şi fonduri de stat Pe cele 250 hectare ale G.A.S., un eveniment deosebit: corul aplauzele spectatorilor. Juriul a
urmă cu 6 ani, 21 de familii cu un cămin cultural în valoare de ţăranii au făcut dese schimburi format din 20 de persoane se Sătenii din Bucium sînt cu­ fost de acord, pe bună dreptate,
Totul te îndreptăţeşte să te 80 de hectare s-au unit într-o peste 400.000 lei. Fundaţia ă de experienţă convingîndu-se de prezenta la faza intercomunală noscuţi ca oameni harnici şi pri­ ca formaţia corală din Bucium
crezi într-un orăşel, dacă mergi gospodărie agricolă colectivă. fost deja săpată şi turnată. In avantajele muncii în comun. din cadrul celui de-al V-lea cepuţi în lucrarea pămîntuluî. să se califice pentru faza raio­
azi în Sîntandrei. Dar n-a fost curînd construcţia va începe să concurş al formaţiilor artistice Ei au vrut însă să arate că se nală. A fost singurul cor din a-
mereu aşa. Au numit-o „Viaţă nouă“ pen­ se înalţe. Primele rezultate au început de amatori. Pentru sătenii din preocupă şi de activitatea cul­ cel concurs care s-a calificat pe
tru că nouă eră şi viaţă ţărani­ sa apară în ’54 cînd a luat fiin­ Bucium era un fapt deosebit, turală. Aceasta au demonstrat-o mai departe. Bucuria coriştilor
-k lor din Sîntandrei. Lîngă 'gos­ ¦k ţă prima întovărăşire „Drumul mai ales că, participau pentru chiar pe scena din Orăştioara şi a tuturor sătenilor nu cunoş­
podărie s-a înfiinţat şi o întovă­ belşugului“, cu 34 de familii şi prima oară Ia un asemenea con­ unde, au fost aplaudaţi înde­ tea margini. Către seară, cînd
C ea de a doua tinereţe a sa­ răşire ăgricolă cu 26 de familii La Bîrcea Mare evenimentele 45 de hectare. curs. Oamenii însă îi cunoş­ lung de către cetăţeni. totul luase sfirşit, s-au întors a-
tului sau actul de naştere şi 120 de hectare. s-au perindat aproape î-- teau pe cei care formaseră corul casă, în bloc, discutînd cu lux
dentio. Satul n-ă avut cămin Acum, întreg; satul este coope- şi aveau încredere în forţele lor. Dirijorul corului, tînărul învă­ de amănunte despre succesul în­
a „orăşelului“ a început cu 11 rativizat. 'Oamenii'din satul Bîr- Şi nechemaţi de nimeni, sătenii ţător Nicolae Inăşescu, nu s-a registrat. iar cei puţini, care
ani în urmă, în ’47. In frunte ceă Mare nu s-au oprit însă aici. s-au îmbrăcat în straie de săr­ intimidat în faţa numărului mare n-au putut să se deplaseze din
Au cerut ea în sătul lor să ia bătoare şi au însoţit, pe jos, pînă de spectatori. Sigur pe sine, în­ cauza noroiului şi drumului
fiinţă o gospodărie colectivă. Şi la Orăştioara de Sus componen­ crezător în oamenii pe care-i lung, au aflat vestea imediat des­
în curînd la Bîrceă Mare va fi ţii corului. Nu se ştie dacă cei conducea, a interpretat cu mul­ pre succesul corului din Bucium.
sărbătoare: inaugurarea' gospo­ care mergeau agale spre centrul tă siguranţă cîntecele „Nesfîrşi- S-au bucurat cu toţii. La faza
dăriei colective.- comunei erau siguri că se vor tă-i ţara mea iubită", „I-auzi va­ raională va participa şi corul
califica pentru toza raională. Ei lea cum răsună", „Dragi mi-s din Bucium. Iar pentru a ieşi
GH. STOICOVICI au ţinut totuşi să vină la Orăş­ mărginencele", „Nu-i bai". So­ bine, pregătirile nu încetează
tioara, cît mai bine pregătiţi. ; liştii Nicolae Inăşescu, Maria nici un moment.
Onescu, Ana Boşorogan şi Va-
sile Adamescu au entuziasmat V. A.