Page 93 - 1958-10
        P. 93
     Pas?. 4                                                                                                        nr>rr wrr 'snniAUSMnr.ni                                                                                                                                               Nr. 1199
V isita delegaţiei de partid                                                                               '-VTWCRV'JI'.¦
 şi düvernatnentaSe a R. P. lumina
                                                                                                           judXim&ie sdtlri • xUiimels s±iri *juJilraeXe siiri •juiiimele ştiri, •
         Solem nitatea sem n ării docum entelor oticial©
         (Urmare din pag. l-a).         Tratatul între R. P. Romînăw\\
                                        şi R. Cehoslovacă privind asis- $
fost semnat din partea romînă ^enta juridică în cauzele civile,
dj e t,ovară-şul, \Vr asi-lie Dum-iitrescu, Snaamt.i.ldi.ainle pşairt,peeanarolem„iana„fods,te st.oemva--   Eşecul ofensivei                                                              iama Es Sălii a fosi                 Se intensifică m işcarea
adjunct al Ministrului Afaceri- răşu, VasiIe Dumitrescu, ad-                                                    franceze m                                                                                                     insurgenţilor din Cuba
lor Externe iar din partea ce- junct a! ministrului Afacerilor
hoslovacă de dr. Frantisek Ka- Externe, iar din partea ceho-                                               PARIS 25 (Agerpres). — tea au reuşit să efectueze doar
huda, ministrul !nvăţămîntuîui slovacă de dr. Vaclav Skoda,
şi Culturii al R. Cehoslovace, ministrul Justiţiei.                                                        Comandamentul trupelor fran mici opreaţii răzleţe. „Conducă
(, rss*                                                                                                    ceze din Algeria a fost nevoit,       torii militari care au condus nu             pusa în libertate                   HAVANA 25 (Agerpres). —           apropierea alegerilor preziden
                                                                                                           in urma împotrivirii îndirjite a      de mult operaţiunile în Algeria,                                              Mişcarea insurgenţilor din Cuba      ţiale fixate de el pentru 3 no
isiilifî S 9                            S. HfUŞCÎOP                                                        detaşamentelor Armatei de eli        scrie ziarul, consideră că defi            DAMASC 25 (Agerpres). —           continuă să ia proproţii. Potrivit   iembrie a.c., a prelungit valabili
                    i i Im                                                                                 berare naţională din Algeria,         nirea acestor operaţiuni drept o-        După cum relatează ziarul „Al        relatărilor presei, detaşamentele    tatea cu încă 45 de zile cu pri
                                  Stai                                                                     să schimbe tonul declaraţiilor        fensive nu corespunde realităţii.        Masa", in urma puternicei cam       de insurgenţi ale lui Fidel (Eas-    vire la anularea garanţiilor con
                                                                                                           sale şi să recunoască eşecul to      După părerea conducătorilor              panii mondiale de protest, au       tro au obţinut succese serioase      stituţionale şi introducei cu cen
               le iris! brazilian                                                                          tal al „celei mai mari bătălii de     militari, continuă ziarul, pentru        torităţile iordaniene au fost ne    în lupta împotriva trupelor dic     zurii militare.
                                                                                                           la începutul războiului", căreia      ducerea unei ofensive generale           voite să pună in libertate pe        tatorului Batista. Insurgenţii
   MOSCOVA 25 (Agerpres). —             la război. Numai maniacii poli                                                                          împotriva răsculaţilor, „care se         tînăra patrioată Nadia Es Salti.     controlează teritorii importante        Recent, insurgenţii din Cuba
TASS anunţă : In numărul 11             tici şi sinucigaşii se pot gindi                                   î se făcuse o mare reclamă.           află pretutindeni", sînt necesare        După cum se ştie, Nadia Es           în provinciile Oriente, Las Vil-     au ocupat o serie de întreprin
al revistei „Mejdunarodnaia             la război ca mijloc de rezolvare                                      Ziarul „La Croix“ scrie că în      noi întăriri militare. (In pre                                               las şi Adatansas, unde în linii      deri aparţinînd societăţilor ame
Jiz-n" sînt publicate răspunsu         a problemelor şi divergenţelor                                                                           zent efectivul trupelor franceze                                              mari sînt aproape complet stă -      ricane printre care o uzină pen
rile lui N. S. Hruşciov la între       internaţionale. In ce priveşte                                     locul unei ofensive generale îm      din Algeria se ridică la 600.000                                              pini pe situaţie. Corespondentul
bările ziaristului brazilian Mu-        divergenţele ideologice dintre                                                                           persoane — N.R.).                                                             din Havana al agenţiei United        tru prelucrarea nichelului situa
rilo Maraoquin de Suosa, care a         statele capitaliste şi cele socia                                 potriva răsculaţilor proiectate                                                                                     Press International anunţă oă
participat la Congresul de la           liste, încercarea de a impune al                                                                                                                                                                                           tă în provincia Oriente. la nord
Stockholm pentru dezarmare şi                                                                              de către trupele franceze, aces
col abor are internaţiona 1ă.           tora prin forţa armelor convin                                                                                                                                                                                             de coastele Cubei. Această uzină,
                                                                                                                                                                                          Salti fusese condamnată la detaşamentele de insurgenţi au                 relatează corespondentul ziarului
   Agresiunea în Orientul apro         gerile sale ideologice este în zi                                                                                                                                                                                          „New York Times“, continuă să
piat şi agresiunea în Extremul                                                                                  diamericani din Japonia                                                   moarte împreună cu alţi 12 pa       înconjurat cel mai mare oraş din
Orient, arată in răspunsul său          lele noastre pur şi simplu o ne                                                                                                                  trioţi iordanieni de către un tri   provincia Oriente — Santiago.        producă sub controlul insurgen
                                        bunie.                                                             învaţă să mînaiască arma atomică                                               bunal militar din Amman. Na         In ştirea corespondentului ame      ţilor.
N. S. Hruşciov, sint verigi ale                                                                                                                                                           dia Es Salti a fost pusă în li      rican se arată că comunicaţiile
                                           N. S. Hruşciov a subliniat că                                      TOKiO 25 (Agerpres). —             mică care, după cum a declarat           bertate stabilindu-i-se dom ir'iu    telegrafice şi telefonice cu ora       Succesele mişcării insurgenţi
aceluiaşi lanţ, rezultatul direct       o condiţie necesară pentru co                                     TASS anunţă : Ziarul „Tokio           Raymond Falk, „poate ti adusă            forţat la Amman.                     şul au tost întrerupte încă de la    lor din Cuba au alarmat serios
                                                                                                                                                 in Japonia îndată ce va fi ne
al politicii lui Du]Ies de echili      existenţă paşnică este promova                                    Simbun" a publicat interviul u-       voie".                                                                        17 octombrie. Guvernul dictato      Departamentul de Stat al S.U.A.,
                                                                                                           nui „ofiţer superior din armata
bristică „in pragul războiului“.        rea politicii de neintervenţie a                                                                                                                                                       rului Batista, neţinînd seama de     care sub pretextul „apărării pro
Uniunea Sovietică este pentru           statelor mai puternice in trebu                                   americană aflată în Japonia“,                                                  ••ESgjŞ^ -.... ¦ ...------:                                               prietăţilor şi cetăţenilor ameri
                                                                                                           Raymond Falk, acordat unui j                                                                                                                             cani", a dat publicităţii o decla
stabilirea de relaţii prieteneşti       rile interne ale statelor mai                                                                                                                                                                                               raţie specială care conţine în e-
                                        slabe.                                                             conducător al filialei din Tokio      Declaraţia i’eprezenianfuluî
intre toate statele, indiferent                                                                            a asociaţiei presei nord-ameri-                                                                                                                          senţă ameninţarea că „va 1tia
                                           Refer iod u-se la problema res                                 cane.
de orînduirea lor socială şi de                                                                                                                                                                                                                                     măsuri“ împotriva insurgenţilor.
                                        tabilirii relaţiilor diplomatice                                     In acest interviu, Raymond          Ungariei Ia O» N. 11.
stat şi nu vedem nici un te! de                                                                            Falie a declarat: „Nu trebuie să                                                                                                                         Faptul că această declaraţie a
                                        dintre U.R.S.S. şi Brazilia, N. S.
piedici în calea celei mai largi Hruşciov a arătat că inexisten ne înşelăm pe noi înşine închi-                                                                                                                                                                    Departamentului de Stat al
dezvoltări a unor relaţii multi        ta acestor relaţii îngreunează                                     puindu-ne că linia aeriană de            NEW YORK 25 (Agerpres). —             ordinea legală a Ungariei. Se        tuirea lui. Poporul ungar s-a si    S.U.A. a fost dată publicităţii
laterale intre ţările socialiste şi     dezvoltarea relaţiilor economice,                                  apărare, creată de noi, ar putea      TASS anunţă : Reprezentantul             ştie că unii diplomaţi americani     tuai definitiv de partea tortelor    într-o perioadă în care mişcarea
cele capitaliste. Totodată noi nu       comerciale şi culturale dintre ce                                 apăra partea de nord a Japo          S.U.A. Ia O.N.U., Lodge, a dat           şi organizaţii ilegale desfăşoară    istorice care determină viito-ul     insurgenţilor a obţinut mari suc
închidem ochii asupra faptului          le două ţări.                                                      niei". Falk a lăsat să se înţe       pub. - taţii o declaraţie în care        o permanentă activitate subver      omenirii. Istoria este determina    cese, nu poate ti considerată alt
că intre ţările socialiste si cele                                                                         leagă că trupele americane afla      apără rebeliunea contrarevoluţio        sivă şi provocatoare în scopul       tă nu de către colonialişti, ci      fel decît o ameninţare directă de
capitaliste nu pot să nu existe           Îmbunătăţirea şi normalizarea                                    te în Japonia au menirea să a-        nară din Ungaria din 1956. In            subminării vieţii paşnice a po                                           amestec american în treburile
probleme litigioase sau ciocniri        relaţiilor dintre ţările noastre, a                                tace Uniunea Sovietică şi că a-       declaraţia lui Lodge sînt pr; slă       porului şi a ordinei de stat. a Un-  de către popor, care luptă împo-     interne aie Cubei. După cum re
de păreri şi interese. Noi consi       declarat in încheiere N. S. Hruş                                  ceastă sarcină a fost trasată di     viţi capii şi participanţii a c t i v i                                       triva lor. Poporul ungar are toa    iese din relatările presei, aceas
derăm insă că aceste divergen          ciov, ar fi în interesul popoare                                  rect subunităţii 21 a aviaţiei        la rebeliune care au ucis în mod         gariei. Pînă în prezent, guver-      te motivele să salute eliberarea     tă declaraţie nu esle altceva
ţe şi ciocniri nu trebuie să ducă       lor noastre, în interesul cauzei                                   tactice americane, dislocată în       bestial pe cei mai buni fii ai po       nul Republicii Populare Ungare       sa de coşmarul contrarevoluţiei,     decît. o declaraţie de sprijinire a
                                        păcii in lumea întreagă.                                           prefectura Romoni. Această sub       porului ungar.                           a manifestat deosebit de multă       să salute alianţa sa de nezdrun     regimului dictatorial al lui Ba
                                                                                                           unitate, care face parte din di                                               răbdare faţă de acţiunile ilegale    cinat cu torţele care determină      tista de către Statele Uniie.
                                                                                                           vizia 39 de aviaţie, dispune de          In legătură'cu aceasta, dele         săvîrşite sub egida guvernului       viitorul.
                                                                                                           avioane de vînătoare cu reacţie       gaţia Republicii Populare Un            Statelor Unite. In cazul însă
?? 8 ?                                                                                                     „F-84" şi de avioane cu reacţie       gare la O.N.U. a difuzat la 23           cînd în Ungaria şi în organizaţii                     -®S-
                                                                                                           de vînătoare şi bombardament          octombrie urmUoarea declaraţie           internaţionale aceste acţiuni jig
    pofida uneltirilor impetialisnulQitu                                                                   de tip „F 1 0 0 “, în stare să tran   a reprezentantului Ungariei la           nitoare vor continua cu aproba        Dulles iiccirce sft •îT 'ul
                                                                                                           sporte la bord bombe atomice.         O.N.U., Peter /Mod': '                   rea guvernului Statelor Unite,       PQHflca citerai iierci
   CAIRO 25 (Agerpres). —               ajutor mai nobil decit ajutorul                                    Piloţii din această subunitate                                                 guvernul Republicii Populare
Comentind hotărîren Uniunii             pentru ridicarea nivelului de                                      învaţă să minuiască arma ato-            Am toate motivele să arat                                                     LONDRA 25 (Agerpres). —           intenţionează să continue tai-
Sovietice de a acorda Republicii        trai al poporului nostru“.                                                                               d-lui Lodge că, în calitatea sa de       Ungare va găsi căile şi mijloa      Intr-un interviu acordat societă    moaşa „politică de pe poziţii de
Arabe Unite un credit pQntru                                                                                                —O—                  reprezentant al guvernului               cele potrivite pentru a da un        ţii engleze de televiziune „Inde    torţă" sau. după cum s-a expri
construirea barajului de Ia               Acordînd o înaltă aprecie-rc                                                                           S.U.A., trebuie să abordeze cu                                                pendent Television", Dulles, se     mat el, „politica creării unor
Assuan, ziarul „Al Massa“               poziţiei Uniunii Sovietice şi ce                                                        -am era a r< e  mai multă prudenţă problemele            răspuns corespunzător. Declara      cretarul Departamentului de          contraameninţări şi factori ele
scrie următoarele intr-un arti         lorlalte ţări socialiste in peri                                                                        referitoare ia relaţiile dintre cele     ţia d-lui Lodge face parle *n        Stat al S.U.A., a încercat să        „reţinere".
col de fond : „Putem in tine să         oada agresiunii anglo-franco-is                                       VARŞOVIA 25 (Agerpres).—           două ţări ale noastre. DL Lodge          tegrantă din politica externă a      justifice actuala orientare a po
construim acest baraj in pofida         ra.eliene împotriva Egiptului,                                     Tratativele dintre ambasadorii        are multe motive pentru aceasta.         guv lui Statelor Unite, dău                                                 Declarind că S.U.A. „recunosc
uneltirilor imperialismului. 11         precum şi în perioada interven                                    R. P. Chineze şi S.U.A. fixate        Autorităţile americane compe                                                 liticii externe a cercurilor gu     China comunistă ca un fapt",
vom construi cu ajutorul priete        ţiei anglo-americane in Ior                                       pentru 24 octombrie au tost a-        tente au recunoscut că cardina          nătoare cauzei păcii.                                                     Dulles s-a pronunţat in acelaşi
nilor noştri, care au arătat prin       dania şi Liban, autorul sub                                       rnînnte din motive administra        lul Mindszenty — unul din con                                                vernante ale S.U.A., care ne        timp împotriva recunoaşterii di
fapte că sînt gata să ne vină           liniază : „Prietenia arabo-                                        tive, pentru 25 octombrie ora 15      ducătorii contrarevoluţiei un              Declaraţia d-lui Lodge preci                                          plomatice a R. P. Chineze. A-
in ajutor in vremuri grele pen         sovietică a devenit acum piatra                                    (ora Varşoviei).                      gare — este ascuns de către le          zează : „Ultimul capitol al a-       mulţumeşte opinia publică ame       mintind că S.U.A. refuză să re
tru noi... Uniunea Sovietică ne         de temelie a politicii noastre, a                                                                        gaţia S.U.A. la Budapesta. Prin          cestei istorii nu s-a scris încă".                                        cunoască şi guvernul R. D. Ger
ajută să ne dezvoltăm economia          luptei noastre împotriva impe                                                                                                                    Este perfect adevărat că nu a        ricană şi internaţională.            mane, Dulles a explicat fără în
şi desigur nu poate exista un           rialismului pentru întărirea pă                                                                         acest act legaţia Statelor Unite         fost scris aşa cum îşi închipuie                                          conjur această poziţie prin fap
                                        cii generale".                                                                                                                                    dl. Lodge. Planul ultimului capi       Dulles a declarat că cercurile
                                                                                                                                                 la Budapesta încalcă în mod
                                                                                                                                                                                          tol se întrevede deja clar şi po    guvernante ale Statelor Unite
                                                                                                                                                 grosolan dreptul internaţional şi
                                                                                                                                                                                          porul ungar ştie acest lucru îsi-
                                                                                                                                                                                          trucît a participat chiar la alcă-
COOQOOOOOOOO©  0«3SCX>OCOOCCCCÎOOOOOC30DCoOCXXXX>CXXXXXÎOatX)©OoOKX!Ooo^CoOSXKXKS3C^3COOOOOOCCOOOCOC OtXJSCOOOCC»aOCCOOCCOOOOOoCOOOOOOCCOC^X3GsOOOOCXîOf tul că cercurile conducătoare
   Dintre evenimentele care s-au        „% i ptămîna                                                       în iernationa                         rj                                       popoarele. Opinia publică mon       Aşadar, iată cum arată mult          din S.U.A. „consideră acest lu
situat în săptămina care se în                                                                                                                                                           dială cere cu hotărîre încetarea     proslăvită „democraţie“ burghe      cru nerentabil şi periculos din
cheie astăzi în centrul actuali                                                                                                                 VJ"                                      definitivă a experienţelor, aşa      ză, iată alternativa nefastă în      punct de vedere politic pentru
tăţii internaţionale, care au                                                                                                                                                             după cum propune şi guvernul         faţa căreia sînt puşi întotdeauna    interesele lor“.
reţinut în cea mai ma^c măsură          de pedepsire asupra ciankaişişti-                                  tică şi Republica Arabă Unită.        pă alta, aproape pe neobservate,         Uniunii Sovietice, şi numai un       milioane şi milioane de oameni
atenţia opiniei publice mondiale        !or cuibăriţi în această insulă.                                   In condiţiile actuale, cînd pute     şi discuţiile de la O.N.U. înain        astfel de pas va fi salutat şi a-    simpli din America.                     Referitor la situaţia din strfrh-
sînt cele care se referă îndeosebi                                                                         rile imperialiste occidentale în     tează, pînă în prezent nu s-a            preciat de partizanii păcii din                                           toarea Taivanului, Dulles a re
Ia evoluţia situaţiei din Extre           E o dovadă în plus că poporul                                   cearcă prin orice mijloace să o-      reuşit încă să se realizeze vreun        întreaga lume. Ori ce alte mane        In cursul acestei săptămîni,      cunoscut că scopul politicii.
mul Orient. Şi lucrul acesta este       chinez de peste 609 de milioane                                    prească valul creseînd al mişcării    progres în ceea ce priveşte solu        vre (de felul acelora la care re    preşedintele R. F. Germane, He-      S.U.A. în această regiune este
pe deplin firesc clacă ne gîndim        nu poale fi intimidat de nici itn                                  de eliberare a popoarelor arabe,      ţionarea problemei cheie a actua        curg în prezent puterile occiden    uss, a lăcut o vizită oficială în    de a continua să menţină sub
ia faptul că acţiunile piovoca-         fel de ameninţări, că el e hotă-                                   întărirea prieteniei dintre Uniu     lei situaţii internaţionale: pro        tale în cadru! Organizaţiei Na      Anglia. Aşa după cum au de          controlul lor insulele chineze pe
toare ale Statelor Unite, politica      rît să ducă pînă la victoria fi                                   nea Sovietică şi Republica Arabă      blema dezarmării, cu miezul ei           ţiunilor Unite) vor fi condamna     clarat oficialităţile engleze, s-au  care le-au cotropit. Dulles a de
lor nerealistă în această parte         nală lupta sa dreaptă şi ştiută                                    Unită are un rol deosebit de im      central — încetarea pentru tot          te şi respinse de popoarele lumii.   făcut toate eforturile pentru ca     clarat de asemenea că unul din
a lumii pun tot mai mult în pri        de eliberare a teritoriului său.                                   portant. Ziarele din R.A.U. sînt      deauna şi pretutindeni a expe                                                vizita lui Heuss să fie cea mai      obiectivele principale ale S.U.A.
mejdie pacea omenirii întregi.                                                                             unanime în a acorda o excepţio       rienţelor cu armele nucleare.             Viaţa politică din Statele Unilc    solemnă dintre toate vizitei" con   in Orientul apropiat este petro
                                           In legătură cu evoluţia situa                                  nală însemnătate noului ajutor                                                 e dominată în prezent de campa      ducătorilor de stat făcute în An    lul. Fl a făcut o largă reclamă
   După ce Republica Populară           ţiei din Extremul Orient, se re                                   economic pe care Uniunea So             După ce ani în şir puterile oc       nia electorală. In vederea alege    glia după cel de-a! II-lea război    planurilor de aşa numită ajuto
Chineză a dat dovadă de spirit          marcă vizita pe care şeful diplo                                                                        cidentale au refuzat să ducă tra        rilor de la 4 noiembrie, preşedin   mondial. Aceste planuri n-au pu
umanitar în ce priveşte rezolva        maţiei americane, John Poster                                                                                                                     tele Statelor Unite şi-a şi înce    tut ii însă traduse îri viaţă. !Ie-  rare economică a Orientului mij-
rea paşnică a problemei insule         Dulles, a făcut-o în Taivan, con                                  (§| Evo lu ţia situ a ţie i din !Sxfremul O r ie n i @ O vizitii               put în această săptămînă tradi      uss a avut nefericitul prilej de a
lor de coastă, încetînd pentru un       vorbirile pe care acesta le-a a-                                                                                                                  ţionalul său turneu propagandis     se...„bucura" de o primire foarte    Iociu, elaborate la Washington.
timp bombardamentele asupra             vut cu „personalităţi" ale clicii                                  rodnică şi importantă H Intre „suspendare“ şi „în                             tic. Dar, se pune în mod firesc      rece. Nu ne referim Ia ! ba
insulelor Ţzînmindao şi Matsu-          ciankaişiste. „Comunicatul co                                     cetare“ Campania elector ,lă din S. U. A.                                      întrebarea, ce reprezintă de fapt    regală sau la personalităţi'e o-      MouS g u v e r n
şhan, era de aşteptai ca şi Sta        mun" dat publicităţii la înche                                                                                                                   alegerile din Statele Unite ? !n     îiciale, ci la opinia publică en        pakistanez
tele Unite să dea dovadă de in         ierea tratativelor subliniază, .isa                                |§) Preşedintele R. F. G . şi ... tăcerea de gheată a                          mod practic nimic altceva decît      gleză. Aşa cum scria de pildă
tenţii binevoitoare în această pri     cum era de aşteptat de altfel,                                                                                                                    un duel verbal între candidaţii      ziarul „Daily Express", N-AU            KARACI 25 (Agerpres). — La
vinţă. Şi ceea ce puteau şi tre        faptul că Statele Unite vor spri                                  londonezilor                                                                   celor două principale partide din    FOST NICI UN FEL DE ACLA            24 octombrie a tost format in
buiau să facă Statele Unite, era        jini şi de aici înainte clica de la                                                                                                               S.U.A. — partidul republican şi      MAŢII PE STRĂZI, CI O TĂ            Pakistan un guvern compus din
să lase poporul chinez să-şi re        Taipe în acţiunile sale provoca                                   vietică l-a acordat Republicii A-     tative cu Uniunea Sovietică pen         partidul democrat — fiindcă de       CERE LUNGĂ DE GHEAŢA"                12 membri. Preşedintele Isloo-
zolve liber şi independent pro         toare şi primejdioase cauzei pă                                   rabe Unite pentru întărirea eco      tru realizarea unui acord în a-          fiecare dată milioanele de alegă    Desigur, poporul englez nu poa      der Mirza a numit ca prim mi
blemele sale interne, atît „pro        cii. S.U.A. declară fără echivoc                                   nomiei sale naţionale, îndeosebi      ceastă problemă, iată că acestea         tori simpli sînt puşi să aleagă      te uita faţa hidoasă a fascis       nistru pe generalul Mohammed
blema" in ulcior de coastă, cit         că vor continua politica lor agre                                 pentru construirea primei părţi       ar lăsa impresia că în prezent           pe un capitalist sau 'altul, care    mului, ororile pe care acesta le-n   Ayub Khan, care va deţine de a-
si eliberarea celorlalte teritorii ale  sivă faţă de R. P. Chineză, de                                     a barajului de la Assuan. In a-       sînt... extrem de binevoitoare să-       reprezintă aceste partide, siste    adus lumii întregi, •inclusiv po     semenea şi portofoliile Apărării
sale deţinute de ciankaişişti. Sta     nesocotire a drepturilor legitime                                  cest scop, U.R.S.S. a acordat         şi aducă aportul lor pozitiv în a-       mul electoral fiind astfel alcă     porului englez. Acesta vede de-      şi al problemelor Oaşmirului.
tele Unite n-au făcut însă lu          ale marelui popor chinez.                                          R.A.U. un credit de 400 milioane      ceastă problemă. Nu întrebaţi            tuit îneît poporul american nu-şi    asemenea că în prezent fascis       Generalul Ayub Khan va conti
crul acesta. Dimpotrivă, ele au                                                                            de ruble.                             cum anume vor să facă lucru!             poate trimite reprezentanţii săi la  mul reînvie înlr-un ritm primej     nua să deţină funcţia de coman
sprijinit în continuare clica              La Moscova s-a aflat în cursul                                                                        acesta puterile occidentale fiind       conducerea ţării. Un singur e-       dios în Germania occidentală şi      dant şef al armatei pakistaneze
halită a lui Cian Kai-şi, escor-        acestei săptămîni vicepreşedinte                                     Toate acestea, aşa după cum        că ele dau dovadă doar de... „bu        xemplu e edificator. In statul       că aceleaşi forţe care au provo     şi de administrator general pen
tînd vasele ei care navigau spre        le Republicii Arabe Unite şi mi                                   sublinia şi iov. N. S. Hruşciov,      năvoinţă". Adică, mai precis, de         New-York, de pildă, drept can       cat mari dureri omenirii în tre     tru aplicarea legii marţiale.
insula Ţzînmindao. Acest fapt a         nistrul Apărării al R.A.U., mare                                  dovedesc odată măi mult faptul        vorbe goale. Pentru a deruta o-          didat la funcţia de guvernator       cutul apropiat, se agită din nou
atras după sine anularea ordinu        şalul Abdel Hakim Amer. Trata                                     că Uniunea Sovietică doreşte să       pinia publică mondiala, ele de          a! acestui stat din partea demo     astăzi şi proclamă lozinci re          După cum relevă agenţia UnD
lui de suspendare a focului asu        tivele purtate la Moscova de că                                   trăiască în pace şi prietenie cu      clară cu glas tare că sînt pentru        craţilor a fost propus marele        vanşarde. Dacă avem în vedere        led Press International, atît U-
pra insulei Ţzînmindao şi, ca a-        tre înaltul om de stat din R.A.U.,                                 toate popoarele, să le sprijine si    suspendarea experienţelor nucle         magnat financiar Harriman, iar       toate acestea, „tăcerea lungă de     kander Mirza cit si generalul
tare, in prezent artileria Arma        acordurile încheiate cu organi                                    să le ajute pe acelea care s-au       are (remarcaţi, pentru SUSPEN           clin partea republicanilor — un                                           Ayub Khan, care sini consideraţi
tei populare de eliberare a R. P.       zaţiile sovietice competente con                                  eliberat de curînd de sub jugul                                                alt magnat financiar si mai im      gheaţă" a londonezilor e pe de      conservatori, sînt totodată mari
                                        stituie o nouă piatră de granit                                    greu al robiei imperialiste şi co    DARE, nu pentru ÎNCETARE)                                                     plin justificată şi firească.        moşieri. La Karaci s-a anunţat
                                        la trainica şi puternica prietenie                                 lonialiste.                           pentru o perioadă de un an :<e                                                                                     oficial că legea marţială va ră-
Chineze aplică din nou măsuri ce există între Uniunea Sovie Deşi săptămînile trec una dn- zile. Dar nu lucrul acesta îl cer portant — Neison Rockeîeiier.                                                                     COIMST. MACOVE!                      mîne în vigoare.
         Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon t 188 ! 189! 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R. l . l . R. nr. «Mb.Wii din t> noiembrie 1949. — T ip aru l: Întreprinderea Eoligralica „1 MAI“





