Page 92 - 1958-10

Nr. 1199
gSaaHBBBgSWB
Dio m o n o g r a f i a
Apoldu de Sus
p rofesorul Ghenadie Circo,
director al şcolii elemen­
tare mixte de 7 ani din comuna
Apoldu de Sus, raionul Sebeş, tului popular local.
bazîndu-se pe date istorice pu­ In urma unei munci susţinute, acela al întocmirii monografii Prin caracterul ei uşor accesibil, In regiunea noastră, în prime­ popularizare a filmelor documen­ v raza comunei Cilnic s-au transpor- 4
blicate încă în 1870, pe date ac­
tuale culese de la statul popular
comunal, G.A.S., Staţiunea me­
teorologică de la Apoldu de Sus,
oe ghidul turistic al regiunii Hu-
ledoara cît şi pe studiile sale
personale, a întocmit monogra­
fia comunei Apoldu de Sus.
Lucrarea, care cuprinde ca­
pitolele: poziţia geografică, is ­
toricul comunei, relieful şi struc­ munei. Se pot vedea aici fru­
tura geologică, clima, hidrogra-
fia, solul, flora şi fauna, popu­
laţia, întreprinderi economice
şi comerţul, agricultura, învăţă- Muzeul este des vizitat de elevii
mîntul şi cultura, administraţia şi cadrele didactice ale altor
comunală ; cinci planşe şi o schi­
ţă la scară a comunei, executa­
te artistic, în culori, denotă gri­
ja şi priceperea aceluia care, în
afara preocupărilor sale profe­
sionale, s-a străduit să dea o
lucrare documentată şi aprecia­
tă, întadrîndu-se astfel în şirul
intelectualilor din raionul Sebeş,
care, contribuind la realizarea
planului de acţiune al comite­
tului raional de partid, desfă­
şoară o intensă activitate de e-
ducare patriotică a oamenilor
muncii.
Redăm, în cele ce urmează,
capitolul „Invăţămîntul şi cul­
tura“ din „.Monografia comu­
nei Apoldu de Sus“, întocmită
de tov. Circo Ghenadie.
O egimurile hrăpăreţe burghe-
zp-moşiereşti din trecut,
nu au avut nici o preocupare
pentru ridicarea nivelului cultu­
ral al ţărănimii sărace din A-
polcl. Astfel, cele două şcoli —
romînă şi germană, aveau doar
cîfiva învăţători care şcolarizau
copiii oamenilor mai înstăriţi, cu
posibilităţi de a-i îmbrăca şi tri­
mite ia şcoală.
Căminul cultural era inexis­
tent, far pentru cultura celor
vîrstnici, nu era nici o preocu­
pare.
Situaţia de azi nu suportă
însă comparaţie. Grija perma­
nentă a partidului, pentru ridi­
carea culturală a oamenilor
muncii, s-a răspîndit binefăcător
asupra comunei.
In prezent funcţionează aici o
şcoală elementară de 7 ani mixtă
cu două secţii: una cu limba
de predare romînă şi alta cu lim­
ba de predare germană, încadra­
tă cu 19 profesori şi învăţători.
La şcoală frecventează 289 elevi.
Ea funcţionează în două localuri
( Urmare din trag. l-a)
bă, Nicolai va pleca mîine in
compania 6-a, iar Alexandr —
in compania 2-a. Acum dorm
amîndol. Mă simt uşurat. Ni­
mic nu mă înspăimântă, cinci
ştiu că alături de mine luptă
fraţii mei dragi...
15 AUGUST. Prima zi cină
regimentul nostru cunoaşte
botezul focului într-o încleşta­
re puternică cu inamicul. Toţi
au aşteptat această luptă cu
nerăbdare. A fost o încercare
a forţei şi bărbăţiei. Duşma­
nul a aruncai împotriva noas­
tră 6000 de cavalerişti şi a-
proape 1000 de infanterişti, ca
să nu mai vorbim de tehnica
de luptă. Cercetaţii noştri s-au
tirît cu mult curaj pînă in a-
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii petrolifere
foraj Ţicleni, regiunea Craiova, obţin frumoase realizări în cin­
stea zilei de 7 Noiembrie.
IN IO T O : Staţia de dessa linare a întreprinderii de extrac­
ţie Ţicleni, regiunea Craiova.
complect renovate, dotate cu
bănci noi şi mobilier, datorită
grijii şi bunei gospodăriri a sfa­
încopînd clin anul 1950 s-a creat
pe lîngă şcoală un bogat mu­
zeu şi laborator şcolar în care
se găsesc aproape toate mate­
rialele didactice necesare pre­
dării ştiinţelor naturii. Valoarea
acestui muzeu constă mai ales
în originalitatea sa, fiind înzes­
trat cu piese -în mare majorita­
te provenite de pe teritoriul cp
moase colecţii de animale pre­
parate, insectare, fosile, plante,
etc. din fauna şi flora locală.
şcoli din localităţi învecinate,
precum şi de părinţii elevilor.
Regimul burghezo-moşieresc
a lăsat o moştenire de aproape
500 analfabeţi, iar în anul 1938
nu existau tineri la şcolile medii
ci doar un singur elev la o şcoa­
lă profesională şi un tînăr la
învăţămîntul superior. Astăzi,
după reforma învăţămîntului
din 1948, situaţia absolvenţilor
a 7 clase, pînă în anul 1957,
este următoarea : 78 absolvenţi
au fost cuprinşi în şcoli profe­
sionale, 67 în şcolile medii şi 8
au devenit absolvenţi ai învăţă­
mîntului superior.
Paralel cu orientarea tineretu­
lui spre şcolile superioare, s-a
avut o permanentă grijă şi
pentru lichidarea analfabetismu­
lui. Sute de analfabeţi au învă­
ţat tainele scrisului şi cititului.
In cadrul căminului cultural s-a
dus o muncă susţinută pentru
ridicarea nivelului cultural a
celor vîrstnici şi pentru înfră­
ţirea naţionalităţilor din comu­
nă.
Gorul, echipele de teatru, do
dansuri, fanfara şi în special bi­
blioteca sînt factorii care unesc
şi înfrăţesc prin munca cultu­
rală pe romînii şi germanii ao-
munei Apoldu de Sus.
O importanţă realizare cultu­
rală esie înfiinţarea cinemato­
grafului de stat „23 August“ la
care săptămînal se vizionează,
în cele mai bune condiţiuni, cîte
două filme.
Terenul sportiv, situat la peri­
feria sud-estică a comunei, oferă
tineretului posibilitatea să-şi dez­
volte şi întărească aptitudinile
fizice.
! n marea lor majoritate,
consfătuirile intelectualilor pădure, pe Ungă interesanta modali­
Pagini din trecutul glorios
al Comsomoliiliii
propierea cuiburilor de mitra­
liere ale inamicului şi le-au
distrus cu grenade. Conducă­
torul politic al companiei Pa,
Evsei Sadinin, şi tinerii luptă­
tori Nicolai Siroscov. Gabdu-
lim Sagatdinov, sacrificin-
du-şi viafa, s-au năpustit cu
curaj asupra unui tanc inamic,
distrugîndu-l cu grenade. Toţi
au pierit.
25 AUGUST. Au trecut deja
5 zile de cînd sintem în atac.
Astăzi abia pe ta ora 8 seara
í! 1
com unei
din raioanele regiunii noastre
au stabilit, că printre obiectivele
pe care intelectualii le au de rea­
lizat în această perioadă este şi buie în mod tot mai accentuat. tic.
lor satelor, comunelor, oraşelor,
întreprinderilor şi instituţiilor
din regiune. Numeroşi sînt acei
intelectuali care s-au achitat cu
cinste de această sarcină.
Pentru acei tovarăşi care au
rămas datori încă obligaţiei fa­
ţă de care s-au angajat, lucra­
rea tovarăşului Girco Ghenadie
să le fie îndemnul şi pilda aduse
de un intelectual al zilelor noas­
tre.
=BE5z
Expoziţia pictorilor amatori
din Simeria
Expoziţia pictorilor amatori din
Simeria reuneşte un număr mic de
participanţi şi, in ansamblu/ ei, pre­
zintă un număr nu prea mare de ex­
ponate, totuşi are meritul de a pune
în faţă două concepţii iotal opuse în
privinţa modului de activitate a pic­
iorHor amatori.
Pe de o parte adevărata pictură,
originală, în care realitatea înconju­
rătoare apare transfigurată prin pris­
ma viziunii creatoare a pictorului, pe
de alta, rezultatul influenţelor nefaste
ale reproducerii, manifestare care di­
minuează şi secăiuieşte forţa de expre­
sie şi talentul amatorului.
Dintre exponenţii adevăratei picturi,
am remarcat în mod detaşat pe picto­
rul G. V. Mihăilescu. O serie de pînze
ale acestuia reprezintă peisaje din îm­
prejurimile pitoreşti ale Simeriei. Sini
lucrări cu destulă originalitate, cu o
amprentă modernist-realisiă în care
putem spune că răzbat sugerările ima­
ginilor globale, prinse cu măiestrie în
pensulări accentuate şi virile, într-o
cromatică caldă în care lumina joacă
un rol primordial în evidenţierea reliuri- poziţiei, va căuta noi căi de manifes­
lor şi tonurilor peisajului. Sub acest
aspect se remarcă în mod special pin-
zele ,,Dimineaţa la Mureş", şi „Vedere
spre Biscarla".
De reţinut, pe Ungă cele menţiona­
te, un reuşit peisaj industrial, precum
şi schiţele de portret ale unor munci­
tori fruntaşi şi tehnicieni — colegi, în
activitatea de zi cu zi a pictorului.
Deşi a expus un număr foar­
te mic de pînze, tînărul diletant Bil-
dea lasă să se întrezărescă veritabile
calităţi de peisagist. Intr-un peisaj ou
tate de lucru, apare evidentă nuanţa­
rea planurilor şi alternaţia de umbră
şi lumină, de tonuri calde, vesele şi
tonuri reci şi grave, realizată printre
veridică înţelegere a cromaticii.
Piciorul Pribeagă caută subiecte în
actualitate, reuşind doar în „Cu buni­
ca la teatru" să reliefeze psihologic
s-a terminat încă o luptă grea.
Ne-a costat cam scump victo­
ria. Nici acum nu-mi pot veni
în fire de pe urma pierderilor
suferite. Batalionul 3 l-am pier­
dut aproape în întregime. Ma­
xim Koregarov. tînăr miner
din Urat în oîrstă de 20 de ord
o•oa•* n« ««•• «a••oo
o»S Din însemnării© O•â
2 tiruif «omisa»” roşu î
o*foţi ««*• tits #««t©ţa» ¦f;
conducătorul politic al compa­
niei de mitraliere, era întot­
deauna acolo unde pericolul e-
ra mal mare şi, prin focul mi­
tralierelor sale, învingea în­
totdeauna pe duşman. Tînărul
comsomolist Serghei Esiunin,
muncitor din Retrograd, condu­
cătorul politic al companiei a
8-a, era sufletul apărării, Vă-
zind că compania are multe
pierderi, că comandantul ei
este rănit, el a adunat în gra­
bă tineretul satului, a organi­
zat stringerea de armament şi
muniţii, a dus răniţii la adă­
post, le dădu primul ajutor.
In una din ultimele lupte un spectacol îneîntător. In curs în două zile şi jumătate.
fratele meu Nicolai a fost greu
rănit. El a pornit la atac în
fruntea companiei, sale. In a-
cest timp l-a lovit o schijă.
Ostaşii l-au scos de pe cimpul
de luptă, ducîndu-l .la infirme­
drumul socialismului Pag: 3
Film ul d o cu m en tar în sp rijin u l I i reparat
dram u rile
învăţămîntului de
''n n r rJ
In uriaşa şi importanta muncă probleme interesante şi instruc­ re în organizarea vizionării fil­ |r )Ini i i acest mani voutiimi j jp/ „dve, toUaimt nn. uă,, uunnua ^
^ din preocupările principale ale sta- -j
de pregătire şi educare a viitoa­ tive, trebuie să li se acorde a- melor documentare, nesocotind ( turiIor populare este şi reparatul )
relor cadre necesare economiei tenţia cuvenită atît de către per­ sprijinul pe care-1 pot obţine de t drumurilor. In această direcţie s-au 4
naţionale, cinematografia este Ia organizaţiile U.T.M. şi sec­
chemată, la rîndul ei, să contri­ sonalul cinematografelor, cit şi ţiile de învăţămînt şi cultură, obţinut pînă acum rezultate destul -j
de către membrii corpului didac­
au desfăşurat o slabă muncă de [ de bune. Astfel, pe drumurile din ”]
[• tat şi împrăştiat prin muncă volun- 4
prin larga ei răspîndire, aducînd le cinci luni ale acestui an au tare. ţ tară aproape 2.000 m.c. pietriş. De •ţ
în faţa maselor de elevi nume­ fost prezentate 26 de programe L asemenea, în comuna Gîrbova pe
roase imagini strîns legate de întreprinderea cinematografică [ drumul ce duce spre satul Cărpiniş -j
lecţiile prevăzute în programa de filme documentare, ia care au regională Hunedoara-Deva, n-a L s-au nivelat peste 1.200 m.c. pie- j
analitică, cinematografia, şi mai participat 51.549 elevi, iar nu­ reuşit încă să satisfacă toate ce­
ales filmul documentar, pot servi rinţele şi a programa anumite triş. Tot aici s-a muncit în mod 4
ca un mijloc de seamă pentru mărul acestora creşte acum din filme, pe teme bine determinate ^ voluntar şi la săparea unui şanţ I
îmbogăţirea şi eompfeciarea a- lună în lună, ca urmare a mă­ şi care sînt mai mult solicitate f necesar scurgerii apei pe o lungime j
surilor luate de unele şcoli şi de către unele şcoli. Ba mai
cinematografe din raza regiunii.
celor cunoştinţe pentru însuşi­ Trebuie scos în evidehţă apor­ mult, întreprinderea cinemato­ t de 500 m.l. J
rea cărora este nevoie de q tul secţiilor de învăţămînt şi cul­ grafică regională nu dispune încă
complexă bază materială (labo­ tură, directorilor de şcoli şi ci­ de un catalog al tuturor docu­ ^ Demnă de remarcat este activi- ^
ratoare, aparate, substanţe etc.). nematografelor din oraşele Deva, mentarelor pe care să-l compSec- [ tatea deputatului comunal Gheorghe •]
Sebeş, Haţeg şi Orăştie în ce teze lunar, cu filmele noi apă­
Iată de ce filmelor documenta­ priveşte atenţia dovedită faţă rute. j. Armean din Gîrbova, care împreună 4
re, care tratează zeci şi zeci de
L cu alegătorii a contribuit ta pie-
de filmele documentare şi îndru­ Pentru ca filmele documenta­ l truirea, prin muncă voluntară, a 4
marea elevilor spre acestea. In re să-şi atingă scopul pentru care 300 m.p. de stradă. In aceaslă ac- -j
alte localităţi în schimb, (Sime­ ele au fost create, este necesar ( ţiune s-au evidenţiat în mod deo- 4
ria, Zlatna, Brad), directorii de
şcoli nu acordă suficientă aten­ ca în viitor conducerile cinema­ L sebit cetăţenii Nicolae Părăian, loan -j
ţie vizionării acestor fiime, seă- tografelor, sprijinite de organi­ [ Crăciun şi alţii.
pînd din vedere ajutorul concret zaţiile U.T.M. şi secţiile de învă­
pe care aceste filme îl aduc pro­ ţămînt şi cultură să ia măsuri Lucruri bune se pot spune şi
cesului de învăţămînt. Aseme­ de comun acord, prin care aces­
nea cazuri se mai întîmplă şi la te filme să fie vizionate de e- [ despre cetăţenii comunei Cricău )
Petroşani, Alba lulia, Teius şi levi. Nn este deloc rău dacă pe
expresia celor două spectatoare. In Ilia. l care au prestat peste 600 zile mun- 4
„S-a dus chenzină“ încearcă să ironi­ l -------------------- ------ -- 4
zeze metehnele unora dintre tovarăşii Nu e mai puţin adevărat că [ că voluntară cu braţele şi atelaje- j
noştri de muncă, susţinători prea şi unii responsabili de cinema­
frecvenţi ai tui Bachus. tografe — Lonea, Zlatna, Apol- baza filmelor vizionate se orga­ t le la deschidere"a unui .d.r..u.m.. rp'rin" 44
du de Sus, Brad şi Alba iulla nizează pe şcoli sau ciase discu­ L
Scriam despre o a doua orientare, — au dovedit o slabă preocupa­ ( pădurea Căpăţîna. Datorită amena- •}
cu caracterul ei nefast, care înăbuşă ţii ori consfătuiri în unităţile
talentul şi forţa creatoare a amato­ [- jării acestui drum, transportullem-4
rilor. O asemenea practică în rîndul pioniereşti.
amatorilor noştri trebuie combătută cu l -j
tărie dai fiind efectele ei negative ce SONNENSCHr[EnINelor din pădurea amintită se face j
rezidă în rutină, lipsă de fior artistic, N.
înăbuşirea în faşă a forţelor creatoare 1
şi excluderea autenticităţii. directorul întreprinderii regionale > acum cu mai multă uşurinţă. ]
Expoziţia a reliefat şi sub acest as. cinematografice. '—f «—t '—t»—>>—i <—i.—i«_i\_t,_r<___i,_r
pect nevlabilitaiea acestei practici în
nictarn amatorilor. Sărbătoarea recoltei
Deşi ne apare ca o pictoriţă cu o Din iniţiativa Sfatului popular raio­
mare fineţe în execuţie, dusă pînă în nal Alba, in ziua de 2 noiembrie, se
cele mai discrete amănunte, Midiei va organiza in comuna Cricău o sărr
Margareta s-a mărginit totuşi în a bătoare a recoltei. Cil această ocazie
copia lucrări care, ta rîndul tor, sînt se vor prezenta o serie de programe
copii de nu şe ştie a citea rnînă, după artistice de către echipele căminelor
lucrările pictorilor flamanzi. Să spe­ culturale din mai multe comune ale
răm că pictoriţa, trăgînd concluziile raionului.
din discuţiile avute ta deschiderea ex­
Un punct foarte atractiv pentru par.
tare a talentului, ancorîndu-se la rea­ licipanţi va fi expoziţia care va cuprin­
litatea zilelor noastre. de produse agricole, pomicole şi viti­
cole din comunele Ighiu, Cricău, Be-
Constanţa Mercea suferă de aceeaşi nic si Galda de los.
orientare, deşi în virtutea unei măies­
trii vizibile, în special în redarea ana­ SPECTACOLE
tomică a midurilor, ar putea aborda
creaţii originale pe modele. O.rele de practică ia atelier « C IN E M A T O G R A FIC E
Expoziţia răniine ca un viu exemplu ¦ sînt aşteptate cu plăcere de L 27 SI 28 OC TOMBRIE 1958
de comparaţie plastică între pictura
realistă şi originală care stimulează ¦ elevi şcolii medii maghiare *
şi dezvoltă talentul amatorului şi cea­
laltă. asa-zisă pictură, cu influenţele t din Deva. Bogatul utilaj, pie- • DEVA : Două mame : PE celasi d ru m ; LONEA: In to­
ei nefaste. învăţămintele care se pol TROŞANI : Porlhaie in flăcări iul luptei; SIMERIA: Intre
trage din această confruntare — care « sete şi uneltele necesare, pri- « Ultima staţie: ALBA IUL.IA două femei; TEIUŞ : Cercul
desigur a dai cîşlig de cauză adevă­ Pămint ; Prăpastia ; ORĂŞTIE diabolic ; ZLATNA : Ispita ;
ratei picturi, sînt de o mare valoare <¦ceperea şi îndrumarea d a tă « APOLDU DE SUS : Mindrie ;
pentru pictorii noştri amatori. In Idiotul ; Cei trei din pădure BARU .MARE : Urme in noapte:
viaţa de toate zilele, în viaţa nouă o de profesor, sînt factorii, care ¦ SEBEŞ : Două mame ; HAŢEG PETRII.A : Micul acrobat.
a patriei noastre, pictorii amatori gă­ Fiica Tibetului ; ILIA : Spiona
sesc şi trebuie să găsească subiecte <(. contribuie la însuş•irea teci’i- <¦> contra spionaj; BRAD: Pe a
demne de a fi imortalizate pe pînză. ;¦ilor predate. Teoria cu prac- ţ
DORIN P. MANAŞTUREANU tica se îmbină aici armonios, ¦
constituind garanţia pregătirii«
unui tineret corespunzător*
vieţii de mîine. OO r Ak n
tombrie. La miezul nopţii de Luni 27 octombrie 1958. Pro­ romîneşti ; 6,45 Clubul curioşi­
7 spre 8 noiembrie regimentul gramul / : 6,30 Acordeonul ve­ lor ; 1 0,0 0 Muzică de estradă î
nostru a ocupat valea mlăşti­ sel : 7,15 Muzică populară ro- 11,20 Muzică uşoară; 11,45 Ra­
minească ; 8,00 Muzică uşoară ; dio Prichindel; 12,40 Din mu­
noasă denumită Sivaş. In zori 9,10 Cintece populare rom îneşti; zica popoarelor arabe; 14,00
9.30 Colegi de şcoală ; 12,14 Concert de muzică populară ro-
o cortină de ceaţă se ridică Muzică populară rominească ; mînească ; 15,40 Muzică uşoa­
deasupra ţărmului înalt, al Gri- 14,00 Cintece şi jocuri populare ră ; 18,00 Emisiune literară;
meei. Canonada creşte în in­ romîneşti : 15,10 Concert de es­ 18,15 Concert de estradă ; 19,30
tradă ; 17,30 „Legendele Olimpu- Din cele mai cunoscute melodii
tensitate cu fiecare clipă. Este 1ui“ : 18,15 Radioreportaj : Pla­ populare romîneşti : 20,15 A4u-
nul anual înainte de termen ; xică din operele; 21,20 Părinţi
rie. Nici n-am mai avut timp ora 7,20. Comandantul regi­ 18.30 Muzică populară romî- şi copii: 21,35 Muzică uşoară
nească ; 19,15 Teatru la micro­ rominească .
să văd cum se simte astăzi... mentului 458 anunţă că unita­ fon : „Aşa s-a călit oţelul“ ;
22.30 Muzică de estradă. Programul II: 14,07 Muzică
17 OCTOMBRIE. M-am apu­ tea sa a suferit pierderi mari uşoară; 16,15 Muzică instru­
cat din nou de jurnalul de zi. şi cere ajutor. Pleacă batalio­ Programul 11: 14,25 Muzică mentală ; 17,00 Muzică popu­
uşoară ; 16,15 Muzică distrac­ lară rominească; 18,35 Jocuri
Nu .ştiu cu ce să încep. In zorii nul nr. 1. Împreună cu el şi eu. tivă ; 18,05 Program de muzică populare romîneşti ; 19,30 Ope­
populară rominească; 18,25 ra „Fidelio“ de Beethoven;’
zilei de 14 octombrie a trebuit Inamicul observă manevra şi Muzică uşoară; 20,15 Muzică 22,32 Concert de noapte.
uşoară ; 20,45 Muzică populară
să opunem rezistenţă unui pu­ concentrează focul asupra din B anat; 21,30 Muzică uşoa­ BULETINE DE ŞTIRI:
ră ; 21,45 Istorie şi literatură;
ternic atac dezlănţuit de Vran­ noastră Sintem nevoiţi să ne 23,15 Concert de noapte. 5,00; 6,00: 7,00: 11,00:
13,00: 15,00: 17,00: 19,00:
gliei. 12 tancuri, zeci de ma­ trintim în apa rece şi sărată, Marţi 28 octombrie 1958. Pro­ 20,00: 22,00: 23,52 (programul
gramul I: 6,25 Jocuri populare I) : 14,00: 16,00: 18,00: 21,00:
şini blindate, sute de tunuri să ne tîrîm prin mlaştină. Au 23,00 (programul II).
s-au năpustit asupra noastră. mai rămas doar 2-300 paşi
9 tancuri din 12 au fost scoa­ pînă la mal, dar focul inami­
se din luptă. La 30 de verste cului nu ne permite să ridicăm
de poziţiile noastre, „armata capul.
slăvită" a tui Vranghel alerga Din ce in ce mai des cape­
în dezordine. înspre seara tele tovarăşilor mei rămîn în
zilei de 14 octombrie am scos nesimţire pe fundul mlaştinei.
trupele lui Vranghel din dis­ Situaţia devenea tot mai criti­
pozitivul lor de apărare, iar în că cu fiecare clipă ce se scur­
zilele de 15 şi 16 i-am goniI gea. Şi deodată — mare bucu­
cale de 30 de verste. Drumul rie : primim întărituri puterni­
spre Perecop era deschis! ce de artilerie, şi lansăm un
15 NOIEMBRIE. Mi-e greu puternic atac asupra poziţiilor gasaaamgB»m«8sa»iBH«MaEi3B
să scriu. Bucuria noastră nu inamice. Duşmanul intră în r iu m !i ii c îs ir ^ ir se
cunoaşte margini. Astăzi, la o- derută. însufleţiţi de ajutorul
rele 14,30, regimentul nostru artileriştilor, toii. ca unul, cu
a intrat primul in Sevastopol. puternice strigăte de „ura“, \ ,— , , — y f— ' I—‘I— ‘ é— ' t—
Toată populaţia, chiar şi gar­ ne-am aruncat asupra inami­ î ¦OFERTE DE SERVICIU
nizoana de 25.000 de soldaţi, a cului. Pe înserate, rămăşiţele
lui Vranghel, ne-a făcut o pri­ celor două regimente ale noas­ TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢII L O C A L E
mire festivă, cu muzică. Era tre au pătruns pe pământul
Crimeei. 190 de verste am par­ [ DEV A, angajează imediat în ora şui Deva UN MAISTRU G A Z '
[METAN, autorizat nelimitat şi UN INGINER MECANIC, spe- ^
marea de oameni prezenţi, cei Undeva pe aproape era Budio- t cialist in utilaje construcţii şi transport. ^
120 de luptători Roşii se pier­ nîi. Toţi sintem în bună dispo­ L* 4
deau pur şi simplu. Recapitu­ ziţie. Sintem cu toţii minări UNIUNEA REGIONALĂ A COOPERATIVELOR DE CON- ^
la gindul că sarcina încredin­
lez, în minte, cum am. întîmpi- ţată a fost îndeplinită cu cins­ t SUM DEVA angajează, pe bază de concurs, REVIZORI CON- ^
^ TABILI. 4
nat şi sărbătorit cea de a tre­ te!... Concurenţii trebuie să pose de studii medii sau superioare ^
ia aniversare a Marelui Oc* (După ^Komsomolskaia Pravda“) [ şi să aibă o vechime de cel pu ţin 2 ani in funcţie. ^
? —vr-G / n' vV W T i ' J I__I\_/ J u J u J u J u