Page 82 - Drumul_socialismului_1988_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. '

Există temeiuri pentru sporirea producţiei

Mecanizarea - „inima" puternică
de lapte şi realizarea indicatorilor
■ moDUC
a şantierului - bate fără contenire Deşi toamna se men­ faţă foarte mică de fineţe Sîntandrei se situa con­ NARA VESTI
I.C.S.A.7*.
IIu
ţine frumoasă, totuşi se naturale, cea mai mare stant printre unităţile încheia-. (rime
do
activitate
Cîieva zile printre constructorii hunedoreni de la apropie cu paşi repezi pe­ parte de fibroase ne-am fruntaşe din judeţ în ce an cu rezultat,
rioada intrării animalelor asigurat-o de pe pajiştile priveşte realizarea sarci­ un spor do <
d
,,Kilometrul 50" al Canalului Dunăre — Bucureşti în stabulaţie. De aceea, în cultivate. Prin însămînţa- nilor din sectorul zooteh­ la totalul pro
Producţia
fiecare fermă zootehnică rea la timp, fertilizarea nic. Cum se prezintă lu­ zată Sn acest
Maistrul Alecsandru Ră- lizat 50 300 metri cubi. maşinilor ne permite să trebuie să sporească preo­ corespunzătoare şi recol­ crurile acum ? păşit cu 11,3
ă\
cca
planificaţi
riş este responsabil cu Deci, ne vom depăşi efectuăm 25-26 curse pe \ cupările pentru pregătirea tarea în perioadele optime — Din păcate, nu la ni­ cadrul acestui
problemele de mecaniza­ substanţial planul şi luna zi — ne spuneau şoferii i adăposturilor, strîngerea a întregii suprafeţe cul­ velul pretenţiilor şi posibi­ ţla do mînca:
plus
re. L-am solicitat să ne aceasta şi pe întregul tri­ Domiţian Adam şi Petru > şi depozitarea resurselor tivate cu lucemă şi trifoi lităţilor existente aici. cat un aliment
sută,
spună din ce se compu­ mestru. Munteanu, veniţi la canal ) furajere la nivelul ne­ (am reuşit, de pildă, să Dacă la efectivul total de că liuncdorcai
ne forţa mecanizată acti­ - Zilnic se face o bună de la autobaza din Brad, l cesarului, în aşa fel îneît luăm patru coase de pe bovine prevederile planu­ în felul «ccsi
vă de la ,,Kilometrul hu- Corelare intre capacităţile şi care se numără printre J activitatea din anotimpul solele ocupate cu lucerna), lui anual sîn.t depăşite serviciu social
nedorean" ai canalului. de excavat, încărcat, cei mai vrednici şoferi ) rece să se desfăşoare în ne-am asigurat 590 tone (909 capete, faţă de 900
■ ELEVI UI
- Aş face mai întii pre­ transportat — arăta tova­ din brigada hunedorea- ^ cele mai bune condiţii.' capete, plan anual), la Ia şcoala gem
cizarea că mecanizarea răşul Constantin Ioni fă, nă. i Cum s-a acţionat în acest efectivul matcă există o din Ilaţeg, cit
constituie „inima" şantie­ organizatorul de partid al - Atelierul de depana- 1 sens la C.A.P. Sîntandrei, f e r m a nerealizare de 107 capete. angrenaţi în i
rului, care bate fără coa­ brigăzii. Dăm prioritate re, să zic aşa, este pre- ţ în ce stadiu se află pre­ ZOOTEHNICĂ...... Chiar dacă diferenţa va fi strîngerc a ct
El
ghindei.
zent permanent la faţa l gătirile de iarnă în -ferma diminuată pînă la sfîrşi- cantităţi Inscn
locului, acolo unde ac- 1 zootehnică de aici, care tul anului, nu sînt per­ tre cel mai 1
C
ţionează maşinile şi uti- ) este situaţia realizării M O D E L D E spective ca acest indicator mărîndu-se Simo
pescu,
lajele. Acolo se execută |j principalilor indicatori de ORGANIZARE să se realizeze la nivelul MIhaela Bal,
faptele & \mml ialta Her&nte ife tari eventualele defecţiuni, fără i plan ? prevederilor de plan. Cum mcdronl, Biai
ca utilajul să părăsească 1 — La această dată — Şl PRODUCŢIE de altfel, nu sînt şanse Blana Brăila,
elevi Sn clas.
tenire. Avem 8 dragline, 9 excavaţiilor, pentru ca pe frontul său de lucru - ^ sublinia Maria Nicolae, să se realizeze nici nata­
prevăzută,
litatea
unde
buldozere, 7 excavatoare, întregul flux lucrările să sublinia inginerul Voicu i inginerul şef al unităţii —
\ 4 autoincărcătoare, 3 ci se desfăşoare fără stag­ Po&nariu, adjunctul şelu- ) la toate adăposturile, din faţă de plan la zi, s-au
lindri compactori, o ma nări, adică autoincărcă- lui de brigadă. Nu se ) cele trei brigăzi, s-au C.A.P. SÎNTANDREI obţinut eu 90 de viţei mai
la
Nici
producţia
puţin.
cava de 125 tone, apoi toarele, basculantele, bul­ pierde timp cu deplasa- l încheiat lucrările de repa­
trei cisterne - două pen dozerele să nu aştepte rea, deservenţii şi lucră- 1 raţii şi revizii, astfel că de la.pte marfă lucrurile • 20,00 Tt
tru apă, una pentru mo după dragline, să aibă ce lorii de la reparaţii şi in- 1 ele sînt în măsură să pri­ de fibroase, de cea mai n>u stau mai bine. Dimpo­ 20,25 Prioritc
formă, două autoutilitare. încărca şi transporta. Aşa treţinere se intrajutorează, ^ mească bovinele penitru bună calitate, cu un ridi­ trivă, faţă de planul anual nomie • 20,.
33 autobasculante de 16,5 că draglinele lucrează fără pentru ca maşinile şi uti- i iernat. Deci, în privinţa cat conţinut nutritiv. La de 5 300 hî şi cel la perir- color, la d<
tone. Cu această forţă oprire, ziua şi noaptea. lajele să fie folosite cu J asigurării microclimatului grosiere, am strîns în de­ oa.dă de 3 090 hi, s-au apăr şi te <
mecanizată activă, in tri­ l-am văzut la lucru pe randermente maxime. \ corespunzător, a apei şi pozitul furajer 1 500 tone livrat la fondul de stat mea ! * Set
mestrul III am realizat un draglinişti, pe excavatorişt ...Este un adevăr. A- ţ funcţionării instalaţiilor de de paie şi coceni de po­ aproape 1400 hi. La aşa spectacolul c
o diferenţă este de înţeles
volum fizic la excavaţii şi buldozeri'şti, despre ceosfo bună conlucrare a i evacuare a dejecţiilor şi rumb, cu 600 tone în plus, că în acest an unitatea Festivalului
(incărcat-transportat) de care am mai scris. Dar ş asigurat şi asigură pulsul ' de iluminat nu sîi\t pro­ cantitate care va com­ ostăşesc, edi
552 560 metri cubi, faţă pe Ion Tudor şi Emil Si bun al funcţionării par- \ bleme, cum, de altfel, pensa într-o oarecare mă­ nu-şi va onora obligaţiile • 21,50 Telt
faţă de stat.
de 275 000 metri cubi pla­ m ion eseu, de pe auto cului mecanizat, indepli- i nici cu îngrijitorii, pe sură şi cele 60 tone defi­ Aceasta fiind situaţia, se 22,00 Inchic
1
nificaţi. Deci, planul rea­ încărcătoare, pe mecani ni rea şi depăşirea ritmică } care ni i-am asigurat la cit înregistrat la fibroase. înţelege că în perioada grame •
lizat in procent de peste cii de la Întreţinere şi a sarcinilor de plan, un l toate ioturile de animale. De asemenea, am însilozat care a mai rămas din a-
200 la sută. reparaţii, loan Moga, loan loc de frunte pentru Bri- ţ — Care este situaţia în pînă acum 850 tone de * cest an, conducerea fermei
— Care este planul fi­ Hosu, Nicolae Pop. In gada hunedoreanâ de la 1 ce priveşte asigurarea suculente. La acestea se (mg. Ignat Laza), a uni­ “"iŢTnef?
zic pentru trimestrul W ? - puţinele momente de re­ „Kilometrul 50" al aces- J necesarului de furaje ? mai adaugă 650 tone rezul­ tăţii, toţi lucrătorii din
l-am întrebat pe ingine­ paus pe şantier ei verifi­ tui grandios obiectiv care \ — Prin programele sta­ tate din porumbul siloz şi sectorul zootehnic trebuie DEVA: Nel
rul Salvador Stingaciu, că starea utilajelor, re­ este Canalul Dunăre— 1 bilite, trebuie să asigu­ sfecla furajeră, precum şi să acţioneze cu răspundere Alexandru Ne
şeful brigăzii. zolvă deranjamentele care Bucureşti, o nouă şi mă- ! răm pentru viitoarea sta­ aproximativ 200 tone de şi hărnicie sporite, pentru HUNEDOARA
la Roma (Mc
— 140 000 metri cubi mai apar, pentru ca utila­ reală ctitorie a „Epocii 1 bulaţie 650 tone de fi­ borhot. Deci, vom asigura desfăşurarea activităţii zil­ Cel şapte s
excavaţi, încărcaţi şi trans­ jele să poată funcţiona Nicolae Ceauşescu". ţ broase, 900 tone do grosie­ circa 1 700 tone de sucu­ seriile I-II
ordine şi dis­
portaţi. b prima decadă in plin. re şi 2 300 tone de sucu­ lente. Pentru a compensa nice intr-o desăvîrşite (întru- B); Orele 1:
PETROŞANI:
ciplină
din această lună am rea- - Buna Întreţinere a GH. I. NEGREA \ lente. Cum avem o supra- în cît mai mare măsură cît există condiţii în a- zi ' ttii-e <1
deficitul, am trecut la cest sens), pentru sporirea (Barîng); C<
strîngerea şi depozitarea Noiembrie);
tuturor resurselor fura­ producţiei de lapte, înde­ Călifar (Un
indica­
Ci
PENI :
celorlalţi
plinirea
(Cultural) ;
Dialog permanent, Avem o înaltă îndatorire patriotică jere care se mai află pe tori de plan, în aşa fel Runda a 6-t
unităţii
teritoriul
(colete
de la sfeclă, ierburile de îneît pînă la finele anu­ rul); LONEd
dra (Mineru
(Urmore din pog. 1) natori Nicolae OuJda, pe şanţuri şi marginea lui să se recupereze cît LA : Iucob
mai mult
din restanţele
fructuos cu cetăţenii înaltă calificare, cărora le Gheorghe Enache, Mănă- drumurilor, alte resturi de acumulate. rese); AND (3
Viorel
Munteanu,
ferlţele
Nicolae
pe culturile vegetale).
revin sarcini deosebite pe răzan, laminatorii Fiilip — în anii trecuţi C.A.P. MIRCEA LEPĂDATU URI CÂNI : I
seriile I-II
în comuna Toleşti s-au le rezultate pozitive obţi­ întregul flux al fabricaţiei Bălăcescu, loan Maior, BRAD: Pron:
un roşie);
obţinut rezultate bune în nute de comuna Toteşti în produselor pentru export, Mihau Mesaroş, Traian CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA ZA : Piciu
impulsionarea şi urmări­ activităţi de interes ob­ Şi îmi place să subliniez Neag, Francisc Kiraly. ORĂŞTIE :
rea activităţii de auto- ştesc. „în sectorul de pro­ că laminatele ■ noastre se Dintre echipele- speciali­ catifea (Pati
aprovizkmare, de încheie­ ducţie şi prestări servicii bucură de tot mai multă zate în domeniul realiză­ (Urmare din pag. 1) zat patul germinativ de plări la fir
căra); HA',
re a contractelor şi rea­ către populaţie — ne re­ căutare, de apreciere în rii laminatelor destinate foarte bună calitate. bădă ,rn
lizarea livrărilor la fon­ latează Iulius Lăpădătoni. tot mai multe ţări. partenerilor de peste ho­ lele următoare. Frunzele Toţi lucrătorii secţiei de BRA. Ocl
dul de stat, prin luarea preşedinte al C.P.A.D.M — Aşa cum aţi mai spus, tare se remarcă cele con­ de sfeclă se adună şi se mecanizare din Rapoltu CALAM: O
dc sus (Cen
unor măsuri de bună. or­ — am plecat de la 460 000 comuniştii, oamenii sec­ duse de Alexandru Rez- duc în baza furajeră a Mare, în afară de cei o- tură şi crt
ganizare, de stimulare ma­ şi am ajuns la 1 250 000 ţiei sînt cei care asigură meveş, Vaslle Nisipaşu, fermei zootehnice unde cupaţi cu transportul sfe­ rea Români
terială şi morală a locui­ lei, volum anual de acti­ zi şi noapte calitatea şi Petru Rotam, Mânase Tiu- sîn.t puse la păstrare. clei la baza de preluare, RIA : Lebed
reşul);
11.
torilor. vitate, pe care-1 realizăm. ritmicitatea livrării lami_ că, Tancu Darie, Gheor­ Orzul şi grîul semănate sînt angrenaţi la efectua­ ascuns (Lui
Acordînd importanţa Activităţi cum sînt cele natelor la export. Unii ghe Simeria, nuilţi alţii. în această toamnă au ră­ rea arăturilor în vederea
cuvenită formelor de par­ de zidărie-zugrăvire, de­ dintre el se disting în mod Dar, repet, întregul colec­ sărit bine şi uniform, ne- însămînţărilor din primă­
ticipare colectivă la di­ panări auto-moto, tăiat deosebit. Prin muncă, tiv muncitoresc este anga­ consta.tîndu-se goluri în vara anuluii viitor. Se lu­ ii OT(
verse acţiuni, cons'liul lemne, cojocărie etc., au punctualitate,- corectitudi­ jat in muncă pentru a holde, ceea ce relevă hăr­ crează sub îndrumarea
popular pune un accent fost create ca urmare a ne, înaltă conştiinţă po­ răspunde cu cinste înaltei nicia şi priceperea dove­ inginerului şef al coope­ Numerele
deosebit pe discuiţiile de dialogului nostru cu ce- litică şi profesională. îndatoriri, patriotice, co­ dite de loan Bălosu, cel rativei, Cornel Tărăpoan- tragerea tl
— Aşa este.- La loc de muniste, de a ne înde­ ce a încorporat sămînţa că, de dimineaţa devreme brie 1988 :
frunte . se află maistrul plini exemplar sarcinile sub brazdă, ca şi ale co­ pînă noaptea tîrzlu, în Extr. I: '
Extr. a
Consiliul popular împreună principal specialist Adrian ce ne revin la export, aşa legilor săi Iondţă Adam, schimburi prelungite. Se 27, 71.
cu obştea, pentru obşte Balaş, inginerii Aurel Mo- cum ne cere conducăto­ Nicolae Gligor, loan Cor­ efectuează o arătură de Extr. a
lotcov, Ilie Marcu, Ocla- rul partidului şi statului dea, Francisc Acs, loan bună calitate, la adînci- - 5, 7.
vian Hera, maiştrii lami- nostru. Lingurar ş.a., ce au reali­ mea stabilită. Fonti ti
473 34G lei, .
la om la om, pe cunoaş­ tăţenii. Sectorul se află lei, report
terea problemelor fiecă­ în extindere şi cu alte
ruia, ' ceea ce constituie activităţi. Avem în vede­ Priorităţi majore pe agenda de lucru
forma de bază a conlu­ re dezvoltarea unor secţii Vrek
crării cu cetăţenii şi a de cizmărie, croitorie, con­
stilului de muncă al con­ fecţii metalice, rotărie (Urmare din pag. 1) un spor de 10,2 milioane le de comerţ exterior. în ţelor din activitatea or­ Pentru a
siliului popular comu­ etc." lei producţie marfă indus­ cadrul analizelor lunare ganelor şi organizaţiilor de intra intr-
răcire. Cer
nal. — Consider că este comitetelor de partid şi trială şi reducerea chel­ organizate cu membrii co­ partid, că este necesară în porar norc
— în felul acesta in­ foarte importantă legătu­ consiliilor oamenilor mun. tuielilor de producţie cu misiei se preiau spre so­ această etapă perfecţiona­ ploi locale
trăm în posesia unor pro­ ra dia’ectă deputait-ceită- cii în acţiunea de mo­ peste 2 milioane lei. luţionare probleme le­ rea activităţii de condu­ vent în C
trecător
puneri şi soluţii dintre ţean — sublinia Vaier Si- dernizare a producţiei, de în domeniul, exportului gate de asigurarea bazei cere a activităţii econo- nala lapov :
cele mai interesante, efi­ bişan, deputat. ' în cir­ perfecţionare a organiză­ — activitate cu priorita­ tehnico-materiale pentru mico-sociale, ne străduim sufla mod
ciente pentru dezvoltarea cumscripţia nr. 12 (Reia) rii muncii, căi prin care te absolută •— membrii producţia de export, a să ne perfecţionăm stilul lensificări
cîmpic,
cu
generală a localităţii, a unde activez, avem în mod să se asigure creşterea comisiei municipale de mijloacelor de transport de lucru, să ne implicăm la 33—55 1
unor sectoare de activi­ frecvent înţîlniri şi discu­ substanţială a nivelului export, repartizaţi pe uni­ pentru livrare şi alte as­ în mai mare măsură în torul. norc
tate de mare importanţă ţii cu cetăţenii, dovadă realizărilor. Am iniţiat tăţile cu sarcini în acest pecte. Ca urmare a aces­ sprijinirea acelor colecti­ turbei mini
înti
prinse
penitru viaţa satului, cum tocmai a participării, a consfătuiri şi schimburi domeniu, aiu sprijinit şi tor acţiuni, producţia pen­ ve de muncă a căror ca­ de, iar ce!
ar fi zootehnia, unde re­ cuvîntului greu pe care-1 de experienţă cu unităţile sprijină comitetele de tru export realizată pe pacitate de angajare nu tre. 7 şl l
zultatele nu sînt pe mă­ au locuitorii, a poziţiei din industria municipiu­ partid şi consiliile oame­ 9 luni din acest an este s-a afirmat pe deplin, a-
sură să ne reprezinte, cu lor constructive şi a dorin­ lui în cadrul cărora s-au nilor muncii să asigure cu 80,6 la sută mai mare siigurînd aplicarea măsu­ T.a mun
toate că şi aici facem e- ţei de mai bine. în cursul expus direcţiile de acţiu­ urmărirea zilnică a reali­ decât în aceeaşi perioa­ rilor reieşite di,n şedinţa chisă şi
Cer no ros
forturi . substanţiale — acestora lămurim proble­ ne, soluţiile şi tehnologii­ zării producţiei de export, dă a anului trecut, cea Comitetului Politic Execu­ ninge,
spunea tovarăşul Moise mele de interes general, le noi aplicate. Prin a- a livrărilor la timp a pro­ pe relaţia devize converti­ tiv al G. G. al P.C.R. din nord.
Micloşoni, primarul co­ cane se vor înscrie pe plicarea măsurilor din, duselor contractate, de­ bile dublîndu-se. 3 octombrie a.c. privind
munei. ordinea de zi de mai lîr- programele de moderniza­ vansarea executării unor Avînd în vedere apre­ realizarea exemplară, inte­
Oamenii se mobilizează ziu a sesiunii consiliului re la întreprinderea pen­ produse şi asimilarea cierea secretarului gene­ grală a prevederilor de
mai mult atunci cînd pro­ popular. tru lianţi, spre exemplu, produselor noi pentru a ral al partidului, potrivit plan la toţi indicatorii pe
punerile vin direct de la s-a realizat o eficienţă e- putea fi oferite la con­ căreia nerealizăriie de trimestrul IV şi întregul
ei. Aşa se şi explică une- i. TRAIAN OPRONI conomică exprimată intr- tractare cu întreprinderi­ plan se datoresc deficien­