Page 90 - Drumul_socialismului_1988_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ţ

Viitoarea stabuiaţie a animalelor - educativă „Fiiimon cultural- cere în revistă a forma­
Săptămina
•
Sîr-
ţiilor de fanfară, dansuri
bu". La Vcţel se află în populare din bătrâni, mu­
pregătită temeinic, cu răspundere curs de desfăşurare Săp- ciilvwral zică rock, recital de poe­
tăm î n a cultu ral-ed uca ti vă
zie patriotică şi revolu­
„Filimon Sirbu”, organi­ cuprinde acţiunea cu ţionară, vernisajul expo­ H PIUN
F otma zootehnică a cele mai bune condiţii a timpul verii. Urmează să zată de Consiliul comu­ filmul „Pagini din tre­ ziţiilor foto şi de artă cetăţenii coirn
Cooperativei agricole de viitoarei stabulaţii a ani­ se mai l'acă elanşoizarea nal de educaţie politică cutul de luptă al poporu­ plastică evidenţiind rea­ de stat i X 'a ce
,|uc au predat
producţie din Bretea Mu- malelor. Preocupările în uşilor şi montarea sticlei şi cultură socialistă. Ma­ lui nostru oglindite pe lizări obţinute de locui­ aprovizAinare
re.şană va intra în viitoa­ această direcţie vizează, la ferestrele sparte. Do nifestarea s-a deschis cu micul ecran", un recital torii oraşului, de mineri, sistemul achiz
rea stabuiaţie a animale­ întîi de toate, asigurarea menţionat că pregătirea simpozionul pe tema de poezie patriotică, în­ în perioada deschisă de portante car
produse agr;
lor cu o seamă de îm­ unui bogat stoc de nu­ adăposturilor, ca si cură­ „Mărturii ale dăinuirii tâlnirea muncitorilor de Congresul al lX-lea a-1 provenite din
pliniri la majoritatea in­ treţuri. S-a acordat şi se ţarea incintei, s-au exe­ multimilenare a poporu­ la Mina Muncel cu mem­ partidului, acţiuni cul- riile proprii. /
dicatorilor de plan. Iată acordă o atenţie deosebită cutat — cum ne spunea lui român pe cursul mij­ brii brigăzii ştiinţifice, lural-educative găzduite livrat 200 kg
ce raportează colectivul Gheorghe Ardeleanu, eco­ lociu al Mureşului", în spectacole. în sălile de apel ale pasăre, 131 kf>
iepure, 12 S15
fermei la ora actuală: e- nomistul fermei — de în­ cadrul căruia au prezen­ întreprinderilor miniere, kilograme mi;
fectivul total de bovine Ferma zootehnică grijitorii Ioan Hui, Ileana tat comunicări Mari oara ® „Floarea de colţ". în căminele de nefami- bine ş.a.
este cu 26 capele mai — model de Ştefan, Ileana Filipaş, Popa, secretar adjunct La Uricani s-a încheiat lişti. întîlniri cu membrii
mare decît cel planificat, Petru Ardelean ş.a. — în cu probleme de propa­ ■Săptămîna cultural-eclu- cenaclului literar „Flori
iar cel matcă cu 20 ca­ organizare acea perioadă din zi cînd gandă al Comitetului cu- cativă şi sportivă „Floa­ de mină", spectacole T ELEVI
pete în plus. S-au obţi­ şi producţie animalele se aflau la pă­ rea de colţ" organizată
nut 135 viţei, faţă de sar­ şune. De repararea şi munal de partid, direc­ dedicate fruntaşilor în
cina anuală de 144. S-au revizuirea instalaţiilor de torul Centrului de cul­ de Consiliul orăşenesc producţie, o paradă a • 20,00 Te
livrat la fondul de stat recoltării la timp si trans­ adăpat, de muls şi de tură şi creaţie „Cântarea de educaţie politică şi portului popular la care, 20,25 Priorităt
1 135 bl lapte. Am men­ portului furajelor, utilizîn- evacuare a dejecţiilor — României", prof. Oprita cultură socialistă. Mani­ în ultima zi, au partici­ nomie • 20,'
ţionat aceste rezultate du-se în mod deosebit a- ce se află în perfectă sla­ Crengăniş, înv. Maria festarea, aflată la a treia pat colective, artistice din gătirea Plena
pentru a sublinia că, în telajele. în prezent. sînt ve de funcţionare — s-a Bozan. Manifestarea mai ediţie, a cuprins o tre­ întreagă Valea Jiului al P.C.R. Ur
ultimii ani, activitatea puse la .păstrare 289 tone ocupat Gheorghe Petrescu, însuîleţitor
fermei se află pe un-drum fin, 550 lone grosiere şi mecanicul fermei. pentru perl
ascendent, ceea ce se ex­ 400 tone suculente. La fi­ în concluzie, se poate Seara eultural-edu eativă, un dialog întregii act
plică prin strădaniile res­ aprecia că ferma zooteh­ 21,05 Muncă
ponsabile ce le depune co­ broase necesarul înscris nică a Cooperativei agri­ * Din agend
lectivul de îngrijitori în balanţă a fost sub­ cole de producţie din fertil eu tinerii iului naţional
munceşte aici, condus de stanţial depăşit. Se preco­ Bretea Mureşană pregă­ României" •
ing. Gheorghe Ivan, şeful nizează — existîiKl certe teşte temeinic intrarea in (Urmare din oag. 1) de coregraful Marin ela tră educaţională. Concui-su- un simbure d
de fermă, prin grija ce o posibilităţi în acest sens stabuiaţie a animalelor, Huh eu ajutorul câtorva rile do dans-fulger se Documentar
acordă conducerea coope­ — să fie realizate canti­ asigurând condiţii optime, pe actorul Petre Sănduţ tineri. „Specialitatea noas­ bucură, de asemenea, de Omul şi sâni
rativei bunului mers al tăţile prevăzute la gro­ atât pentru iernarea efecti­ care a recitat cu aplomb tră, a instructorilor, men­ interes. Uneori sînt chiar 21,50 Telejurn
activităţii din zootehnie. siere şi suculente, ba chiar velor, cît şi pentru spori­ cunoscutul poem al lui ţiona cunoscutul coregraf, amuzante. Toţi tinerii din închiderea pi
în această perioadă, la să se asigure unele canti­ rea continuă a produc­ August in Doinaş „Balada ne permite să împletim sală participă activ la a-
C.A.P. Bretea Mureşană tăţi suplimentare. ţiei animaliere. mistreţului cu colţi de ar­ momentele oferite celor ceste acţiuni. Dar pen­
ie fac intense pregătiri în Cele trei adăposturi au gint". ce vin să se destindă aici. tru noi, acest lucru în­ fSP-*'«SHEESa!Se!
vederea desfăşurării în fost curăţate încă în TRAIAN SONDOR După o nouă repriză de In ce mă priveşte, m-am seamnă că trebuie să CfNEMJ
dans, a avut loc vernisa­ străduit să acreditez ideea căutăm mereu nou!. să
jul salonului foto în care ţinutei corecte în dans, a facem acţiunile mai agre­
Cluj-
DEVA : Ext»
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA artişti fotografi din Oradea. eliminării gustului îndoiel­ abile". dirigenţie (Pa
Am
Napoca,
beneficiat
de
Bucureşti,
nic.
O privire asupra progra­
Ploieşti, Dej, Hunedoara prezenţa formaţiilor de melor de desfăşurare a se­ şi pajură (Ai
NEDOAF
îs
expun apreciate lucrări — dans modern, de societate rilor cultural-educalive grozavi ocl<
La strîngerea recoltei şi însămînfări portrete, compoziţii, pei­ ale instituţiei noastre, dar este revelatoare. Acestea dern — B); Şa
(iemenii in va
saje. Un moment deose­ şi de spfîjinul unor tineri au cuprins dedicaţii, au­ căra); PETRO
bit do apreciat l-a consti­ pe care i-am remarcat în- zarvă la start
(Urmare din pog 1) cheiat primii suprafeţei'' p; jumătate din cele 47 tuit tot d „repriză" de serile cullural-educalive diţii muzicale. — Vasile Misiune spocit
repartizate se numără dl ha, printre fruntaşi in- dans. mai precis demon- cam na-au sprijinit cu Şeicaru, Ştefan Hruşcă, icmbric); ş
norii vitezelor de luciu Viorica Lipovan. Viorol sen riindu-'e Tatiana Negri- st Vjia de dans realizată plăcere în acţiunea noas- „Top-uri româneşti", con­ conducători ai
LUPEN
rea);
prevăzute, ci şi calităţii Sorea. Dorina Suba, Eca- lâ, Mâricarn Faur şi alţii. cursuri de epigrame, pro­ reginei piraţi
I ucrărilor. terina Bota ş.a. © A în­ © Din cele 320 ha, cit iecţii de diapozitive iius- tu ral); VULG/
Iată, însă, punctate suc­ ceput şi se derulează din are de însămînţal cu ce­ trind lucrări de pictură de fildeş (L
LONEA : Duh
cint, stadiile realizate pînâ plin şi recoltarea porum­ reale păioase, plante pen­ semnate de Nicolae Gri- ierbii • /Miner
acum kr fiecare lucrare în bului. Deocamdată, primii tru nutreţ şi legume in goroscu sau peisaje reu­ TRIL^j. Brlg:
parte, precum şi aspecte au intrat la lucru coope­ această toamnă, coopera­ nite sub genericul „Toam­ riile t-U (Mi '
ANINOASA:
de la locurile de muncă, ratorii din brigada B'âz- tiva agricolă din Uia — nă românească", înregis­ mentală (Mi
surprinse în aceste zile nie, conduşi de Trainn preciza Ioan Ciontă, i ri - trări aie îndrăgitului grup URICANI : l i
pe ogoarele C.A.P. Ilia. Iorgovan, dar lucrarea so ginerul şef al unităţii, c. vocal-instru mental „Ca­ seriile I-H
BRAD : Stră
e Cartofii se recoltau în va declanşa şi în celelalte coordona direct aceste iu- ii on“. mintiri (Stea
brigada „Săcăma.ş". Me­ brigăzi. Oricum, coope­ crâri — arăturile s-au e- Toate aceste preocupări GURABARZA:
canizatorii Emil Şorban şi ratorii Gheorghe Dănilă xecutat pe mai mult de fac ca tinerii să treacă cu — seriile 1-
OHA.ST1
rul);
Ioan Nelega, care munceau şi Petru Josan au fost 230 ha. patul germinativ plăcere pragul instituţiei doi (Patria):
cu maşinile de scos tuber­ primii care şi-au strins n fost pregătit grad mă­ liunedorene de cultură, fatală (Placă
culii din sol, îşi dădeau recolta de pe suprafe­ reşte pe 125 lin. iai or­ f i i n d conştienţi că Iradi- O.AGIU-BAI :
de curcubeu <
silinţa să asigure front ţele repartizate. © în zul a fost semănat pe 00 ţionalul „Un dc mergem cultură şi crt
larg de lucru numeroşilor „Cuieş", unde se află cul­ la sulă clin suprafaţa pre­ ia dans ? înseamnă muit tarea Iiomâni
Bocet
cooperatori aflaţi Ia da­ tivată cea mai mare parte văzută De asemene:!, s-au mai mult - ceva ap i opiat TEG : BRAZI :
cin) :
torie. Gheorghe Subn. a sfeclei de zahăr, la re­ însămînţat 20 de ha cu vîrstei, u şi :a atare copilărie...:
preşedintele unităţii, care coltat erau mobilizaţi me­ nutreţuri pentru masâ- receptai dc sen sibilitalea Pocii r ■iP ent
coordona 1 direct această canizatorul Constantin Glia, vercle şi 10 lin cu legume- lor. t u ra ş -:lţ:
rea Ro>. .niei
lucrare, preciza că recolta verdeţuri. Mecanizatorii TU A : Să te
de cartofi a fost .-trîris.î cu dislocatorul, precum şi Mircea Bolea. Gheorghe un c ăpitan
de pe 70 la sută din su­ cooperatorii din echipă Sorea, Sabin Crişan, cu nou tip de II.IA : Pici ti
prafaţa cultivată.- Printre condusă de Emilia Dane. plugurile, Ghiţă Şerban,
cooperatorii care şi-au în­ Recolta a fost strînsă d u SP“’%SJ£i3sa2£S
Ioan Lăchcscu, la discuit armătură de mină
şi Dănilă Roman, cu se­ Vreme
mănătoarea, sint cei care, Sfârşitul primei decade
cu hărnicie' şi grijă pen­ a l u n i i septembrie a.c. a Pentru azi:
! Rânduri despre o ţesătoare tru calitate, tncorpoie.iză marcat, in activitatea co­ mai mult se
pregătesc
fi frumoasă,
lectivului
A-
cadrul
din
temeinic
şi
în sol săminţu viitoarei telierului de armături va sufla in g
(Urmsie din pag. 1) şini de ţesut şi... i-am recolte. metalice TH Faroşeni, o Temperaturile
dat drumul ! premieră tehnologică : vor fi cuprir
şi 14 grade, i;
Aşa o cerut şi conducă­ - Acum cite maşini a- finalizarea primului lot xiinc Intre 24
torul iubit al partidului şi veţi in grijă ? de armături de mină din de. Di miner
statului nostru, tovarăşul ~ Muncesc, simultan, la profilul SG 29, fără va­ ceaţă pe văi
Nicolae Ceauşescu, prin 6 maşini. Şi, in aceste zile, Utilizarea intensivă a capacităţilor de producţie - nadiu. După cum remar­ La munte,
ideile, tezele şi orientări­ la fiecare maşină am cile ca ing. Ioan Ilirean, şe­ fi frumoasă,
le stabilite in aprilie a.c. un articol distinct de mă- ţ ful atelierului, noul tip variabil, va mai s
Vîntul
Activitatea colectivelor de lase, pentru export. cale sigură de sporire a eficienţei de armătură va permite pînă la mo
oameni ai muncii — ară­ Discuţia continuă înd o scădere considerabilă sectorul nord
ta secretarul general al luing despre Samiira, ma- ţ a costului la aceste pro­ mineaţa, pe
va semnala
partidului — trebuie să se ma Măriei Olar, care i-a l (Urmare din pag. 1) nerea de acord a tuturor întreprinderi : cu o decadă duse. în prezent, lotului
rellecie cu putere în pro- iost prima „profesoară" celor ce concură la rea­ înaintea încheierii celui cu nr. I i se aplică tra­ Pentru urmi
produsele realizate. Mun­ de... fasătorie. Despre o t timp se încadrează oricare lizarea produsului finit. de al Ill-lea trimestru al tamentul termic şi cele­ zile: Vremea
moaşă la înc
citorii, întregul personal soră care este strungăriţă \ dintre operaţii, ce înseam­ Do asemenea, aşa cum re­ anului în curs, producţia lalte operaţii de testare nind apoi in
să poată, intr-adevăr, să şi s-a căsătorit la Cluj şi i nă îndeplinirea integrală marcau lăcătuşii Nicolae fizică a fost îndeplinită (în Combinatul siderurgic rul va preze
rări mai pr<
fie mindri cind produsele despre cealaltă, sudoriţă 1 a sarcinii de producţie Polgar si Ioan Loiş, scur­ in proporţie de 101 la sută, Hunedoara), urmînd ca a doua parte
lor sînt apreciate pe pia­ la Bistriţa, care a avut ţ raportată la retribuţie. tarea timpului de imobi­ productivitatea muncii — experimentarea noilor ar­ lului, cînd a
ţa internă sau externă, ca nunta în 24 septembrie a.c. ^ Fiind o verigă a fluxu­ lizare în reparaţie a ma- 104 la sută, restul indi­ mături să fie făcută în ploi locale,
bune. „Brăţările de aur" impo- , lui tehnologic din între­ şinilor-unelle influenţează catorilor situîndu-se la abatajele minelor Petri- sufla slab p
- Sa ne întoarcem ia dobesc, după cum se ve- \ prindere, pentru buna hotărâtor rezultatele obţi­ nivelul planificat. în acest la, Livczeni şi Aninoasa. derat din ser
Temperaturile
începutul activităţii dum­ de, toată familia Măriei ţ derulare a activităţii de nute zi de zi. fel, prin fapte demne de Muncitorii din forma­ vor fl fntre i
neavoastră. Cum au fost Olar. 1 producţie in atelierul re- Maistrul Lazăr Cărăban muncă, colectivul atelieru­ ţiile conduse de Constan­ de, lo .. cele
primii paşi în activitatea Uilima impresie pe cate 1 duclori este nevoie de rit­ şi sudorii Ioan Curteanu, lui ilustrează dorinţa de a tin Anghel, Gheorghe A- tre 18 şi 24
ridicate în ţ.
de producţie ? o consemnăm este aceea ţ micitate în aprovizionare Vasile Grădinara, Ioan postol şi Constantin Bur- pînă la 20 g
— Pentru mine începu­ că, harnica ţesătoare Ma- i şi, la celălalt capăt, în Chcrccheş, Viorel Todea da viaţă orientărilor şi duja, care au confecţionat ncaţa. local
tul a fost uşor pentru că ria Olar face parte din j expediere. îndeplinirea a- au exemplificat succint sarcinilor desprinse din armăturile SG 29, fără nala ceaţă,
de serviciu:
am beneficiat, circa două marea iamilie de munci- ţ cestei cerinţe face obiec­ dar deosebit de elocvent Tezele din aprilie, hotărâ­ vanadiu, sînt pregătiţi să tru).
săptămini, de ajutorul u- iori a ţării, formată din ţ tul unei strânse colaborări eficienţa tuturor acţiuni­ rea nestrămutată a fiecă­ înceapă producţia de se­
nei tovarăşe mai experi­ oameni minunaţi care ştiu ' cu cei ce muncesc în sec­ lor întreprinse în spri­ rui om al muncii de aici rie a noului produs, con­
mentată, Veturia Mariş. ce vor, stăphni şi siguri pe I ţiile forjă şi turnătorie, jinul creşterii aportului fiind întîmpinarea Plena­ vinşi fiind că rezultatul
Dar, după acest răstimp destinele lor şi ale pa- \ întocmirea programelor pe care colectivul atelie­ rei C. C. al P.C.R. cu re - experimentărilor va con­
am lua! in primire 4 ma­ triei scumpe i
de lucru pe diverse pe­ rului reductori îl are la /uitate cât mai bune in firma pe deplin calitatea
rioade făcîndu-se prin pu­ realizarea planului întregii producţie. lucrărilor executate.
•.a