Page 88 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 88
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 518 ® VINERI, 24 IUNIE 1988
Pag. 4
Consfătuirea cu activul şi cadrele de bază DIN T A R I L E S O C I A L I S T E
0 SOFIA. — Industria mare de acest gen din
din domeniile muncii organizatorice bulgară constructoare de China.
maşini agricole a realizat
O VARŞOVIA. - Pe ru
un nou tip de combine ta maritimă dintre Szczecin
de partid şî politico-ideologice autonome de însilozat ca şi Swinoujscie se află com
re
prin
pe
funcţionează
cipiu modular. Fabricate plexul Police, situat la gu
rile
In
prezent,
Oderului.
(Urmare din pag. 1) pentru formarea omului portanţă pentru întregul lizatoarelor îndemnuri ale de Uniunea economică „A- la Police se construieşte
nou, cu înalte trăsături nostru partid şi popor — secretarului general al gromaşina" din Ruse, ele un nou port maritim care
nizaitoricc de partid, a morale şi politice, con a fost urmărită eu deose partidului, de a acţiona au un consum energetic va deveni o importantă
muncii politico-ideologice structor devotat al socia bit interes şi deplină apro cu hotărîrea comunistă redus şi o mare producti bază pentru exportul pro
de sarcinile concrete alo lismului şi comunismului. bare, fiind subliniată, în pentru ca toate organele vitate, refateazâ revista duselor combinatului chi
şi organizaţiile de partid „Bolgarskaîa Vneşneaia
îndeplinirii planului pe Primit cu cele mai alese repetate rânduri, cu înde mic din oraş. Primele nave
anul 1988 şi pe întregul sentimente de dragoste şi lungi aplauze, cu urale şi să-şi exercite, în tot mai Torgovlia". oceanice vor intra în port
elrîcinal, prezentând, tot preţuire, a luat cuvîn- ovaţii. bune condiţii, rolul şi a- 0 MOSCOVA. - Oame începînd încă din acest
odată, măsurile întreprin tul tovarăşul NICOLAE S-a scandat cil înflăcă ţribuţiile ce le revin, pen nii muncii din cadrul Uzi an. Noua bază maritimă
se pentru înlăturarea lip CEAUŞESCU, secretar ge rare, minute în şir, tru ridicarea la un nivel nei de maşini grele din va dispune de terminale
surilor manifestate, pentru neral al Partidului Comu „Geauşescu — P. G. R. I”. superior a întregii activi Sverdlovsk au pus la punct unde vor fi încărcate în
perfecţionarea stilului şi nist Român, preşedintele „Geauşescu şi poporul!", tăţi politico-organizatorice un excavator gigant cu vase-cisternă substanţele
pen
metodelor de lucru ale Republicii Socialiste Româ „Stima noastră şi mândria, şi politico-ideologice, exemplară volumul cupei de 65 de chimice lichide sosite de
realizarea
tru
organelor şi organizaţiilor nia. Geauşescu — România 1”, a orientărilor şi indica metri cubi şi lungimea la combinat printr-un sis
de partid, pentru creştere:] Expunerea secretarului „Geauşescu să trăiască. ţiilor tovarăşului Nicolae braţului de 100 de metri. tem de conducte, relevă
rolului lor conducător în general al partidului — România să înflorească Geauşescu, pentru înfăp El este destinat în primul revista „Polskaia Vneşniaia
rînd
tonte domeniile, pentru care, prin profunzimea şi „Geauşescu — Pace !“. tuirea neabătută a obiec lui în exploatării cărbune Torgovlia".
deschise.
cariere
afirmarea puternică a spi complexitatea problemelor în această atmosferă vi tivelor de dezvoltare eco- Productivitatea anuală a 0 BEIJING. — Un centru
ritului militant, revoluţio abordate, se constituie în- brantă, s-<a dat expresie nomico-socială a ţării, pen unui asemenea „uriaş" se de cercetare şi pregătire a
nar, dezvoltarea conştiin tr-un document programa angajamentului ferm de o tru înflorirea continuă a ridică la 13 milioane metri cadrelor în domeniul ener
ţei socialiste a maselor, tic de cea mai mare im răspunde prin fapte mobi patriei noastre socialiste. cubi de minereu. In cu- giei regenerabile a fost
înfiinţat la Beijing — infor
rînd urmează să înceapă mează agenţia China
producţia de serie a agre- Nouă. Dotat cu laboratoa
qatului, transmite agenţia re şi facilităţi dintre cele
TASS.
mai moderne, el ocupă o
© BEUING. - Pe rîul suprafaţă de peste 20 000
ÎNCHEIEREA REUNIUNII INTERNAŢIONALE Vongshui, din sud-vestul mp. Noul centru va desfă
de Sud va fi angajat un Chinei, se vor construi şura, sub conducerea u-
PRIVIND CREAREA DE ZONE proces amplu şi autentic două mari centrale hidro nor specialişti, activităţi
DENUCLEARJZATE DiasOt^D de democratizare a vieţii electrice pentru a se pu consacrate metodelor de
politice şi sociale — a de
BERLIN 23 (Agerpres). Socialiste România, a ară clarat Tom Sebina, mem tea valorifica în mai mare utilizare cît mai eficientă
potenţialul
acestui a biogazului, energiei so
măsură
— La încheierea reuniunii tat printre altele : ga BUDAPESTA. - La bru al conducerii A.N.C. curs de apă. lare şi eoliene, precum şi
internaţionale privind ero în faţa alternativei de Budapesta s-au desfăşurat Referindu-se la aşa-zisele Prima dintre acestea va tehnologiilor de economi
area de zone denucleari- supravieţuire sau dispari lucrările Consfătuirii pre propuneri făcute recent în avea o putere instalată de sire a energiei electrice.
zate, care s-a desfăşurat ţie a omenirii — a spus şedinţilor uniunilor şi con faţa „parlamentului" sud- 2,4 milioane I<W, iar cea Este prima instituţie de a-
la Berlin, Erich I-Ionecker, vorbitorul — problema siliilor centrale coopera african de şeful regimului de a doua — de 4 milioa cest profil care funcţionea
secretar general al G. G. dezarmării nucleare, a tiste din unele ţâri socia de la Pretoria, el a apre ne kW, urniînd a fi cea mai ză în prezent în China.
al P.S.U.G., preşedintele dezarmării în general, nu liste. Cu acest prilej, s-a ciat că acestea se rezumă,
Consiliului de Stat al R.D. mai poate fi considerată realizat un schimb de ex de fapt, la simple reforme
Germane, a primit pe şefii ca fiind de competenţa perienţă şi au fost exami de suprafaţă ale sistemu
delegaţiilor participante. marilor puteri sau a unui nate probleme ale extin lui de apartheid.
Cu acest prilej, din par grup restrâns de state, ea derii schimburilor economi
tea ’ tovarăşului Nicolae interesează deopotrivă toa ce dintre organizaţiile 3 JEGUCIGALPA. - La
Geauşescu, secretar gene te popoarele, toate state participante, precum şi Tegucigalpa s-au încheiat
ral al Partidului Comunist le, indiferent de orînduire ale pregătirii celui de-al lucrările celei de a Vl-a
Român, preşedintele Repu socială, de filozofie poli ll-lea Congres al Alianţei reuniuni a Comisiei Exe
blicii Socialiste România, tică, de mărime, putere cooperatiste internaţionale. cutive a Acordurilor ,,Es- SCHELET DE DINOZAUR ral", avind o lungim e de
s-au transmis tovarăşului economică sau militară. în Din România a participat quipolus II" pentru pace aproxim ativ 8 m .
Erich I-lonecker un cald această viziune se circum Paul Niculescu, preşedin în America Centrală, din Un grup de cercetători
salut prietenesc şi cele scrie şi concepţia Româ tele CENTROCOOP. care fac parte miniştrii de argentinieni au descope MAŞINĂ DE SCRIS
mai bune urări de sănă niei cu privire la crearea externe ai celor cinci ţări rit, în apropiere de Com o- PENTRU NEVĂZĂTORI
tate şi fericire personală, unor zone denuclearizate, ^ ALGER. - La Alger centroamericane. doro Rivadavia, la aproxi
de succese şi prosperitate pe teritorii cît mai întin s-a deschis cea de-a 24-a Participanţii au hotărît m ativ 1 200 km sud de Specialiştii de la Kirovo-
pentru poporul R.D. Ger se, cu o marc concentrare ediţie a Tîrgului interna continuarea convorbirilor Buenos Aires, fragm ente grad au realizat o m aşină
mane. de arme nucleare şi o ţional, unde Republica So in cadrul unei noi runde ale unui schelet de dino de scris pentru nevâzători.
Mulţumind, tovarăşul E- mare densitate a popu cialistă România este pre în luna iulie în Nicaragua zaur, anim al care a trăit Textele im prim ate de m a
rieh Honeclcer a rugat să laţiei. zentă cu un stand Auto- şi au confirmat, totodată, şina respectivă sînt form a
se transmită tovarăşului Vorbitorul s-a referit în Dacia. La deschiderea o- desfăşurarea unei reuniuni cu peste 80 m ilioane de te din litere in reliel. Pen
Nicolae Ceauşescu şi tova continuare la multiplele ficială a participat primul centroamericane la nivel ani in urm ă — relatează tru controlul corectitudinii
răşei Elena Ceauşescu un acţiuni iniţiate de ţara ministru algerian Abdelha- înalt la 7 august, proba agenţia Prensa Latina, ci im prim ării m aşina este au
cordial salut prietenesc, noastră vizînd transforma mid Brahiali, care a vizi bil în Salvador. tind inform aţii apărute in tom atizată, iar apăsarea
împreună cu urări de să rea Balcanilor îutr-o zonă tat standul ţării noastre, presa argentiniană. Este clapelor corespunde unor
nătate .şi fericire, iar po a păcii şi înţelegerii, prie fâcînd aprecieri pozitive H CIUDAD DE PANA vorba despre un dinozaur sunete de intensităţi şi
porului român, succese în teniei şi colaborării, fără la adresa industriei româ MA. - La Ciudad de Pa din fam ilia „titanosaudi- lungim i diferite.
edificarea societăţii socia arme nucleare şi chimice, neşti de automobile. nama s-au încheiat lucră
liste multilateral dezvol fără trupe şi baze milita rile unei reuniuni de so
tate. re străine. M BEIJING. - Cu prile lidaritate cu poporul pa
Pronunţîndu-se şi acţio- jul vizitei efectuate în R.P. namez, la care au parti
* nînd pentru crearea unor Chineză de preşedintele cipat peste 100 de dele
zone fără arme nucleare R.P.D. Etiopia, Mengistu gaţi din ţările Americii C. P. A. D. M. DOBRA
Luînd cuvântul în ca — a subliniat vorbitorul Haile Mariam, la Beijing Centrale şi caraibiene. In ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
drul reuniunii, şeful dele — România subliniază tot a avut loc semnarea unor tr-o declaraţie finală a
gaţiei romane, tovarăşul odată, în mod pregnant, acorduri de colaborare, fost condamnată imixtiu • lucrători gestionari pentru magazi
Gheorghe Tlâdulescu, mem necesitatea ca statele po anunţă agenţia China nea Statelor Unite împotri
bru al G e m i telului Politic sesoare de astfel de arme Nouă. Printre acestea fi va Republicii Panama con nele :
Executiv al C C. al P.C.R., să garanteze .respectarea cu gurează un acord de coo cretizată prin aplicarea de —• metalo-chimic Dobra
vicepreşedinte al Consiliu strioteţe a statutului aces perare în domeniile eco sancţiuni economice severe — textile Dobra
lui de Stat al Republicii tor zone. nomiei şi tehnologiei. şi încercarea de destabili
zare social-politică şi eco —■ încălţâminte-confecţii Dobra.
încheierea lucrărilor celei de-a ^ BELGRAD. - intr-un nomică a acestei ţări. încadrarea se face conform Legii nr.
75-a Conferinţe anuale interviu acordat ziarului
iugoslav „Politika", pri m NAŢIUNILE UNITE. - 22/1969.
a Organizaţiei Internaţionale a Muncii mul ministru al Turciei, Botswana a cerut convo Relaţii suplimentare la telefon nr. 33147.
GENEVA 23 (Agerpres). cuvânt a fost exprimată Turgut Ozal, a apreciat că carea de urgenţă a Consi
— La Geneva s-au înche îngrijorarea în legătură cu ţările balcanice trebuie să liului de Securitate pentru
iat lucrările celei de-a 75-a situaţia extrem de grea promoveze cu prioritate a lua în dezbatere actele
Conferinţe anuale a Orga din ţările în curs de dez cooperarea în domeniul e- de agresiune şi terorism
nizaţiei Internaţionale a voltare. S-a arătat că efec conomic şi apoi în alte săvîrşite de R.S.A. împotri
Muncii. tele economice şi sociale sectoare, relatează agen va acestui stat african. LA. S. M I N T I A
Analizînd condiţiile eco ale datoriei externe au ţia Taniug. Cererea survine atacului
nomice internaţionale deo- agravat situaţia acestor Aceeaşi idee a fost sus întreprins de un comando Str. Luncii nr. 5
sebit de complexe existen ţări, procesul lor de dez ţinută de premierul turc şi sud-african împotriva unei
voltare eunoscînd practic în privinţa relaţiilor cu patrule a poliţiei botswa-
te în prezent, vorbitorii
o stagnare, iar prăpastia Grecia, adăugînd că în a- neze. ÎNCADREAZĂ URGENT
au evidenţiat că situaţia cest fel se poate crea un
economică şi socială în lu dintre ţările bogate şi să ® apicultori
race nccentuîndu-se în- climat favorabil pentru a- H NAŢIUNILE UNITE. -
me continuă să se dete încadrarea, conform Legii 12/1972 şi
tr-un ritm rapid. Vorbito bordarea problemelor în La 26 iunie a.c., va fi mar
rioreze, o dovadă în acest rii au relevat necesitatea suspensie între cele două cată pentru prima dată în
sens constituind-o exis ca O.I.M. să-şi aducă o ţări. lume Ziua internaţională Legii 57/1974.
tenţa celor aproape 30 mi CUMPĂRĂ, PRIN A.G.A. DEVA
contribuţie adecvată la împotriva consumului şi
lioane şomeri, mulţi dintre mai buna înţelegere a pro HARARE. - Congre traficului de droguri, pre
ei lipsiţi de orice asisten blemelor caro confruntă sul Naţional African (ANC) cizează Departamentul ® familii de albine.
ţă şi condiţii minime de pe oamenii muncii şi la îşi va continua lupta ar pentru informaţii publice Informaţii suplimentare la telefon 15999.
locuit. soluţionarea lor justă şi mată pînă cind în Africa al O.N.U.
în numeroase luări de durabilă. 8
| 41065 |
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, !on Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrato (redactor şef), Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str, Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585, T-olexi 72288, TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr.275.
