Page 73 - Drumul_socialismului_1988_03
        P. 73
     Hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă
                                                                                                           şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
                                                                                                         Costuri mici, eficienţă economică sporită -
                                                                                                            obiective ce dau „aripi“ colectivului!
                                                                                               Munca  oamenilor  de  la   pective  în  cel  de-al  doilea   de  producţie.  Noi  am  în
                                                                                             U.U.M.R.  Crişcior  —  uni  trimestru 1988.          ţeles că anul ¡.3t<8 este de
                                                                                             tate  reprezentativă  în  pro  —  Deoarece  beneficiul   cisiv.  pentru  îndeplinire*.-!
                                                                                                                                                   exemplară  a  sarcinilor  din
                ORGA* AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.                              ducerea  şi  repararea  uti  suplimentar  pe  care  l-aii   acest  cincinal  ş>  prin  în
                                                                                                                        amintit  este  destul  de
                                                                                             lajelor  miniere  —  s-a  con
                                                                                                                                                   cadrarea  st-ictu  în  norme
                                                           IIIAR J U D E Ţ E A N             cretizat,  în  perioada  care   mare, credem că în p n i-   le  de  consum,  realizarea
                                                                                             a  trecut  din  acest  an,  în-   oada  scurtă  care  a  trecut
                                                                                             tr-un  bilanţ  fructuos. „Pro  din  acest  an  colectivul   de  economii  la  materi’  pri
                                                                                             ducţia  marfă  —  ne  infor  U.U.M.R.  Crişcior  şi-a  în  me şi materia c*. !a mano
                 Anul XL, nr. 9 437        MARJI, 22 MARTIE 1988       4 pagini - 50 bani    ma  ing.  Viorel  Poenaru,   dreptat atenţia şi spre re  peră  etc.  în  acest  sens
                                                                                             directorul  uzinei  —  a  fost   ducerea consumurilor spe  pot  arăta  că  în  perioada
                                                                                              depăşită cu 751 000 lei, iar   cifice.  De  aceea,  vă  ru  care a trecut •■’•in 1988 am
                                                                                             la  productivitatea  muncii   găm, tovarăşe director, să   micşorat  cheltuielile  totale
                CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ                                               am  obţinut  o  creştere  de   ne  vorbiţi  despre  preocu  la  1000  lei  producţie  mar
                                                                                             2,88  la  sută  faţă  de  pre  pările  pentru  micşorarea   fă  cu  12  lei.  iar  pe  eelr
                                                                                             vederi.  în  consecinţă  şi   costurilor de producţie, re-   materiale  cu  1,7  Lei.  Faţ-‘
                                                                                              beneficiul  unităţii  noastre   circuitarca materialelor, cu  de  anul  trecut  —  cînd  am
             DUMINICĂ, ZI PLINĂ DE LUCRU PE OGOARE                                                                                                 obţinut  o  reducere  de  7,1
                                                                                             a putut fi depăşit".
                                                                                                                                                   lei  la  totale  şi  2,3  la  ma
                                                                                               —  La  cît  se  ridică  plu
                                                                                                                                                   teriale  —  considerăm  că
                                                                                              sul la acest capitol ?      U.U.M.R. CRIŞCIOR        acum  am  impus  un  ritm
                                                                                               —  La peste 1 290 000 lei,
                  I^a chemarea organizaţiilor de partid,   •  In  unele  unităţi  au  continuat  lu  îndeosebi  prin  realizarea  şi              dinamic  pentru  reducerea
               duminică,  în  unităţile  agricole  unde  crările  de  defrişări  pentru  redarea  în   depăşirea  producţiei  fizi:e               costurilor de fabricaţie.
               starea  terenului  a  permis  desfăşurarea  circuitul  productiv  a  unor  noi  supra  sortimentale.  De  pildă,  la   un cuvînt despre, autogos-   —  Nu  putem  continua
               lucrărilor agricole, s-au organizat o serie  feţe  (Brad,  Beriu,  Densuş,  Răchitova,   vagoneţi-e  .-bivalenţi  avem   podăriţc.  fără  a  nota  şi  cîteVa  din
                                                                                                                              Ne
                                                                                                                                   interesează
                                                                                                                          —
                                                                                                                                              în
               de  acţiuni  în  vederea  pregătirii  temei  Unirea),  de  strîngere  a  pietrelor  de  pe   un  plus  de  403  bucăţi,  iar   mod  deosebit  nu  doar  cît   căile folosite pentru redu
               nice a recoltei acestui an.           terenurile  agricole  (Sălaş,  Pui,  Rîu  de   la  alte  sortimente  (piese   producem, ci şi cu cît pro  cerea consumurilor...
                  •  Bilanţul zilei de muncă a fost rod  Mori),  precum  şi  curăţări  de  canale  şi                                               —  Mă  voi  referi  la  e-
               nic,  la  arături  şi  pregătirea  terenului  şanţuri  (Turdaş,  Baia  de  Criş,  Brad,   forjate  şi  piese  turnate  din   ducem.  Aşa  cum  sublinia   xemple  concrete  de  mo
               realizîndu-se  peste  500  ha,  la  semănat  Zam).                             oţel)  ne-am  realizat  sar  secretarul  general  al  parti  dernizări,  cu  mare  efect
               plante  furajere  şi  legume  mai  mult  de   •  Cu bune rezultate s-a acţionat, de   cinile  planificate.  Trebuie   dului,   tovarăşul   Nicolae   pentru  producţie  De  p'l-
               160 ha, iar la fertilizări (manual şi me  asemenea,  în  livezi  —  la  întreţinerea   să  menţionez  că  am  înre  Ceauşeseu,  la  Conferinţa   dâ.  la  celulele  de  flotai:
               canic)  —  aproape  900  ha.  Merită  rele  plantaţiilor, cit şi Ia plantat de duzi şi   gistrat  şi  un  minus  de  170   Naţională  a  partidului  dm   de  2,8  mc  pînă  la  5,7  mc.
               vate  rezultatele  obţinute,  în  special  la  nuci (Toteşti, Haţeg, Turdaş, Ribiţa).  tone  la  total  utilaje  mi  decembrie  1987,  precum   ¡--a  modernizat  tehnologia
               semănat, de către unităţile agricole din   •  Pentru ridicarea fertilităţii pămîn-   niere.  Această  restanţă  a   şi  la  plenara  Consiliulu’   de  construcţie,  de  la  le-
               Beriu,  Gcoagiu,  l’eştiş,  Boşorod,  Sîntă-  tului,  s-au  transportat  apreciabile  can  apărut  datorită  unei  con  Naţional   ăl   Oamenilor   bitare,   croire.   pinS   Ia
               măria-Orlea,  Rapoltu  Mare,  Simeria  şi  tităţi de îngrăşăminte organice în cîmp,   juncturi  de  planificare  —   Muncii  din  acest  an.  este   mc ntaj.
               altele.                               în  special  în  comunele  Ilia,  Mărtineşti   planul  din  primul  trimes  necesar  să  acţionăm  per  —  Pentru cititorii noştri
                  •  în acelaşi timp, o amplă mobiliza  şi Băcia.                            tru   fiind,   de   exemplu   manent  pentru  reducerea   am  dori  ceva  şi  mai  con
               re  s-a  făcut  la  curăţarea  şi  fertilizarea   •  în vederea începerii plantării car  mai  mare  decît  cel  din  tri  continuă  a  costurilor  de   cret.  Arătaţi  o  singură  o-
               pajiştilor  naturale,  din  cele  peste  1300  tofilor,  s-a  continuat  sortatul  seminţei   mestrele  II  sau  III.  La  a-   producţie. Să realizăm pro  peraţie  şi  cum  a  fosl  ea
               ha pe care s-a acţionat cu cele mai mari  şi  preluarea  cantităţilor  sosite  de  la   dunarea  generală  a  oame  duse  competitive,  compa  modernizată ?
               suprafeţe  detaşîndu-se  localităţile  Ilia,  alţi  furnizori,  asemenea  acţiuni  fiind   nilor  muncii  din  februar  e   rative  cu  cele  similare  de
               Dobra,  Romos,  Lăpugiu,  Mărtineşti,  organizate  la  Sîntămăria-Orlea,  Pui,   a.c.,  ne-am  angajat  şi  aro   pe  plan  mondial  nu  doar   Discuţie consemnată de
               Geoagiu, Beriu şi altele.             Beriu, Livadea, Densuş şi altele.        luat  toate  măsurile  nece  sub  aspectul  calităţii  şi   MARIN NEGOITÂ
                                                                                              sare  pentru  recuperarea   fiabilităţii,  ci  şi  din  punct
                                                                                              integrală a restanţelor res-  de vedere al cheltuielilor  (Continuare in pag. a 2-a)
                       Puternică mobilizare de forţe
                  la pregătirea terenului şi semănat                                                                   Plenare ale comitetelor de partid cu
                                                                                                                      activul pentru dări de seamă anuale
               în  unităţile  din  Consi  cum  ne  spunea  Andrei   cu  sfeclă,  65  ha  cu  ovăz
             liul   unic   agroindustrial   Dima,   inginerul   şef   al   şi orzoaica, 350 ha :cu car
             Şoimuş,   campania   agri  consiliului unic agroindus-  tofi,  1  038  ha  cu  porumb   Comandamsntu! numărul unu al activităţii de partid
             colă   de   primăvară   se                            şi   altele.   Interlocutorul
             desfăşoară  sub  imperati                            nostru arăta :
             vele  subbniate  de  secre       C.U.A.S.C.            —  Sîntem  temeinic  pre        şi da stat — creşterea producţiei agricole
             tarul  general  al  partidului,   S  O  I M  U  S     gătiţi  să  realizăm  o  cam
             t  o  v  a  r  ă  ş  u  l    Nicolae                  panie  de  primăvară  scurtă,
             Ceauşeseu,   urmărindu-se                             să  efectuăm  lucrări  de  cea   în  mod  firesc  şi  necesar,   re  pentru  mobilizarea  mii   îndeplinirea  sarcinilor  de
             realizarea  în  timpul  cel   trial  —  în  C.U.A.S.C.  Şoi  mai bună calitate. Marea  lucrările   plenarei   comi  activă  a  membrilor  coo  plan la contractări.
             mai  scurt  a  unor  lucrări   muş  urmează  să  se  însă-    TRAIAN BONDOR      tetului  comunal  de  partid   peratori  la  efectuarea  la   Remarcabil  este  totuşi
             de   înalt   nivel  calitativ,   mînţeze  476  ha  cu  furaje,                   Şoimuş   s-au   concentrat   timp  şi  de  bună  calitate   faptul'  că  deşi  cooperati
             în această primăvară —     190 ha cu legume, 330 ha    (Continuare in pag. a 2-a)  preponderent  asupra  pro  a  tuturor  lucrărilor,  pentru   va  agricolă  nu  a  obţinut
                                                                                              blemelor  agriculturii,  care   respectarea   riguroasă   a   producţii  Ia  nivelul  planu
                                                                                              concentrează  interesul  co-   tehnologiilor  de  lucru  la   lui,  din  punct  de  vedere
                                                                                              vîrşitoarei   majorităţi   a   fiecare  cultură,  nerealiză-   financiar  anul  a  fost  în
                                                                                              locuitorilor  comunei.  Tot   rii  la  t i m  p    a  fertilizărilor   cheiat  cu  un  beneficiu  eh'
                                                                                              alît  de  normal.  analiza   şi  tratamentelor.  Aceeaşi   733  000  Ici.  obţinut,  ma’
                                                                                              făcută  de  darea  de  seamă   situaţie  a  fost  caracteris  ales.  pe  seanîa  dezvoltării
                                                                                              şi  participanţii  -la  discu  tică   şi   în   gospodăriile   activităţilor-  anexe  şi  a
                                                                                              ţii  a  pornit  de  la  rezul  populaţiei           încadrării   în   cheltuieli
                                                                                              tatele  obţinută  în  anul   Importante  râmineri  în   minime  la  culturile  vege
                                                                                              1987.                      urmă  s-au  înregistrat  şi   tale.  O  activitate  bună  a
                                                                                               Cooperativa  agricolă  e-   .în   domeniul   zootehniei   desfăşurat şi cooperativa
                                                                                              xistentâ  pe  teritoriul  co  atît   în   unitatea   coope-
                                                                                              munei  nu  a  realizat  pla  ralistă  cît  şi  în  gospodă  CORNEL ARMEANU
                                                                                              nul  de  producţie  la  nici   riile  populaţiei.  ceea  ce
                                                                                              una  din  culturi,  apreciin-   a influenţat negativ şi  (Continuare în pag, a 4-a)
                                                                                              du-se  că  aceasta  s-a  da
                                                                                              torat  în  cea  mai  mare
                                                                                              parte   secetei   prelungite
                                                                                              din  vara  anului  trecut,          Tinereţe şi primăvară —
                                                                                              dar  şi  unor  cauze  subiec
                                                                                              tive,  adică  unei  preocupări
                                                                                              insuficient  de  intense  din        întâlnire pe şantierele
                                                                                              partea   comitetului   co
                                                                                              munal,  a  celui  din  C.A.P..
                     La C.A.I’. Şoimuş s-a lucrat duminică la însămîn)a rea plantelor de nutreţ.                              gospodăririi şi înfrumuseţării
                                                                                              a consiliului de conduce
                                                                                                                            DEVA.  Săptămîna  tre  prezenţi  la  lucru  între
                                                                                                                          cută,  de  joi  pînâ  dumi  60—120  de  tineri  Elevi:
                             îmbunătăţirea pajiştilor naturale — principală                                               nică,  inclusiv,  sute  de  Liceului  nr  2,  de  ener
                                                                                                                          elevi  ai  tuturor  liceelor  getică.  au  adunat  res
                                                                                                                          din  municipiu,  la  ape  turi  vegetale,  iiirtii  etc
                          preocupare pentru creşterea producţiei de furaje                                                lul  şi  cu  sprijinul  con  şi  au  re   5c  ut  zonele
                                                                                                                                                           f
                                                                                                                          siliului  popular  munici  verzi  în  „Pilcul  tinere
               —  Secretarul  general     —  Ţinînd  seama  de  pre  certitudinea  că,  prin  mo  ha  din  27  000  stabilite,  la   pal.  au  participat  la  ac  tului",  cei  de  ,a  Liceu!
             al   partidului,   tovarăşul   vederile  programului  ju  bilizarea  largă-  a  lucrători  supraînsămînţări  mai  avem   ţiunile  de  înfrumuseţare  nr.  3.  au  să  iat  gropi,  n-
             Nicolae Ceauşeseu, a insis  deţean  de  îmbunătăţire  a   lor  întreprinderii  noastre,   de  îndeplinit  acţiunea  pe   iniţiate   într-un   impor  velat  terenul  şi  an  ame
             tat  în  repetate  rînduri,  a-   pajiştilor,  în  acest  an  s-a   a  crescătorilor  de  anima  3 000 ha, la defrişări pe a-   tant  număr  de  cartiere,  najat  zonele  verzi  din
             supra  necesităţii  ridicării   stabilit  ca  pe  păşuni  şi  fi  le  şi  locuitorilor  satelor,   proape  100  ha,  la  comba  zone şi trasee rutiere.  apropierea  ctatiei  de  căi
             potenţialului  productiv  al   neţe  să  fie  realizat  un  vo  acţiunile  stabilite  vor  fi   terea  acidităţii  pe  75  de   Deosebit   de   rodnică  ferate  şi  autogării,  pre
             pajiştilor  naturale,  pentru   lum  sporit  de  lucrări,  în  realizate integral.  ha  şi  combaterea  eroziu  a  fost  activitatea  desfă  cum  şi  pe  aria  cuprinsă
             asigurarea   unei   bogate   tre  care  amintim:  acţiuni   —  Care este stadiul în  nii  pe  105  ha.  Cele  mai   şurată  de  elevii  Liceului  între  străzile  „Hârăului".
             baze  furajere  în  fiecare   de întreţinere   pe 167 000  deplinirii   sarcinilor   în   bune  rezultate,  cu  depăşiri   nr.  1,  care  în  zona  cu  „Mihai  Viteazul"  şi  „Gri-
             unitate agricolă. Ce acţiuni   ha, fertilizări   pe 160 000  primul  trimestru  şi  cine   la  unele  categorii  de  lu  prinsă  între  strada  „Gn-  viţa".
             s-au întreprins şi se între  ha, regenerări   prin supra-  se  evidenţiază  în  execu  crări,  s-au  înregistrat  la   viţa"  şi  mină,  au  săpat   De  un  real  folos  au
             prind  pe  pajiştile  natura  însămînţări  pe  57  600  ha,   ţia lor ?         fermele  din  Călan.  Dobra,   200  de  gropi  în  jumăta  fost  şi  grupurile  de  elevi
             le din judeţul nostru ?    desecări — 1 200 ha, com                            Ilia,  Sîntămăria-Orlea,  Peş-   te  din  ele  plan  tind  pom*  de  la  liceele  „Decebal".
               La  aceste  întrebări  ne   baterea   acidităţii   solului   —  La  lucrările  de  între  tiş şi Baia de Criş. Cei  şi   arbuşti   ornamentali   „Pedagogic"  şi  ai  Şcolii
             răspunde  ing.  Ştefan  Cră  —  1  600  ha  şi  defrişări  pe   ţinere  am  depăşit  preve                 Plantarea  continuă.  De  nr.  7  care.  pe  un  spaţiu
             ciun,  directorul  întreprin  3 000 ha. Aceste sarcini au   derile  cu  peste  5  000  ha,   Convorbire consemnată de   asemenea,  ei  au  săpat  mare (parcul cetăţii, stră-
             derii  de  îmbunătăţire  şi   fost defalcate   pe  ferme,  la  fertilizări  au  fost  rea  NICOLAE TiRCOB   gropi  pentru  plantări  de
             exploatare   a   pajiştilor   unităţi  agricole  şi  perioa  lizate,  pîhă  la  jumătatea                   trandafiri. Ziln’c au fost  (Continuare în pag. a 2-a)
             Deva.                      de, astfel îneît să avem   lunii martie, peste 20 000  (Continuare în pag. a 4-a)





