Page 66 - Drumul_socialismului_1988_03

"'ig. 2 MO MIJIT SO CI ALÍSMOtUT -NRT

PRIMĂVARĂ
/U t, Din calde .pagini de ţarină Tresari de sub omătul de cuvinte GADA ŞTJ
Promisiune — a primăverii noastre !
Eşti viitor şi-aducere aminte
Cămaşa ghiocelul şi-o desface
Copilărie cu priviri albastre...
BE INTÎL
Hieroglifa cărţii de lumină
satul Peşte
Din adiere cosmică de pace.
EUGEN EVU
localnici s-
brigada şti
mur^, Dc?
— înv.
laş, înv.
Suflet în sufletul neamului ing. Petru
oratorul d«
tea Vîiccai
Sentimentul de demni­ de Transilvania", desfă­ videnţiat concepţia secre­ Suciţi, se<
pentru pro
început de drum ţiativa editorială a Mu­ tate naţională, de con­ şurat sub genericul „Tra­ tarului general al parti­ pagandâ ;
simţire
şi
ştiinţă
ro­
tovarăşul
Nicolae
diţie şi contemporaneitate
dului,
Literaturii
Române
zeului
comunal d
e discutabilă ? Nicidecum. mânească a luminat ma­ în presa românească", ma­ Ccauşescu, despre carac­ vizat probi
„Marele public", de alt- dit, editat acum integral Dincolo de precaritatea sa nifestarea jubiliară or­ nifestări ce au îmbărbă­ terul unitar al dezvol­ ediţiei ni
ţifree şl dc
lel loarte divers ca prefe­ de Muzeul Literaturii artistică, ROMANUL ADO­ ganizată la Braşov cu tat conştiinţe, unde ur­ tării societăţii româneşti dezvoltare
rinţe, gust şi pregătire, se Române, ca supliment al LESCENTULUI MIOP, prin prilejul aniversării a 150 maşii, ca şi înaintaşii — în vatra sa de istorie mi­ precum şi
le revin 1«
manifestă extrem de re­ revistei „Manuscriptum", caracterul său autoreferen- de ani de la apariţia suflet în sufletul neamu­ lenară şi de înflorire a tulul din
ceptiv şl entuziast faţă de Dacă insă spiritul critic nu ţ¡al, reprezintă un docu­ „Gazetei de Transilvania". lui — şi-au afirmat cre­ fiecărei zone a patriei. Conferinţei
preşedinţii
opera lui Mircea Eliade, rămine Inhibat de presti­ ment de o incontestabilă Istorici, oameni de ştiin­ zu], mai întemeiat astăzi Casa Armatei, redacţia populare.
indiferent că e vorba de giul autorului, oricine poa­ valoare asupra anilor de ţă, cultură şi artă, mu­ ca oricînd, întru cinstirea ziarului „Drum nou", Mu­
beletristică sau de lucră­ te constata că sub aspect formare, a climatului spi­ zeografi, ziarişti de pe patriei, poporului, parti­ zeul de istorie, Biblioteca „PI
rile ce ţin de domeniul literar, artistic, cartea e ritual, a lecturilor, a preo­ întreg cuprinsul patriei dului. judeţeană, Casa Mureşe­ TREPTE
CM<* —
ştiinţei, presupunind deci lipsită de semnificaţie. In­ cupărilor intelectuale şi au adus aici prinos de în cele cinci secţiuni nilor, Liceul „Andrei Şa- unei acţîui
o oarecare, minimă, ini­ tr-un recent articol din afective dar mai cu sea­ recunoştinţă înaintaşilor, ale sesiunii ştiinţifice — guna" din Braşov au de­ devenită ti
r
Şcoala
ţiere. Fenomenul se ex­ „Tribuna", criticul Adrian mă a extraordinarei ambi­ stabilind o comunicare două de istorie, şi cîte venit locuri în care s-a din Petrii £
plică in parte prin valoa­ Marino afirma chiar că ţii şi voinţe care au sfir- emotivă, reală şi înălţă­ simţit înălţător sentimen­ ci, in acea
rea şi notorietatea interna­ şlt ]prin a structura in timp toare între istoria de tul demnităţii naţionale. -tO de pioî
ţională a lui Eliade, con­ personalitatea impunătoare ieri a ţări şi istoria de Tradiţie şi Comunicările susţinute aici la învăţatu
5
jugată cu mindria patrio­ a savantului. şi scriitorului azi a României socialis­ contemporaneitate au îmbinat informaţia de te obşteasi
nit, într-ui
tică a cititorului român, la de mai tîrziu. El are astlel, te, între cărturarii care strictă specialitate cu log, cu pi
care se adaugă desigur şi implicit, şl un cert caracter au luptat cu pana şi cu în presa românească pătrunzătorul eseu socia*- fruntaşi la
minieră P*
şocul afectiv provocat re­ educativ prin virtuala sa fapta întru împlinirea as­ politic, forţa verbului re-
lativ recent de moartea capacitate de influenţă piraţiilor do dreptate, u- zonînd profund în sensi­ REZU
scriitorului. Adevărul este „Romanul subţirel sub toa­ prielnică asupra tinerei nitato şi independenţă na­ una do presă, istoria cul- bilitatea participanţilor. Cooperativ
că — exceptind opera ştiin- te aspectele nu adaugă generaţii de azi, căreia-i ţională, şi constructorii turii şi civilizaţiei româ­ Cuvînt şi lumină. Con­ producţie •
o fermă
ţi-fică — proza literară a de fapt nimic la opera lui oferă, în absenţa oricărui neşti, muzicologie — peste ştiinţă şi simţire româ­ obţine rf
: noii noastre societăţi. Am nească. Iută dominanta a-
lui Mircea Eliade, cum se Mircea Eliade E şi didacticism obositor, ima­ simţit, timp de trei zile, 100 de comunicări au Pînă în pr
intimplă in cazul majori- liresc să fie astfel, roma­ ginea autentică, nemijlo­ la Braşov, conştiinţa unei relevat rolul şi locul „Ga­ niversării de la Braşov. an, s-au
miei, e*
, lăţii scriitorilor foarte pro- nul, început în 1921, la cită prin artificii retorice, trainice unităţi sub fald zetei de Transilvania" şi Cuvînt şi lumină cu fie­ ca nivelul
' ductivi, este inegală ca virsta de 14 ani, şl cu- a ceea ce înseamnă tena­ de tricolor, relevîndu-ni-so ale multor publicaţii (Foaie care comunicare, conştiin­ fie sub sta
valoare.. NUNTĂ IN CER, noscind mai multe versiuni citate, ambiţie, consecvenţă impresionant concepţia pentru minte, inimă şi li­ ţă şi simţire românească Acest suc
res*'* ac
■ > bunăoară, pare un roman pină la cea definitivă din şi voinţă in făurirea pro­ ştiinţifică a secretarului teratură, Meseriaşul ro­ cu fiecare manifestare. «V uraţi
oarecum crepuscular, tră- 1925, lilnd prima „proză priului destin. ROMANUL general al partidului, mân, Orientul Latin, Pro­ Serile de la Teatrul dra­ şv. ian
dind o anumb oboseală, de anvergură" a viitorului ADOLESCENTULUI MIOP t o v a r ă ş u l Nicolae letarul, Telegraful român, matic şi cel muzical au corda o
furajării
faţă de MAITREYI, ro­ scriitor. Deşi talentul se atestă primii paşi ai une> Ccauşescu, privind locul Foaia duminicii, Musa fost, prin mesajul artis­ vinelor.
manul care i-a adus cele- anunţă de pe acum prin personalităţi ajunsă la şi rolul istoriei în educa­ tic, măsura aspiraţiilor
i britatea literară in 1933. imponderabile detalii, deşi conştiinţa de sine. Şi nu ţia patriotică, . revoluţio­ Română, Tribuna Biho­ întru frumos alo oameni-
1 După cum nici nuvelele intîlnim pasaje de surprin­ e deloc puţin, dacă ne nară a oamenilor muncii. rului, Unirea, Votul po­ nilor. Concertul vocal-
' sale fantastice, domeniu in zătoare precocitate intelec­ gîndlm că ei sînt tocmai porului ş.a.) în lupta pen­ instrumental din creaţia
care scriitorul a excelat, nu tuală, romanul in ansam­ paşii care l-au dus pe Intr-o organizare de tru formarea şi dez­ compozitorilor Ciprian Po-
rumbescu, Gheorghe Dima,
se situează Întotdeauna la blul său rămine foarte Mircea Eliade pe acele excepţie, Consiliul judeţean voltarea conştiinţei na­ Tibcriu Brediceanu, Tu-
DEVA :
j nivelul zenitului artistic. inegal, evident marcat de drumuri de creastă accesi­ al educaţiei politice şi ţionale, pentru unitate dor Ciorlea, opera orato­ jandarmer
De curind s-a bucurat naivităţile, de stingăcia bile numai destinelor e- culturii socialiste Braşov şi independenţă, pentru PlstrC^atul
! de mare căutare şi ecou şl de lipsa de experienţă xemplare. a oferit participanţilor la emancipare spirituală. Au­ riu „Meşterul Manóle" de (Art...
i ROMANUL ADOLESCEN­ artistică inerente virstei. jubileul celor 150 de ani tentice lecţii de patrio­ lacob Mureşianu — în Vulcanul
interpretarea de excepţie
ŢI. TULUf MIOP, parţial ¡ne­ înseamnă aceasta că ini• RADU CIOBANU de la apariţia „Gazetei tism, comunicările au c- — A); :
(Modern •
a talentelor locale — au
lnvin'
rul
reafirmat şuvoiul limpede PETRO .ŞA
şi viguros al artei mode­ — seriile
latoare. Cu piesa „Cerul Tarzan,
înstelat deasupra noas­ (7 Noicml
romanţei
tră" a Eca te rinei Op roiu, (Unirea);
interpreţii ne-au convins euii în ir
de rigoarea arhitecturii ’ VULCAN
vlncibil
vii prezentăm astăzi o tină- întreaga ae|iune a lucrării dramatice înlr-un recital LONEA:
:.a compozitoare şi un nou este ţesută în jurul celor doua actoricesc de incomensu­ mesis (M
lise, dedicat In exclusivitate lelt-motive, aparent simple, rabilă trăire. Organizato­ NOASA :
•clor mici. prin mesajul transmis, dar ' viespi
După studii de conservator pline de forţă şt căldură emo­ rii şi realizatorii au gă­ URICANI
menite sa asigure supleţe şi ţională : „Dacă nu vom fi sit pentru aceste zile a- tului — î
continuitate talentului său mereu copii, nu vom vedea niversaro momentele cele tC7
Liana Alexandru (născută în niciodată împărăţia visului“ mai înălţătoare prin care re;
11)47) îşi face apariţia defini­ şi „Puterea este în inima OUaoTIE
tivă în muzica românească noastră“. arta să ajungă la inima — seriile
printr-o scrie de lucrări pline La realizarea înregistrării oamenilor. Iar în comu­ Primă van
de originalitate şi prospeţime, de faţă a contribuit şi corul nicările ştiinţifice ce nc-au* căra);
fapt atestat de numeroasele de copii „Voces Primavera“, Cucoana
premii şi distincţii obţinute iniţiat şi condus cu compe­ fost rezervate, în imagi­ de cultu
la însemnate concursuri in­ tenţă de dirijorul Claudiu Ne­ nile şi documentele ex­ Calc li
ternaţionale de compoziţie. BRAZI: <
gul eseu, personalitate cunos­ poziţiilor .şi muzeelor, am
Autoare de opere, balete, cută şi judeţului nostru, prin descifrat, adîncă şi curată SIMBRIA
simfonii, concerte, muzică de contribuţia adusă la reali­ iubirea de patrie. Acea distrat (1
cameră, coruri, lieduri, piese zarea citorva manifestări ar­ Asociatul
instrumentale — compozitoa­ tistice de amploare. iubire în caro aflăm mo­
rea dedică copiilor în anul Opera feerie „Crăiasa Ză­ ren îndemnuri care să ne
1979 opera feerie „Crăiasa Ză­ pezii“ a fost distinsă, în însufleţească viaţa şi ac­
pezii“. Discul recomandat de anul 1980, cu premiul „(îau-
magazinele noastre de spe­ deamus“ in Olanda, în cadrul tivitatea construclivă. A-
cialitate ne prezintă transpu­ concursului internaţional de niversarea de la Braşov
nerea în sunete a atmosferei compoziţie pentru teatru mu­ a purtat, această aură. Numeri
de b*asm inspirată de povesti­ zical. tragerea
rea cu acelaşi nume a lui 1988 :
llans Cil ri st ia ii Anderscn. Prof. ELENA TÂMĂŞAN LUCIA LICIU
Extr. 1
31. 2G. 7
Extr. ;
Cenaclul „Sinteze" ocupă vitalea cenaclului „Sinte­ 59, 54, 5
.in loc aparte în viaţa spi­ „Merită să aspirăm spre mai mult“ ze", integrarea sa activă Fond t
rituală a judeţului. Acti­ in ansamblul culturii na­ 388 004 i
vitatea sa este apreciată, apropiate faţă de mani­ —■ Din dorinţa unor tate în prezenţa unor per­ lor. La rîndul ei, înlil- ţionale. Este cert că la 102 961 î
togo rin
de cele mai multe ori festările culturale organi­ oameni apreciaţi la nivelul sonalităţi prestigioase ale nirea cu Aiircea An-ghe- acest sfîrşit de secol nu
chiar invidiată do membrii zate de factorii culturali judeţului (scriitorul Radu culturii şi artei naţionale, lescu şi Gabriel Gafiţa se mai poate vorbi dc o
altor cenacluri judeţeni, chiar şi cînd a- Ciobanu, profesorii Con­ a unor confruntări de idei, —. unul autor de presti­ provincializare a culturii
—. în cei peste 20 de ani cestea răspundeau celor stantin Pascu, demente schimburi de informaţie, gioase monografii ale ma­ şi ariei.
de cînd, reîntors de la mai înalte exigenţe (ex. î Constandin, Raisa Boian­ dar şi de manifestare prin rilor scriitori şi de ma­ — Preocupări de viitor ?
Bucureşti. îmi desfăşor medalionul Marin Sorescu, giu, Dumitru Josan, Afircea intermediul scrisului. Ne nuale şcolare, celălalt — Visul sintezi.ş Iilor,
activitatea în judeţ, ne-a invitarea- unor personali­ Moţ, Liviu Maliţa, Afariou- bucurăm de prezenţa unor editor de literatură uni­ care merge la o fericită Pentru
mărturisit scriitorul Gligor tăţi şi colective artistice ra Aslău, Viorel Afanoles- oameni, care sînt sau pro­ înlilnire cu preocupările ^5 mart
laşa, iniţiatorul şi condu­ de prestigiu în cadrul versală . şi autor do ro­ Comitetului judeţean , de Va fi 8
cătorul cenaclului, am „Sarmisului") E adevărat mane inspirate din viaţa cultură şi educaţie socia­ corul vîj
efidea p
trăit în plan sufletesc o că reţinerea venea şi de şcolii — a emanat din listă, este acela do a per­ mi nant
senzaţie de neîmplinire. Nu la faptul că nu întotdeau­ Cenaclul — un exigent, dar necesar dorinţa de perfecţionare manentiza anual colocviul ploaie,
alit ca om care simte che­ na organizatorii făceau laborator de creaţie şi educaţie a muncii noastre. în care să fie abordat ro­ caracter
tul va
marea de a scrie, cît mai discernămîntul — unde şi —• S-a bucurat de un manul istoric, anul trecut început
cu seamă do profesor do­ pentru ce invitau unii oa­ deosebit interes întîlnirea acesta constituind o rea­ dic, ape
ritor al unor acte cu ade­ cu reprezentanţi ai revis­ lă izbîndă. Intenţionăm, de est. Tei
vărat de cultură. Alai ales meni T S-a dorit, uneori, cu ş.a.) s-a găsit cadrul, mit să fie nume în pei­ tei „Echinox", organizată asemenea, să publicăm în mo vor
tre ini
de schimb de. informaţie doar o participare „fizi­ poate-nu cel mai potri­ sajul literar contempo­ cu sprijinul Comitetului revistele do specialitate grade,
culturală la nivelul pres­ că". Această stare era vit, deocamdată însă cores­ ran (Radu Ciobanu, Iv judeţean de cultură şi creaţii alo membrilor ce­ interval'
tigiului do care se bucură completată' şi de mentali­ punzător, pentru a le sti­ Alartinovici, Liviu Alaliţa, educaţie socialistă. naclului. Sînt programate, zero şi
maxime
acest ţinut de străveche tatea unora că, profesorul mula punerea mai preg­ Dumitru Hurubă, Raisa — Intr-adevăr," dialogul în continuare, întîlniri cu grade îi
şi nouă istorie şi civiliza­ si învăţătorul, făcînd cul­ nantă în valoare a pro­ Boiangiu, I-Ioria Resiga, peste ani între două gene­ oameni do cultură şi artă, poi întt
ţie românească, de împli­ tură şi educaţie, nu mai priei personalităţi. Aiircea Aloţ ş.a.). Invitarea raţii alo prestigioasei re­ lansări dc cărţi, medali­ Local o
izolat 1
niri fără seamăn ale ani­ au nevoie să o îmbogă­ — Care sînt modalită­ lui-Oclavian Paler a răs-' viste şi grupări de cultu­ oane. Ne animă perma­ dimineţi
lor socialismului. M-a ne­ ţească, să o nuanţeze pe a ţile de exprimare ale ce­ puns dorinţelor noastre de nent gîndul că merită să
mulţumit mereu .şi reticen­ lor înşişi. naclului ? dialog cu celelalte arte ră şi literatură contem­ aspirăm spre mai mult.
ţa colegilor mei, mai pu­ — Aşa a apărut ide ea — Cenaclul „Sinteze" s-a oare fac casă bună cu porană „Echinox“ a ur­
ţini la număr, precum şi a înfiinţării cenaclului „Sin­ dorit a fi cadrai unor opera sa apreciată — pic­ mărit cristalizarea unor Convorbire realizată de
unor oameni cu meserii teze" ? dialoguri interesante pur­ tura. muzica, isloria arte- gînduri cu privire la ncli- MINEL BODEA